626,589 matches
-
Dumitru Hurubă E început de septembrie - prima lună de toamnă și ultima Răpciune din anotimp fără UE. În sufragerie, așezați în fața televizorului, peste membrii familiilor noastre plutește un aer discret de melancolie sau de încântare, fiindcă în cazul nostru, când privim la televizor, nimeni n-ar putea pricepe ce trăiri ne cotropesc sufletește. De exemplu: toate televiziunile anunță la Jurnale că, începând cu 1
Mari nostalgii de toamnă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10321_a_11646]
-
românilor, îndoiți de șale (și nu numai) sub povara creșterii nivelului de trai și al PIB-ului. Fiind vorba despre această nouă povară, unii miniștri și alți demnitari au considerat necesar să dea explicații la televiziune asupra fenomenului. Drept urmare, fiecare membru al familiilor noastre a înțeles ce-a putut și nu ne-am mirat când soacra lui Haralampy i-a zis acestuia: -Dragu' lu' mami, eu cre'că nu mai am mult, pen'că mă doare rău pibul... -Ca să vedeți
Mari nostalgii de toamnă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10321_a_11646]
-
au fost dezvăluiți ca informatori oameni pe care contam. Nu le dau numele, deoarece, din motive care îmi scapă, CNSAS nu le-a pus deocamdată ștampila. Și mă întreb de ce, fiindcă dl Onișoru, de care mi se plîngeau mulți dintre membrii Colegiului CNSAS că ar fi făcut tot soiul de jocuri politice nepotrivite cu funcția sa, nu mai conduce instituția. E drept că doi dintre cei care i se împotriveau dlui Onișoru, Andrei Pleșu și H.R. Patapievici au demisionat, iar absența
Ce securitate mai by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10337_a_11662]
-
prea mare. Dar colecția Săptămînii nu e o dovadă clară cu ce se îndeletniceau Eugen Barbu și CV Tudor, care zădărau public Securitatea? Sau delațiunea pe față nu se pune? Încerc să uit că șefii SRI și SIE au fost membri PSD și că serviciile secrete, chiar și în perioada în care au avut șefi numiți de justițiarul de azi, Emil Constantinescu, erau controlate tot de oameni susținuți de fostul partid de guvernămînt și de PRM. Dar e limpede că dosarele
Ce securitate mai by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10337_a_11662]
-
asupra CSM intitulată Este CSM polițistul Justiției? întrebarea are un răspuns clar: CSM este polițistul Justiției. Problemele instituției cu pricina sînt altele și ancheta le dezvăluie. Raportul de monitorizare din mai 2006 al Comisiei Europene atrăgea atenția că, din 14 membri, cîți numără CSM, 8 aveau poziții de conducere în diferite instanțe și parchete. 6 dintre ei se confruntau cu conflicte de interese. Ancheta semnalează și altceva. Cel puțin 3 membri CSM sînt susceptibili de a fi comis fapte incompatibile cu
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10339_a_11664]
-
mai 2006 al Comisiei Europene atrăgea atenția că, din 14 membri, cîți numără CSM, 8 aveau poziții de conducere în diferite instanțe și parchete. 6 dintre ei se confruntau cu conflicte de interese. Ancheta semnalează și altceva. Cel puțin 3 membri CSM sînt susceptibili de a fi comis fapte incompatibile cu demnitatea funcției. Lidia Bărbulescu a fost acuzată de trafic de influență. Florica Bejinariu a fost indicată de CNSAS ca vinovată de poliție politică, apoi absolvită și, din nou, luată în
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10339_a_11664]
-
a fi comis fapte incompatibile cu demnitatea funcției. Lidia Bărbulescu a fost acuzată de trafic de influență. Florica Bejinariu a fost indicată de CNSAS ca vinovată de poliție politică, apoi absolvită și, din nou, luată în colimator la solicitarea unor membri ai CNSAS. Dan Lupașcu este președinte al Curții de Apel București, unde își au cartea de muncă mai mult de jumătate dintre membri CSM. Adevărata întrebare nu e așadar dacă CSM face poliție în Justiție, ci ce fel de justiție
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10339_a_11664]
-
CNSAS ca vinovată de poliție politică, apoi absolvită și, din nou, luată în colimator la solicitarea unor membri ai CNSAS. Dan Lupașcu este președinte al Curții de Apel București, unde își au cartea de muncă mai mult de jumătate dintre membri CSM. Adevărata întrebare nu e așadar dacă CSM face poliție în Justiție, ci ce fel de justiție este aceea făcută de o Poliție bănuită de tot soiul de păcate. în aceeași ordine de idei, crește numărul justițiarilor de ocazie: la
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10339_a_11664]
-
antropologic. Poziția individului în interiorul comunității, identitatea acestuia devin elemente ce țin mai degrabă de imagine, de proiecția exterioară, decât de autenticele trăiri interioare ale personajului. În lumea vieților mărunte, detaliul poate decide eticheta aplicată fără dubii unuia sau altuia dintre membrii comunității. În dozaje diferite, obsesia marginalului, a neînsemnatului traversează întrega colecție. Ea este prezentă și la fracturiștii ale căror povești de viață hiper-erotizate urcă la suprafața narativă tocmai ca expresii ale neadaptării la o realitate ce minimalizează individul și aneantizează
