1,388 matches
-
La 4 ani cunoștea toate substantivele, adjectivele și putea să spună cât este ceasul. La 5 ani dădea citate din Walter Scott. La 6 ani era familiarizat cu Iliada și Odiseea. La 7 ani citea, de plăcere, Shakespeare și putea memora o pagină întreagă citind-o de două ori. Aparent paradoxal, rezultatele din Tabelul 2 arată: coeficienții de inteligență ai persoanelor înalt creatoare oscilează în limite foarte largi (între 100 și 210). Concluzia Catherinei Cox se bazează pe observația că geniile
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Gregor Mendel a creat o disciplină nouă - genetica - combinând matematica cu biologia. Combinându-se un aparat de radio cu un casetofon s-a obținut radiocasetofonul. În domeniul telefoniei mobile firma Ericsson a combinat receptorul telefonic cu un receptor radio care memorează 36 posturi. Firma Nokia a lansat modelul 7110 combinând funcțiile telefonului cu funcții pentru Internet. Firma TGV a combinat transportul cu avionul cu transportul cu trenul de mare viteză. Astfel un pasager de peste ocean pentru a ajunge la Lyon va
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Bob Eberle pornind de la metoda Listei interogative a lui Osborn. Întrebările sunt grupate în șapte categorii: Substituie!, Combină!, Adaptează!, Modifică!, Pune în alt scop!, Elimină! și Reorganizează!. Inițialele acestor categorii formează cuvântul mnemotehnic SCAMPER deci numele categoriilor sunt ușor de memorat. Fiecare categorie cuprinde o serie de întrebări care se adresează problemei creative, cu scopul orientării atenției într-o paletă cât mai largă de direcții. Orice întrebare poate conduce la soluția creativă cea mai bună. Esențial ca la problema noastră să
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
elibera, au fost câțiva brăileni care m-au rugat: „Domnule, te rog frumos, dacă ajungi acasă, să-mi trimeți”... Și-am Învățat pe dinafară adrese, nume, unde stau, toate astea și, În momentul când am fost la izolare, astea erau memorate... Înainte de a pleca, eu aveam niște bocanci nenorociți, În sfârșit, cămăși din astea de zeghi, de la pușcărie. Și erau unii: „Măi, domnule, Îți dau cămașă... Ia cămașa asta rea, că oricum o predai, și Îți dau o cămașă bună. Dă-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
din Grădina Botanică. Scrisul lui Radu Petrescu mă atrăsese de la Început prin eleganța și transparența stilului, cu volutele sale neașteptate, colorate, aeriene, prin bruschețea surprizei tăioase și ritmul surdinei, printr-un soi de mister lexical, În sine și pentru sine. Memorasem chiar, cândva, câteva fraze, fără să bănuiesc atunci ce vor deveni ulterior, În exil, rânduri ca acestea: „Metodă infailibilă pentru a ști care e fraza bună și care nu: Îmi imaginez că mă aflu În mijlocul Saharei, fără nici o carte cu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și mângâierile pentru cei dragi, trimise nevăzut, pe calea unor unde ale dragostei și ale credinței, că dreptatea lui și a neamului său va triumfa până la urmă. Parte din aceste versuri, care nu au văzut lumina tiparului niciodată, au fost memorate de secretarul său din prigoană, Popa Aurel, care l-a însoțit și pe drumul Cazimcii unde l-a îngrijit și ajutat cu un devotament, care nu se poate întâlni decât în lumea monahilor sau în lumea legionară, care, se include
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
curată a fost - o afirm cu toată tăria - inima lui Nicolae Petrașcu. Sebastian Mocanu P.S. Unele date din traiectoria vieții lui Nicolae Petrașcu mi le-a mijlocit cumnata sa, doamna Ancuța Bânda, născută Banea. Tot doamna a reținut, din cele memorate de domnul Aurel Popa, frate de suferință în Cazimcă, versuri din creația lirică a lui Nicolae Petrașcu din închisoare”. Notă finală Pentru o dreaptă prezentare în fața cititorului a cărții de față trebuie arătați toți, care au contribuit la realizarea ei
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
se inspiră cu succes din obiceiurile și tradițiile autohtone, ale satului de care nu se desparte: Cântece de-acasă (1971) și Alte cântece de-acasă (1978). Poezia lui C. este cantabilă, multe versuri devenind texte pentru cântece lirice ușor de memorat. A scris și literatură pentru copii: Vine, vine primăvara... (1981), Strugur dulce, lan de aur (1983), Despre-o viță și-o bobiță... (1986) ș.a. SCRIERI: Sărutul soarelui, Chișinău, 1965; An neobișnuit, Chișinău, 1967; Struguri în amiază. Oameni și locuri din
CIOCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286249_a_287578]
-
atât de optimistă trebuia dovedită temeinic. Guthrie a invocat câteva argumente puternice. A amintit în primul rând cercetarea lui Jenkins și Dalenbach (1924). Aceștia descoperiseră că somnul joacă un uimitor rol în prevenirea uitării. Dacă subiectul doarme imediat după ce a memorat un material, uitarea este estompată semnificativ: subiectul care a dormit reține cu 50% mai mult decât subiectul care nu a dormit după învățare. Un exemplu sugestiv îl constituie poveștile de adormit copiii. Copiii respectivi pot reproduce dimineața chiar și cele
