5,675 matches
-
din Reghin, Expoziția de farfurii din colecții particulare organizată de profesor Maria Borzan, director al Muzeului Etnografic din Reghin, profesor Sorina Bloj, director la Biblioteca Municipală „Petru Maior” din Reghin, Expoziția de broderie spartă și artizanat cu lucrări realizate de meșteri populari, precum Dorina Frenți, Expoziția cu vânzare de obiecte de artizanat în miniatură a meșterului popular Petrișor Florin, Expoziția meșterului dogar Truția Vasile din Reghin, Expozița florală realizată de Sera Municipiului Reghin, Expoziția de sculptură în ceară a Vioricăi Hărșan
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Muzeului Etnografic din Reghin, profesor Sorina Bloj, director la Biblioteca Municipală „Petru Maior” din Reghin, Expoziția de broderie spartă și artizanat cu lucrări realizate de meșteri populari, precum Dorina Frenți, Expoziția cu vânzare de obiecte de artizanat în miniatură a meșterului popular Petrișor Florin, Expoziția meșterului dogar Truția Vasile din Reghin, Expozița florală realizată de Sera Municipiului Reghin, Expoziția de sculptură în ceară a Vioricăi Hărșan, costume populare realizate de rapsodul popular Rafila Moldovan din Idicel Pădure, Cătană Lucreția, Violeta Crucița
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Sorina Bloj, director la Biblioteca Municipală „Petru Maior” din Reghin, Expoziția de broderie spartă și artizanat cu lucrări realizate de meșteri populari, precum Dorina Frenți, Expoziția cu vânzare de obiecte de artizanat în miniatură a meșterului popular Petrișor Florin, Expoziția meșterului dogar Truția Vasile din Reghin, Expozița florală realizată de Sera Municipiului Reghin, Expoziția de sculptură în ceară a Vioricăi Hărșan, costume populare realizate de rapsodul popular Rafila Moldovan din Idicel Pădure, Cătană Lucreția, Violeta Crucița, cât și costume populare de pe
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
candelă simplă, candelă cu petale, flori, cu răsucituri și împletituri care le dau amploare și frumusețe. Pentru Crăciun și-a propus să realizeze tot din ceară brazi încărcați cu zăpadă, cu beteală, globulețe din mărgele, singuri sau în grup (pădure). Meșterul dogar Truția Vasile este originar din satul Căcuci, comuna Beica de Jos, a învățat meșteșugul dogăritului de mic, de la tatăl său. Lucrează din lemn de stejar, salcâm, brad, cireș, păr, butoaie pentru vin, cognac, țuică, cu o capacitate de la 3
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
mele în artă. Străbăteam cu ochiul foarte atent, la varietatea temelor compoziționale imaginândumi-le una lângă cealaltă, ca o sinteză , el artistul - fotograf, inspirându-se din viața de zi cu zi, punând fiecărei lucrări strălucirea unui lucru bine gândit. Ca un meșter virtuoz, a reușit să facă din bețe de chibrit, o creație profundă, dând plăcere ochiului, celui ce le privește. Amintire, Apa trece..., Cununie, Compoziție , Tăietorii de lemne, Vânătorul, Solist-vocal. Aceste titluri de lucrări, sunt doar o parte dintre ele. Pe lângă
MARIUS PETRESCU ŞI ARTA SA FOTOGRAFICĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348086_a_349415]
-
PLÂNSUL Autor: Daniela Pătrașcu Publicat în: Ediția nr. 271 din 28 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Aș pune mână de la mână Cu voi, să împletesc o clipă, Sau doar o zi pe săptămână, Să ne-adunăm, într-o echipă Cu meșteri, calfe și zidari Să construim o temelie, În ciuda multor lamentari, Ce pierd mereu în bătălie. Să îndulcim cu-n vers amarul, Cu-n zâmbet, norii, s-alungăm, Din vise să-mblânzim coșmarul Și-apoi, cu stele, să brăzdăm Iubirea-n
TĂRÂMUL UNDE PIERE PLÂNSUL de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348196_a_349525]
