1,382 matches
-
ora când punctele de suspensie suspinau în nesiguranța ezoterică a textului învăluit de mirosul aromat al iluziei și totul părea a răspuns Străpuns de dorință Căință și rugăciune către moaștele pașilor nefăcuți Liniștea holului de la etajul 7 Stelele străzilor nemișcate memorate-n ferestre Ochiuri pătrate împărțind nopțile în care indivizi tresar adunând drumurile petrecute sub tălpile visului Liniștea rolului neînscris în scenariul începuturilor Liniște ca-n cer acompaniată de lifturile care urcă mereu cu oameni escaladând muntele suferinței Cărarea e tot
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1647]
-
Doamne!“ și „Tipa e dură ca o bucată de cremene!“ și „A făcut un bărbat în toată firea să plângă“ și „Chiar a făcut un bărbat în toată firea să plângă“. Ultima remarcă a iscat o dispută între - dacă le memorasem corect numele, deși se poate să nu se fi întâmplat așa fiindcă toți bărbații de-acolo păreau să se contopească într-unul singur - Vincent și Clarence, cel cu mângâiatul părului. Nu plângeam, a protestat Clarence. Răcisem! —Ba plângeai, a insistat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
de către conaționalul său Louis Daguerre, care, în 1835, a pus la punct procedeul dagherotipiei, utilizând plăci de cupru argintate și tratate cu vapori de iod. Dagherotipiile obținute, supranumite în epocă „oglinzi cu memorie”, erau plăcuțe metalice unicat, pe care era „memorată” imaginea fotografică (figura 1.3). În 1839, Academia Franceză a brevetat invenția, iar Daguerre a primit toate onorurile cuvenite unui mare inventator, pe când Niépce a fost dat uitării. Fig. 1.1. Desen de la mijlocul secolului al XIX-lea, reprezentând camera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
fotografiat, camera obscură reprezintă varianta perfecționată a celei cunoscute încă din secolul al XVI-lea. Ea este o „cutie” interioară situată între obiectiv și planul în care se găsește pelicula fotografică, unde se formează imaginea pe care dorim să o „memorăm” fotografic. Dimensiunile camerei obscure sunt condiționate de dimensiunile suprafeței (cadrului de expunere) în care se formează imaginea. La începuturile fotografiei, aceste dimensiuni variau între 9×12 cm și 20×30 cm, nefiind standardizate. Odată cu îmbunătățirea calității materialelor fotosensibile și dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
lentile sunt aceleași. Diferența fundamentală este dată de modul de memorare și prelucrare a imaginilor fotografice. Dacă la aparatele clasice imaginea este stocată pe pelicula fotografică datorită proprietății de fotosensibilitate a sărurilor de argint, la camerele foto digitale imaginea este memorată inițial pe un senzor de lumină. Acesta o transformă într-un semnal electric care, la rândul lui, este transformat într-unul digital ce se stochează pe un mediu magnetic. 9.1. Principiul de funcționare a camerelor digitaletc "9.1. Principiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
mai repede, cu atât era mai bine. Se îndepărta de locul acela și implicit de tâlhari. Pășea atent, având grijă să nu scoată nici cel mai mic zgomot. Faptul că era în picioarele goale constituia un avantaj. Se gândi să memoreze locul acela, cu gândul ca a doua zi să se întoarcă ca să-și recupereze bocancii. Renunță repede la această intenție și se concentră la drum. Nu se deplasa prea repede, dar se grăbea pe cât era în stare. Mergea ca orbetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
era chiar deasupra încheieturii palmei, făcut în așa fel încât să se strângă pe măsură ce trăgeai de el. Și aici, o lamă ascuțită ar fi rezolvat problema mult mai simplu. Nu putea însă să abandoneze. Privi cu atenție legăturile, căutând să memoreze cât mai bine felul în care sfoara era petrecută peste mâinile bătrânului. Cel care îl imobilizase pe Simion făcuse un laț la capătul sforii, pe care îl petrecuse peste încheietura mâinii stângi. Cu celălalt capăt, îi înfășurase mâna dreaptă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Umbre de fum privesc disperat pe ferestre, caut și sper vii sau nu... cern nădejdi; clonarea mea continuă, voi trage alt bilet la loz în plic. Metoda secretă hormoni excitanți, induce dopamină dragostea e stăpână, dorințe înșelătoare și atracții alternante. Memorez traumatismele până la ștergerea lor finală. Îngheț cortexul senzorial indecis, promițătoare recunoaștere în confluențe de strategii. Ating un nivel ambiguu, îndepărtat control nedorit și declanșări diluate. Ciclică, nelămurită vendetă.