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cognitive este foarte mare! 2. „Magnitudinea disonanței postdecise descrește în funcție de numărul de elemente cognitive ce corespund identic cu caracteristicile alternativelor alese; ea crește însă în funcție de caracteristicile alternativelor ce nu au putut fi alese” (ibidem) De exemplu: „Nu îmi place să memorez versuri din Coșbuc, dar la fel de neplăcut ar fi fost să memorez versuri din Vlahuță; mă enervează însă faptul că nu am putut să aleg o lectură splendidă despre viața lui Eminescu”. 3. „Magnitudinea disonanței rezultate din încercarea de a solicita
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de elemente cognitive ce corespund identic cu caracteristicile alternativelor alese; ea crește însă în funcție de caracteristicile alternativelor ce nu au putut fi alese” (ibidem) De exemplu: „Nu îmi place să memorez versuri din Coșbuc, dar la fel de neplăcut ar fi fost să memorez versuri din Vlahuță; mă enervează însă faptul că nu am putut să aleg o lectură splendidă despre viața lui Eminescu”. 3. „Magnitudinea disonanței rezultate din încercarea de a solicita încuviințarea forțată este maximală dacă această încercare a fost promisă anterior
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
disonanței este maximă chiar dacă solicitarea încuviințării este respinsă” (ibidem) De exemplu: „Mi s-a promis că voi putea să văd un film interesant, dar, ulterior, promisiunea a fost încălcată; ba chiar mi s-a promis că voi fi pedepsit să memorez zece strofe din Coșbuc”. 4. „Dacă este solicitată încuviințarea forțată, magnitudinea disonanței descrește în raport cu magnitudinea recompensei și crește în raport cu magnitudinea pedepsei” (ibidem) 5. „Dacă încuviințarea forțată nu poate fi obținută, magnitudinea disonanței crește în funcție de magnitudinea recompensei și a pedepsei” De
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
va fi oricum o chestiune de „învățare asociativă”. Învățarea asociativă este, după Maslow, desigur folositoare, în general, foarte folositoare pentru învățarea unor lucruri mai puțin relevante. Și multe dintre lucrurile pe care le învățăm sunt așa. Dacă cineva vrea să memoreze vocabularul unei limbi, ar învăța cu ajutorul simplu al memoriei mecanice. În acest caz, legile asocierii sunt folositoare. Dacă cineva vrea să învețe tot felul de obiceiuri automate pentru șofat, răspuns la semaforul roșu sau ceva de acest gen, atunci condiționarea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
întregul conținut pe care îl poate apoi lectura în profunzime), lectura de informare (atunci când cititorul se așteaptă să găsească informații noi în materialul studiat), lectura de înțelegere (adresată unui conținut mai dificil), lectura pentru învățare (atunci când se dorește a se memora un conținut care nu este neapărat nou pentru cititor), lectura pentru distracție și divertisment etc. Tehnica lecturii își regăsește o polaritate necesară în tehnicile de optimizare a scrisului la cursanți. James Britton (1970) identifică patru tipuri de utilizări ale scrisului
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Weaver, R.A.; Henson, K.T. (1994), Case Studies of Beginning Teachers, Longman, New York. Krueger, R.A. (f.a.), Moderating, www.tc.umn.edu. Kulitkin, I.N. (1974), Metode euristice în structura rezolvării de probleme, Editura Didactică și Pedagogică, București. Lair, S. (2003), Cum să memorăm, Polirom, Iași. Light, R.J. (1990), The Harvard Assessment Seminars, Harvard University, Cambridge. Little Falls Christian Centre (1997-2000), Ice-Breakers (online), 1-10, www.littlefalls.co.za/icebreakers1-10.cfm. Maidment, R.; Bronstein, R. (1973), Simulation Games: Design and Implementation, Charles E. Merrill Publishing
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Prin natură, viețuitoarele se nasc cu posesia senzației, dar, pornind de la senzație, la unele nu se naște memoria, la altele da. Din această pricină, ultimele sunt mai inteligente și mai capabile să învețe decât sunt cele ce nu pot să memoreze. Cele inteligente, dar care nu pot auzi zgomotele, rămân /totuși/ incapabile să învețe (precum albina și orice specie animală asemănătoare cu ea). În schimb, reușesc să învețe acele vietăți câte adaugă la memorie auzul. Restul animalelor trăiește având repezentări (φαντασίσ
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Prin natură, viețuitoarele se nasc cu posesia senzației, dar, pornind de la senzație, la unele nu se naște memoria, la altele da. Din această pricină, ultimele sunt mai inteligente și mai capabile să învețe decât sunt cele ce nu pot să memoreze. Cele inteligente, dar care nu pot auzi zgomotele, rămân /totuși/ incapabile să învețe (precum albina și orice specie animală asemănătoare cu ea). În schimb, reușesc să învețe acele vietăți câte adaugă la memorie auzul. Restul animalelor trăiește având repezentări (φαντασίσ