-
iarna, cartofii să nu înghețe. Chepengul de la coborârea în această ascunzătoare improvizată ad-hoc a fost mascat oarecum ingenios de mama cu un preș, deasupra căruia am tras una din mașinile de confecționat frânghii, rămasă de la răposatul nostru tată, care fusese meșter frânghier calificat. În felul acesta, atenția rușilor care s-au perindat în acele zile de groază prin curtea și gospodăria noastră, a fost distrasă: cercetau cu interes mașina, fără să bănuiască de ce sub ea era un preș, care acopereea intrare
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
cuprinde cu dezinvoltură lumea - pe el însuși cu tot jur-împrejurul de la vierme până la astru; iubiri, dureri, bucurii și tristeți întru esențializare; se luptă cu înaltul și adâncul (cu sinele-i, adică), sosește și pleacă mereu întru regăsirea-i și, asemeni Meșterului Manole, zidește și surpă neobosind până la ultima cupolă a mănăstirii din suflet. Ana cea mândră și neînvinsă este el însuși, fiind în același timp meșterul de har divin, zidindu-se și rămănând eternității.” Radu Cârneci Mariana Gurza Timișoara 02 Martie
BIJUTIER DE CUVINTE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350055_a_351384]
-
și adâncul (cu sinele-i, adică), sosește și pleacă mereu întru regăsirea-i și, asemeni Meșterului Manole, zidește și surpă neobosind până la ultima cupolă a mănăstirii din suflet. Ana cea mândră și neînvinsă este el însuși, fiind în același timp meșterul de har divin, zidindu-se și rămănând eternității.” Radu Cârneci Mariana Gurza Timișoara 02 Martie 2015 Trăind intens Clipe-n efort în timp ce le parcurg și prin regret îmi port tristul amurg. Când au trecut atâția ani nu știu. Abia am
BIJUTIER DE CUVINTE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350055_a_351384]
-
fără a se ascunde îndărătul falsei modestii, recunoaște că nu e nici pe departe deținătorul adevărului absolut (în opinia sa existând o sumă de adevăruri și nu unul singular), nici atunci când, preluând două dintre miturile fondatoare ale poporului român (Balada Meșterului Manole și Miorița), ficționalizează abundent creând variantele sale la variantele deja existente (de unde și adevărul sau realitatea ficțiunii), nici când, schimbând radical metoda, discursul și stilul, își formulează propriile opinii în eseuri cu caracter științific (e vorba aici de realul
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
științei, aceasta are în centru omul. La fel, pornind de la realitatea obiectivă (pe care nu o contestă), Don Quijote și Mircea Băduț construiesc pe scheletul acesteia viziunea proprie asupra realității. Cum detectăm donquijotismele-"rătăciri" ale lui Mircea Băduț? În cazul baladelor Meșterul Manole și Miorița (ambele creații populare, cu autor necunoscut, circulând în multiple variante), ficțiune pură, autorul pleacă de la o bază cunoscută urmărind povestirea (până la un punct), după care se abate de la textul original intervenind cu varianta sa, deci ficționalizînd în interiorul
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
un anume rigorism. Indiferent de domeniul abordat și de amploarea "rătăcirii", Mircea Băduț se ia foarte în serios în demersul său antropocentric. Deloc întâmplător, volumul 'Donquijotisme antropolexice' este "flancat" de două evaziuni ale autorului în domeniul baladescului, respectiv în Balada Meșterului Manole și în Miorița (aici purtând numele de Manoli și de Mioara-mică). Constatarea aceasta se bazează pe faptul că ficțiunea îi permite autorului un grad sporit de divagare (de unde și abaterea de la baladescul "clasic" și inserarea unei viziuni "moderne", cu
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