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
atmosfera, în care mirosul de pipă se întrepătrundea cu acela, mai iute, de țigară de foi. La Londra, la Paris, la Viena, Budapesta și, desigur în București de dinaintea primului război mondial. Dar și în perioada trist numită interbelică. A fi membru în Jockey-Club era o distincție asemănătoare primirii unei decorații sau a unui secretariat de stat, pe cartea de vizită, între gentlemanul care ieșea, puțin amețit de fumuri, de la club și burghezul înstărit ce ieșea de la Capșa, de pildă, era o
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
cum să-i zic? - mi s-a oferit posibilitatea să intru în Jockey-Club aveam de două ori vârsta candidatului ideal. M-am dat deoparte. Acum regret. Nu știu ce alte cluburi s-au înființat de atunci încoace, dacă, spre a le deveni membru este necesar să ai cai de curse ori măcar cinci limuzine, să fii academician sau cel puțin universitar, dacă miliardele prind bine. Și nici dacă, precum se cere, chelnerii, eventual cu barbeți, apar mai distinși decât cei de pe la mese. Ceea ce
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
culturale. Vânzarea cărții este impulsionată de premiile pe care aceasta le primește din partea asociațiilor de editori, la târguri de carte sau la alte manifestări similare - bineînțeles, premiile se acordă tot între prieteni, eventual prin rotație, premiantul din acest an devenind membru al juriului anul viitor. Dezbaterile și controversele care se declanșează în jurul unor cărți sunt doar diversiuni menite să crească notorietatea volumului respectiv. "Naivii găsesc că disputele sunt expresia unei tensiuni intelectuale autentice și că dezbaterile semnalează anvergura ideilor invocate în
Prea de tot! by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10345_a_11670]
-
în schimb pe Lev Tolstoi, Anton Cehov, Marcel Proust, Henrik Ibsen, August Strindberg, Miguel de Unamuno, Emile Zola, Maxim Gorki, Serghei Esenin, Rainer Maria Rilke, Eugčne Ionesco... Nu întîmplător, s-a produs o recentă demisie sonoră din consiliul celor 18 membri ai Academiei care decernează laurii suedezi, cea a profesorului Knut Ahnlund, în semn de protest împotriva acordării premiului, în 2004, scriitoarei austriece Elfriede Jelinek, socotită ca necorespunzătoare. E mai mult ca sigur că statul comunist român n-a agreat ideea
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
noblețe sufletească. Cum, cu multă cinste (astfel spus, cu un înalt grad de conștiință profesională) și consistentă noblețe (privilegiu ce-și trage seva din virtute, ca și din virtuozitate), Bertrand Peigne a bricolat aranjamentele sonore, astfel încât maleabilitatea și productivitatea fiecărui membru al familiei celor patru saxofoane să facă obiectul unor tranzacții întrutotul profitabile între (re)surse și interese. Necredincios, cum sunt, ori curios, cum aș vrea să fiu, m-am întrebat la final ce a fost în definitiv concertul din Sala
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
Dumitru Hurubă Adunați în sufragerie, membrii familiilor noastre, vizionăm cu mare concentrare emisiunile posturilor de televiziune. E oră de Telejurnale și, până una-alta, ne bucurăm aflând din declarațiile unor demnitari că a început să crească nivelul de trai al românilor. Desigur, este vorba despre români
Dosare jumulite by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10362_a_11687]
-
despre români în general, fiindcă la noi încă n-a ajuns decât ordinul dat de domnul Președinte Traian Băsescu în campania electorală. Ei, absolut că până la urmă îl vom executa! Ordinul, fiindcă e ordin, însă ceea ce ne interesează acum, în calitate de membri activi ai psihozei național-dosarice, sunt însăși dosarele Securității ieșind în șir indian de la CNSAS... Or fi ele rahitice și cam jumulite, sau chiar tunse cu adevărat - vorba lui Haralampy -, însă victorioase, mai ales pentru cei care nu l-au auzit
Dosare jumulite by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10362_a_11687]
-
în teren... Nu privesc la telejurnale cum se pun în mișcare mașini, trenuri, elicoptere și chiar avioane, pentru ca aleșii poporului să ajungă la timp și fără pierderi la fața locului... Ca să nu mai vorbesc de comisiile de evaluare și de membrii acestora, numiți acolo pentru a hotărî asupra a ceva la care oricum ei nu se pricep, după cum reiese din unele discuții cu reporteri de televiziune... Da' rastienii și alții ca ei, pe care îi va găsi iarna în corturi, hambare
Dosare jumulite by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10362_a_11687]
-