Programarea omului. Atac by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83906_a_85231]
-
avem nevoie de lumină ca să ne dezbrăcăm de culcare, incisivii îi sticleau în fanta buzelor, vădind încă furia. cincisprezece Raymond, geniul autist, unul dintre personajele preferate ale adolescenței mele, aproape ar fi înnebunit să vadă că făcuse un efort inutil memorând cartea de telefon a New York-ului. Inutil, fiindcă se purta tot mai mult mobilul. Ray a mâncat ca un hăbăuc singura masă a zilei, o mâncare italienească consistentă, cum ne vine să mâncăm când suntem nervoși, a dormit douăzeci și opt de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
suntem nervoși, a dormit douăzeci și opt de ore, pe urmă, încă adormit, i-a spus lui frate-său, care-l avea în grijă, că era gata s-o ia de la capăt. Cu biții recuperați, geniul autist voia să se-apuce de memorat numerele de mai multe cifre ale deținătorilor de celular și a rămas dezamăgit aflând că nu erau conținute în nici o carte. Agenda lui frate-său de pe noptieră o știe, dar sigur trebuie să existe mai multe telefoane. Puteam să trec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
Vasâli? Nu ți pune mintea cu ei! Sunt niște țărani amărâți, plini de complexe, îmi spuse ea observând cum mi se întunecă privirile. În timp ce încerca să mă calmeze, eu îmi căutam adversarii prin sala aceea imensă, dorind să le pot memora figurile. Aveam destul timp să le plătesc polițele. Nu sta încruntat! În seara asta vreau să râzi împreună cu mine. Habar n-ai tu cât îi place asta Creței. De unde știi? Păi, împărțim aceeași cameră și ea povestește până se dă
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
Ioana, la o jumătate de metru, și ce emoție aveam! Ce importanță căpăta fiecare milimetru din carnea Ioanei, hainele, gesturile, din care trebuia să construiesc mai târziu o mie de presupuneri! Am văzut-o numai puțin și n-am putut memora exact înfățișarea ei, încît mai târziu interpretările mele se multiplicau încă. Și acum o am pe Ioana întreagă, la dispoziție; ca și la început, și ca și atunci de atâtea ori mă plictisesc cu ea! Îmi spuneam lângă ei: "Pot
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
mult cu cât prima din surorile enumerate, Takuí, avusese și ea nu mai puțin de cinci copii, dintre care doi băieți și trei fete: Armeneak, Hambarțum, Mariam, Hatuna și Ripsimé. (Trebuia să ți le notezi fiindcă altfel nu puteai să memorezi atâtea nume.) Cu toții, înainte să se stabilească la Cetatea-Albă, locuiseră într-o comună mare, Strășeni, la vreo 20 de kilometri distanță de Chișinău. Dar ce era demn de reținut din toate cele povestite și mătușa Magdalena o spunea cu nedisimulată
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
din mișcările lor. Le făceau pe față. Degetele băieților, sub privirile mele nesățioase, meștereau ingenioase, în timp ce eu îmi dădeam silința să nu uit nimic din succesiunea de îndoituri și de plieri ale colii de hârtie care desăvârșeau opera. Dar le memoram oare? Mă minunam doar că ei lucrau cu precizie și puneau în ceea ce făceau tot zelul de care erau capabili. La rândul lor, deprinseseră un meșteșug anonim, dar nu lipsit de splendoare. De unde? Asta nu prea era treaba mea. Îi
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
să se teamă să nu fie arestați. Dan dormise în tot timpul ăsta - iar un bărbat care doarme cu capul pe măsuța telefonului nu putea avea o conștiință prea curată. 3 Revolta În dimineața de după noaptea în care încercase să memoreze prefixul orașelor din Anglia stând efectiv cu burta pe cartea de telefon timp de opt ore, Dan se trezise mormăind. „Ce...“, exclamase el în bucătăria însorită. „Chiar am făcut-o lată azi-noapte.“ Nu era nimeni acolo care să îi poată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
coperta unei cărți terminată cu o săptămână în urmă. Era vorba de „Thaïs” de Anatole France. O carte mare în toate ale ei, dar el rămăsese mai ales cu un fragment plin de substanță ce-l urmărea ca o umbră. Memorase câteva fraze și din când în când și le amintea ca fiind un îndemn, dar și o avertizare. Ilustrul scriitor sintetiza prin câteva fraze simbol întreaga operă: ... Un vânător întinsese o plasă în deșert, pe nisip. În ea se prinsese
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
și duhoare, cu dorul de-acasă în umbra ta deasă, Jilavă, Jilavă. Câtă ură, Doamne, gemete de foame, murmur și răscoală, vaiete de boală. Cât chin și obidă a putut să-nchidă ceața ta bolnavă, Jilavă, Jilavă...” Ritmică ușor de memorat. Tristețe greu de conservat. În “Universitatea populară” înjghebată în camera lui, orice intelectual putea să conferențieze despre ce îi era mai în plăcere. Ovidiu Papadima a vorbit despre ” Alecsandri-drumul vieții și al creației sale” și despre ”Zahei-Orbul”, romanul lui V.