limitează doar la a le expune telegrafic, ci își încearcă demonstrații, pune întrebări, provoacă, invită la dezbatere de idei. Uneori, explicația pur științifică se îmbină cu explicația pe înțelesul tuturor. Pentru a menține suspansul, în cazul eseului pe marginea Baladei Meșterului Manole, Mircea Băduț își întrerupe deliberat textul, pentru a-l continua câteva zeci de pagini mai încolo, nu înainte de a insera speculațiile sale de factură științifică. 'Donquijotismele antropolexice' iau în cătare și destructurarea basmului (a se vedea Fot-Frumos și Ileana-model
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
reparații ceva mai complete. Îmi căzuse tencuiala din câteva camere, pentru că îmi ploua prin acoperiș. Și mai departe am avut noroc că primarul obținuse fonduri pentru acoperișul bisericii și o parte din tabla veche am primit-o eu de la preot. Meșterul Giudică m-a ajutat peste tot, inclusiv la văruit și lucrarea se întisese toată vara, că nici nu am avut vreme să mă plâng de căldură. Lucram pe post de calfă și seara cădeam frânt. Dar nu reușeam să dorm
CINE IUBEŞTE, IARTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361757_a_363086]
-
și seara cădeam frânt. Dar nu reușeam să dorm mai mult de patru cinci ore pe noapte. Făcusem o serie de cheltuieli pe care nu le avusesem în vedere la început, dezechilibrându-mă câtăva vreme. Ba încă, mi-a zis meșterul să cumpăr vopsea, diluant, pensulă că nu se poate fără, pentru protecție. Și după ce am aruncat o groază de bani pe ele, am stat și eu și m-am gândit că vreo șaptezeci de ani dacă nu și mai bine
CINE IUBEŞTE, IARTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361757_a_363086]
-
înțelegere și muncea din greu, cu calm, la toate aspectele care se iveau. Timpul liber era important pentru el. Vila în care trăia era de fapt un palat de un lux orbitor, cu apartamente largi, decorate cu marmură fasonată de meșteri aduși din Corint și mozaicuri scumpe și complicate, cu exterioare unde abundau coloanele cu capiteluri scluptate, grupate în peristiluri și curți interioare măginite de porticuri, cu terase largi suspendate deasupra unor pereți verticali care ofereau priveliști grandioase asupra Mediteranei. O
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 8) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361732_a_363061]
-
mine, nu ține!” Din curtea interioară o luă spre hala de finite, o ocoli și se uită cu mare băgare de seamă în cabina unei camionete rezemată de peretele sculăriei, apoi începu să se învârtească împrejurul ei nehotărât. Camioneta, rosti meșterul gânditor și prinzând un moment când Păcălici se depărtase spre capătul aleii uitându-se la ceas - acum era sigur că aștepta pe cineva - se cățără fără zgomot pe platformă și așteptă lungit pe burtă. Tocmai la timp ca să vadă prin
ŞEDINŢA DE SPIRITISM de ION UNTARU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362019_a_363348]
-
scoase banii, Păcălici îi numără și pocni nemulțumit din degete: - Mai vreau trei sutare. - Îți mai dau trei sutare, dar dacă mă-nșeală Fira, îmi spui cu cine? - Cum te văd și cum mă vezi, dar banii că mă grăbesc. Meșterului nu îi venea să-și creadă ochilor și urechilor și de-abia se stăpânea să nu izbucnească în râs. Va să zică din ăștia îmi ești Păcălici al meu. Păi asta are să te cam coste nițeluș. Cine câștigă așa de ușor banii
ŞEDINŢA DE SPIRITISM de ION UNTARU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362019_a_363348]
-