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
perioada care a urmat (secolele VII-XV), în Europa, limba latină, oficială în biserică, a devenit și limba oficială din universitățile care s-au înființat traptat, începând cu secolul XI. „Medicina dogmatică” din lunga perioadă scolastică a încorsetat gândirea, obligată să memoreze textele clasice și să aplice remediile indicate în ele. Sfârșitul Imperiului Roman de Apus După domnia lui Constantin cel Mare (324-337), în Imperiul Roman urmează o perioadă destul de tulbure de aproape 50 de ani. Privind cei 150 de ani de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
accentuează faptul că toate structurile creierului sunt ca în oglindă, în cele două emisfere. Creierul permite omului să recepționeze stimulii mediului extern precum și pe cei veniți din mediul intern, să proceseze aceste informații, să „perceapă”mediul extern și intern, să memoreze în fiecare celulă nervoasă, într-o organizare spatio-temporală ceea ce a perceput și să folosească aceste informații în lupta pentru supraviețuire și adaptare optimă, a sa și a celor ce-i „aparțin”. Prin activitatea sa, creierul creează reprezentări interne ale lumii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
optimă, a sa și a celor ce-i „aparțin”. Prin activitatea sa, creierul creează reprezentări interne ale lumii externe sau interne (din propriul corp, din propria viață psihică). O caracteristică a acestor reprezentări interne este aceea că „creierul creează și memorează asociații între unitățile de informație senzorială (de exemplu: imagini vizuale, sunete, mirosuri, poziții ale corpului și emoții) cu privire la un eveniment specific (de exemplu, o situație periculoasă), îngăduind individului să generalizeze informația senzorială de acum pentru aplicarea ei în raport cu evenimentele prezente
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o zonă a trunchiului cerebral producătoare de dopamine. Talamusul alertează și girusul cingulat anterior. Cortexul cingulat anterior care arată ca „o panglică lungă de țesut nervos aflată spre linia mediană a creierului”(Panksepp, 2003, p. 238) care controlează atenția și memorează (stochează) experiențele emoționale. Girusul cingulat anterior, prin formațiunile sale posterioare (nucleul caudal, putamen și pallidum) girează emoția de bucurie și în general emoții pozitive, iar într o altă zonă, anterioară, controlează tristețea și trăirile legate de durerea fizică. Zona centrală
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
conexiunile cu creierul rațional. Rolul programat al creierului este acela de a salva individul (a-i asigura supraviețuirea și dezvoltarea) și de a salva specia, promovând procreația. Când se simte amenințat, va recepta și simți, va procesa, va percepe, va memora și va mobiliza organismul ca răspuns la amenințarea externă sau internă. Deși programat genetic pentru sănătate și fericire și înzestrat cu o uluitoare capacitate de refacere și plasticitate, dezvoltarea și funcționarea creierului este dependentă de experiențele trăite. în programarea genetică
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
adeseori. La penitenciarul Iași mi-a găsit odată în curtea închisorii o bucățică de geam pe care o dădea cu săpun și cu praf de var de pe perete și pe care scriam versuri cu un pai, pe care apoi le memoram. Am scris un poem, și la Iași și în bălțile Brăilei, un poem pe care l-am publicat deja într-o carte, poem care are o dimensiune, să-i spun așa, uriașă. Are vreo douăzeci și ceva de episoade, capitole
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de muncă i-am colorat, cu ce găseam (cu var de pe pereți, cu praf) tablele acelea de la pat care susțineau saltelele, de putea să-și scrie poeziile cu vreun bețigaș, cu vreun pai de mătură, pentru ca apoi să le poată memora. C. I.: La Grind ați stat doar pe bac? D. B.: Am stat și pe bac dar și în barăci, că în baracă a murit Gherman. A venit aici la Asociație cineva de la București, un anume Lăcătușu, să-i dau relații
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
simbolul și îi asigură circulația. Actul hermeneuticii presupune o implicare existențială căci înțelegerea schimbă conștiința celui ce înțelege. în această schimbare a conștiinței, înțelegerea se vădește ca fiind cu totul altceva decât un proces cognitiv. Teoriile și formulele științifice se memorează și se aplică operațional, "mecanic". Hermeneutica este implicată existențial, adică vital și "artistic". Această artă a înțelegerii nu este o cunoaștere ce rămâne neutră, în afara noastră, în afara cercului existenței noastre. Ceea ce interpretăm și reușim să înțelegem ne schimbă viața. Dar
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]