Barry 2, "din unghi prescriptiv, naționalismul implică ideea că orice om trebuie să aibă o naționalitate, și numai una, si ca aceasta trebuie să fie elementul esențial al identității și loialității fiecăruia. Aceasta înseamnă că oamenii trebuie să se considere membri ai unei naționalități înainte de a fi membri ai vreunei grupări mai restrânse, mai cuprinzătoare, sau ai vreuneia definite printr-o combinație de criterii, și că trebuie să fie gata pentru orice sacrificii de care ar fi nevoie pentru apărarea și
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
ideea că orice om trebuie să aibă o naționalitate, și numai una, si ca aceasta trebuie să fie elementul esențial al identității și loialității fiecăruia. Aceasta înseamnă că oamenii trebuie să se considere membri ai unei naționalități înainte de a fi membri ai vreunei grupări mai restrânse, mai cuprinzătoare, sau ai vreuneia definite printr-o combinație de criterii, și că trebuie să fie gata pentru orice sacrificii de care ar fi nevoie pentru apărarea și promovarea intereselor națiunii, oricât ar avea de
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
recentă și contemporană. În toate orientările amintite s-au formulat definiții ale naționalismului. Combinând elementele moderniste cu cele ale definițiilor postmoderne, Smith 9 definește naționalismul drept "mișcarea ideologică pentru obținerea și menținerea autoguvernării și independenței în numele unui grup ai cărui membri consideră că ea constituie o "națiune" reală sau potențială". Și, realizând o sinteză a tuturor orientărilor pe care le-a analizat, el identifica aspectele definitorii ale acestei ideologii astfel 10: "Ideologia naționalismului se poate reduce la propozițiile sale esențiale și
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
afirme deschis). El consideră că niciuna dintre acestea nu reușește să încadreze conceptual realitatea pe care o vizează, atitudinea inițială potrivită pentru un cercetător fiind agnosticismul. De aceea, "că o premiza de lucru, orice grup uman destul de numeros ai cărui membri se consideră o "națiune" va fi tratat în consecință". Analizând preocupările apărute în deceniul opt al secolului trecut, Smith 13 identifica două mari curente ce au disputat pe această temă: modernismul și perenialismul. Modernismul susține că: națiunile sunt în totalitate
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
miturile și experiențele comune cu endogamia preferențiala. El nu poate explica cum poate descendentă să mai fie un criteriu în comunități ce au suferit venirea elementelor alogene și cum poate fi descendentă un element de solidaritate în comunitățile mari unde membrii nu se întâlnesc și unde aceste comunități sunt imaginate. Apoi: cum pot ști eu că solidaritatea mea cu străinii care întâmplător vorbesc aceeași limbă are baza genetică? Un susținător al primordialismului cultural, Clifford Geertz 33, susține că un atașament primordial
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
fost Toni Grecu, liderul grupului Divertis, căruia i s-au alăturat: dr. Iulian Șerban (fost conducător al brigăzii umoristice Seringă), Prof.univ.dr. Corneliu Dumitriu (fost președinte al UASCR Iași și inițiatorul Galelor Amfiteatru, desfășurate în anii 1983-1984), actorul Gabi Lazăr (fost membru al grupului Ars Amatoria), artisul Radu Ștefan și Valentin Darie (cunoscut membru la trupei umoristice Divertis). Coordonatorul evenimentului a fost Prof.univ.dr. Doru Tompea, Rectorul UPA din Iași, fost lider al studenților și susținător al formațiilor umoristice studențești în perioada comunistă
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Iulian Șerban (fost conducător al brigăzii umoristice Seringă), Prof.univ.dr. Corneliu Dumitriu (fost președinte al UASCR Iași și inițiatorul Galelor Amfiteatru, desfășurate în anii 1983-1984), actorul Gabi Lazăr (fost membru al grupului Ars Amatoria), artisul Radu Ștefan și Valentin Darie (cunoscut membru la trupei umoristice Divertis). Coordonatorul evenimentului a fost Prof.univ.dr. Doru Tompea, Rectorul UPA din Iași, fost lider al studenților și susținător al formațiilor umoristice studențești în perioada comunistă, care a declarat în deschidere că "Iașul universitar al anilor '80 a
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
ar fi corect de spus, frica drept consecință a tiraniei s-a manifestat abia târziu prin însingurare. Prima concretizare a fricii s-a făcut prin dispunerea discreționara asupra vieții altora, așa cum au fost epurările din anii 1934-1938 care au vizat membrii de partid. O altă concretizare a fricii a fost atenția tot mai mare pentru aparatul propriu de securitate. În ciuda faptului că asupra lui Stalin nu s-a înregistrat nicio încercare de asasinat, frica unui tiran a căpătat proporții patologice: de
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]