cârâială că se lasă cu zbor neprogramat. - Cum zâseși? - Dacă nu taci, ai parte de ușuială. Piticu dă din cap în semn că a înțeles. Se face liniște. - Tată mare, tată maaare, vinooo să stăm de vorbă la sculărie. Aha. Meșterul începuse să priceapă cum stau lucrurile. Uite cum își câștigă Păcălici banii de băutură. - Tată mare, vino să stăm de vorbă la sculărie. Mă auzi? la sculărieee! - Am venit taică, rosti meșterul apăsat și mai târziu îi fu greu să
ŞEDINŢA DE SPIRITISM de ION UNTARU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362019_a_363348]
-
vinooo să stăm de vorbă la sculărie. Aha. Meșterul începuse să priceapă cum stau lucrurile. Uite cum își câștigă Păcălici banii de băutură. - Tată mare, vino să stăm de vorbă la sculărie. Mă auzi? la sculărieee! - Am venit taică, rosti meșterul apăsat și mai târziu îi fu greu să își aducă aminte care din cei doi ieșise prin portieră izbind-o de țâțâni și care trecuse prin parbriz făcându-l țăndări. Sigur e că Piticu s-a oprit la punctul de
ŞEDINŢA DE SPIRITISM de ION UNTARU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362019_a_363348]
-
După două luni în care publicul iubitor de artă a pândit degeaba în așteptarea unei expoziții și în care Laura Ghinea, președintele Filialei Baia Mare a Uniunii Artiștilor Plastici a muncit, în praf și zgomot, cot la cot cu echipa de meșteri, iată că marți seară Galeria de Artă de pe Bd. București nr. 6 a fost redeschisă. Inaugurarea cu speech-uri și șampanie, la care a asistat un public extrem de numeros, a coincis cu vernisajul unei expoziții de pictură, grafică și sculptură
BAIA MARE CULTURALĂ (ŞTIRI) de ANCA GOJA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362095_a_363424]
-
și nici atenția excesivă de care se bucură inclusiv la ducerea gunoiului sau la bătutul covoarelor. Au aflat și că gurul grupului, nea Axinte, le-a telefonat băieților rostind o propoziție scurtă dar cu efect hipnotic: Mușcî di rupi, uăiii! Meșter tipul! Era octombrie spre sfârșit și trebuia să-și facă rezerva de trăscău că, uite, venea iarna și pe nămeți... Soțiile mai știau și că nu este cazul să încerce deturnarea situației, în fond nici nu te poți lupta cu
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
aur și pâine Voi sunteți niște niște eroi Dar într-o zi și noi Noi în anul 2000 Când nu vom mai fi copii Vom face ce-am văzut cândva Toate visele îndrăznețe În fapte le vom preschimba Vom fi meșteri iscusiți Să vă facem fericiți Pe voi părinții ce veți fi La a doua tinerețe în 2000 Suntem copii însă vom ști Să facem țara ca primavara Și mâine va întineri Vom reuși că vă suntem copii Urmând povața Vom
XIX. ECOU RĂTĂCIT (ÎNVĂȚĂTORUL) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365364_a_366693]
-
Vom face viața Îndelungată și minunată Și-atuncea niște eroi Vom deveni și noi Noi în anul 2000 Când nu vom mai fi copii Vom face ce-am văzut cândva Toate visele îndrăznețe În fapte le vom preschimba Vom fi meșteri iscusiți Să vă facem fericiți Pe voi părinții ce veti fi La a doua tinerețe în 2000” De parcă ar putea fi auzit, învățătorul îngână: „Nu copii, nu vă așternem la drum ceea ce credeți voi, eroi nu suntem nici pe departe
XIX. ECOU RĂTĂCIT (ÎNVĂȚĂTORUL) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365364_a_366693]
-
Gheorghiu Dej, în scopul de a anihila burghezia și intelectualitatea „reacționară” și orice alți opozanți ai noului regim. În mintea tinerilor aceste informații sunt confuze părând a fi legate de o legendă aproape dată uitării. Mult mai pregnantă este legenda meșterului Manole privind sacrificiul de acum sute de ani. Ce s-a petrecut în contemporaneitate este pomenit doar pe șoptite, cu frică. Decizia lui Ceaușescu de a relua această construcție trezește amintiri dureroase celor ce au supraviețuit supliciilor din anii cincizeci
XXV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365392_a_366721]