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
de la care nu-i permis nimăruia să se abată: nu vei da copilului să opereze decât cu lucruri pe care le-au înțeles pe deplin. Pe deplin, fără umbră de îndoială, fără umbră de nesiguranță. L-a științele ce se memorează (respective la partea lor, care se memorează), cartea-i tot, pedagogul nimic. La științele (respective la părțile lor) care cer dezvoltarea judecății copilului cartea trebuie alungată din școală ca un ce periculos, căci pedagogul e-aicea tot. Apoi mai trec
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
se abată: nu vei da copilului să opereze decât cu lucruri pe care le-au înțeles pe deplin. Pe deplin, fără umbră de îndoială, fără umbră de nesiguranță. L-a științele ce se memorează (respective la partea lor, care se memorează), cartea-i tot, pedagogul nimic. La științele (respective la părțile lor) care cer dezvoltarea judecății copilului cartea trebuie alungată din școală ca un ce periculos, căci pedagogul e-aicea tot. Apoi mai trec în clase superioare și copii nepreparați bine
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
spate găsise un aparat foto, care-i atârna acum la gât. Privirea i se muta cu repeziciune de la un vehicul accidentat la altul, ca și când ar fi fotografiat fiecare amănunt cu propria-i musculatură, pe retinele albe ale cicatricelor din jurul gurii, memorând fiecare bară îndoită și fiecare os rupt într-un repertoriu de grimase rapide și expresii caraghioase. Pentru aproape prima oară de când îl întâlnisem, era absolut calm. Cu sirena pornită, o a treia ambulanță veni pe banda de coborâre. Un motociclist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
printre materiile considerate de el ușoare. Sau bunul, calmul și înțeleptul profesor Lazarovici, care fără să le pretindă prea mult elevilor, îi învăța precepte, proverbe, cugetări latine simple, dar atât de adevărate și vrednic de urmat. Stani și colegii le memorau imediat iar pe unele le mai știe și astăzi. Colega lui, Gabriela, care beneficia de ajutorul tatălui, pasionat de latină, trebuia să învețe obligatoriu această disciplină. Ca la orice materie impusă, ea nu își manifesta o atracție deosebită, însă vrând
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
lui. Aducea cu începuturile figurative ale lui Kandinski, dar cu siguranță nu era el. Îl ai în cap, nu-i așa? mă întreabă mama. Desigur... Atunci, nu contează, tocmai de aceea ai să-l ții minte. Dacă i-ai fi memorat autorul și numele, le-ai fi putut uita în scurt timp, împreună cu imaginea lui. Așa, cândva, ai să-l redescoperi undeva, chiar dacă n-o să-ți mai amintești unde l-ai văzut. Atunci ai să-i vezi numele și actul recunoașterii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
efect asupra maselor. Dimpotrivă, parcă atrăgeau obrăznicia sfruntată a plebeilor. Deja În două rânduri abia izbutise să evite două jeturi de urină provenite de pe la ferestre și Începea să nutrească bănuiala că, În spatele acelor atentate, exista o intenție ultragiantă. Încercă să memoreze casele din care proveniseră cele două aruncări. Văgăuni de-ale câinilor acelora de Donati, dușmanii lui. Avea să găsească el, În curând, o modalitate de a se răzbuna. Profitând de adăpostul provizoriu oferit de tejgheaua unui schimbător de valută, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Cu toate că tata continuase prin a publica încă o duzină de colecții de poezii, primul lui volum rămăsese întotdeauna preferatul meu. — Am citit fiecare vers de mii de ori, i-am spus lui Luke, simțind în gât un nod familiar. Am memorat toată cartea. Ceea ce a fost un noroc, fiindcă, nu știu cum, dar am pierdut singurul exemplar pe care-l aveam, când m-am mutat din căminul de la Princeton. Mama s-a oferit să mi-l dea pe al ei, dar eu m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
a avut timp berechet de toate alea. S-a dezvoltat intelectual, nu glumă. A citit tot ce i-a picat în mînă, s-a pus pe studiu împreună cu ceilalți care pățiseră la fel. Gîndiți-vă numai cît de mult înseamnă să memorezi sau să scrii cîte o poezioară pe zi. Nu vreau să intru în mai multe detalii, mărturisește. Cît despre întărirea fizică a organismului pe timpul detenției, nu mai încape nici o îndoială. Pierzi în greutate, dar cîștigi în rezistență, după o vreme
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]