3,679 matches
-
trimite cu generozitate versuri, ca și Al. Donici, iar D. Bolintineanu traduce din Anacreon, alți autori de versuri fiind D. Dăscălescu, Radu Ionescu. Și proza este inegală: narațiuni ale lui G. Crețeanu, Pantazi Ghica, dar și Câteva ore la Snagov, memorialul lui Odobescu, ori romanul Ciocoii vechi și noi de N. Filimon, apărut mai întâi aici. Se distinge printre contribuții și studiul Principiele criticei, în care Radu Ionescu premerge lui Titu Maiorescu prin idei de sursă hegeliană despre specificul artei și
REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289257_a_290586]
-
revista umoristică „Țivil-Cazon”. În 1941 își pierde unicul fiu în tragedia vasului „Struma”. Persecutat de regimul comunist, R. reușește să emigreze în Israel în 1949 și se stabilește din 1950 la Paris, unde redactează (din septembrie 1951 până în februarie 1953) memorialul întâmplărilor nefericite care l-au determinat să părăsească țara. Cartea, semnificativ intitulată Iadul pe pământ, a apărut la Paris în 1955 și s-a bucurat de un succes de stimă printre românii din exil, fiind publicată și în versiune franceză
RUBSEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289394_a_290723]
-
București, 1984; Corabia de piatră, București, 1988; Rapidul 24 spre iubire, București, 1988. Repere bibliografice: Lucian Raicu, „Exilul pisicilor”, RL, 1969, 15; Liviu Leonte, Două cărți de proză, CRC, 1969, 33; Octavian Voicu, „Exilul pisicilor”, ATN, 1969, 10; Constantin Mateescu, Memorial de lectură, București, 1972, 117-121; George Pruteanu, Critica prozei. Alexei Rudeanu, CL, 1973, 11; Radu Mareș, Scriitori din Suceava, TR, 1974, 7; Val Condurache, „Focul rece”, CL, 1974, 3; Eugen Uricaru, „Focul rece”, ST, 1974, 3; Mirela Roznoveanu, „Pietrele acestei
RUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289396_a_290725]
-
școli și imprimarea de cărți, atât de folositoare unui neam trezit din „somnul cel adânc” la conștiința de sine. SCRIERI: Adaos de cuvântări bisericești pentru sărbătorile domnești de preste an, în Chiriacodromion, Sibiu, 1855; Asupra Biblicelor lui Heliade, Sibiu, 1858; Memorialul arhiepiscopului și metropolitului Andrei baron de Șaguna sau Luptele naționale-politice ale românilor. 1846-1873, I, îngr. și pref. Nicolae Popea, Sibiu, 1889; Memorii din anii 1846-1871, introd. Ilarion Pușcariu, Sibiu, 1923; Predici, introd. Florea Mureșanu, Cluj, 1945; Cuvântări bisericești pentru sărbătorile
SAGUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
lui R. este consacrată în exclusivitate restituirii și editării unui important fond documentar, încurajării dezbaterilor și analizelor prin intermediul cărora să se poată defini imaginea reală a comunismului românesc. Alături de Ana Blandiana, organizează anual Școala de Vară de la Sighet, simpozioane la Memorialul din aceeași localitate ș.a. SCRIERI: Râul ascuns, pref. Al.I. Ștefănescu, București, 1963; Expres ’65, București, 1965; Convorbiri subiective (în colaborare cu Ana Blandiana), București, 1971; O discuție la Masa Tăcerii și ale convorbiri subiective (în colaborare cu Ana Blandiana
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
la aceste aspecte: Istoria românilor timoceni (Dacia Aureliană) (1944), Tragedia românilor de peste hotare (9-13 milioane) (1994), Mărturii de la românii uitați (9-13 milioane) (1995), Vlahii sunt români. Documente inedite (1997), precum și broșură Memoriul românilor din Șerbia de N-E Iugoslavia - The Memorial of the Romanians from North-West Șerbia Yugoslavie, reprezentând comunicarea susținută la Congresul FUEN de la Praga, din mai 1998. SCRIERI: Casă din Dunăre, Timișoara, 1974; Pasărea sufletului, București, 1981; Tăcerea de piatră, București, 1982; Coroană munților, București, 1983. Culegeri: Poezii populare
SANDU-TIMOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289465_a_290794]
-
pentru a reglementa orice, de la calitatea mâncării și a medicamentelor, până la calitatea mediului Înconjurător. Chiar reproducerea culturii Însăși nu putea fi lăsată la voia Întâmplării sau capriciilor comunităților locale. Trebuiau construite muzee și parcuri pentru recreere și distracție, trebuiau finanțate memoriale, iar datele istorice trebuiau recunoscute și comemorate. Lista este aproape fără sfârșit. Instituțiile politice medievale erau mult mai puțin precise și interveneau Într-o mai mică măsură În problemele zilnice ale subiecților lor. Crearea unei societăți productive necesită o mobilizare
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
virtuală doamnă Bovary. Capcana de nichel conține o investigare a confruntărilor din familia unui medic, a voinței de realizare și a mentalităților filistine, estompate însă de preeminența intrigii gratuite, facile, menită să impresioneze prin răsturnări imprevizibile de situații, prin senzațional. Memorialul de călătorie al lui L. aduce imagini și impresii din orașe europene (Praga, Moscova, Viena, Paris ș.a.) și eurosiatice (Tbilisi, Baku, Erevan), precum și din Dobrogea, ținutul natal al autorului. SCRIERI:Mersul ciudat al lucrurilor, București, 1968; Ultima zi optimistă, București
LUMEZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287896_a_289225]
-
române cu literaturile străine în periodice (1919-1944) (în colaborare), I-V, pref. Dan Grigorescu, București, 1997-2003; Destinul unei întâlniri. Marcel Proust și românii, București, 2001; Traiectorii, București, 2003. Ediții: Mihail Sebastian, Întâlniri cu teatrul, introd. edit., București, 1969, Eseuri. Cronici. Memorial, pref. edit., București, 1972, Opere, I, pref. edit., București, 1994, Jurnal de epocă, introd. edit., București, 2002; Ion Călugăru, Paradisul statistic, pref. edit., București, 1971; G. Călinescu, Scrinul negru și Dosarul „Scrinului negru”, I-II, introd. edit., București, 1977. Traduceri
STEFANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
secolul al XII-lea de Honorius din Autun. Bibliografie. Text: PL 53. 7. Vincențiu Vincențiu a fost preot la mănăstirea din Lerin pînă la sfîrșitul vieții sale, adică pînă prin 435. în 434 el a scris, sub pseudonimul Peregrinus, două Memoriale (Commonitoria); primul conținea probabil particularitățile esențiale prin care credința catolică se deosebea de erezii, iar cel de-al doilea aplica respectivele „semne de recunoaștere” la condamnarea nestorianismului, promulgată la conciliul de la Efes din 431, însă această scriere nu ne-a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
începutul lunii iulie, la Sighet, a zecea ediție a Simpozionului de istorie contemporană. Tema ediției: "Anii 1973-1989. Cronica unui sfârșit de sistem". M-am aflat printre numeroșii participanți, invitat de cei cărora li se datorează, în chip decisiv, faptul că Memorialul de la Sighet există și că Simpozionul a avut loc: Ana Blandiana și Romulus Rusan. Spre deosebire de mulți alții, eram acolo pentru prima dată. Știam din auzite ce lucruri admirabile înfăptuiseră la Sighet Ana Blandiana și Romulus Rusan, cu o cheltuire imensă
Sighet 2002 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14991_a_16316]
-
alții, eram acolo pentru prima dată. Știam din auzite ce lucruri admirabile înfăptuiseră la Sighet Ana Blandiana și Romulus Rusan, cu o cheltuire imensă de energie, cu o eroică stăruință. Ce am văzut mi-a întrecut însă așteptările. Mai întâi Memorialul, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, spre a reproduce întocmai titulatura acestei instituții. Există, desigur, și Aiudul, există Gherla, Pitești, Râmnicu Sărat, Caransebeș, Galați, toponime a căror invocare configurează arhipelagul românesc al represiunii comuniste, al detenției, al martirajului și al
Sighet 2002 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14991_a_16316]
-
eram acolo pentru prima dată. Știam din auzite ce lucruri admirabile înfăptuiseră la Sighet Ana Blandiana și Romulus Rusan, cu o cheltuire imensă de energie, cu o eroică stăruință. Ce am văzut mi-a întrecut însă așteptările. Mai întâi Memorialul, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, spre a reproduce întocmai titulatura acestei instituții. Există, desigur, și Aiudul, există Gherla, Pitești, Râmnicu Sărat, Caransebeș, Galați, toponime a căror invocare configurează arhipelagul românesc al represiunii comuniste, al detenției, al martirajului și al morții
Sighet 2002 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14991_a_16316]
-
cineva demolarea Auschwitzului, din rațiuni edilitare sau de oricare alt ordin? Negaționiștii din viitor ai crimelor comunismului vor găsi cel mai mare sprijin în această benevolă (și inocentă?) dispensare de probe. Cu atât mai mare este, în aceste condiții, însemnătatea Memorialului de la Sighet, a complexului muzeistic și a activităților de cercetare pe care le înlesnește, a reuniunilor de felul aceleia la care am participat recent. Avem la Sighet, pentru că există Memorialul, cele mai grăitoare mărturii despre crimele regimului comunist în România
Sighet 2002 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14991_a_16316]
-
probe. Cu atât mai mare este, în aceste condiții, însemnătatea Memorialului de la Sighet, a complexului muzeistic și a activităților de cercetare pe care le înlesnește, a reuniunilor de felul aceleia la care am participat recent. Avem la Sighet, pentru că există Memorialul, cele mai grăitoare mărturii despre crimele regimului comunist în România și despre împotrivirea românilor la comunism. O împotrivire prea adesea negată sau minimalizată, invocându-se, ca argument, pasivitatea românilor, resemnarea lor mioritică. Pasivitatea, pretinsa resemnare a românilor, nu ar fi
Sighet 2002 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14991_a_16316]
-
Pasivitatea, pretinsa resemnare a românilor, nu ar fi atras însă asupra lor, potrivit unei elementare logici, represiuni de amploarea acelora despre care mărturisesc Sighetul, Aiudul, Piteștiul ș.c.l. Nu doar pentru români sunt importante mărturiile pe care le oferă Memorialul de la Sighet, ci și pentru alte popoare care au avut parte, în veacul XX, de aceeași devastatoare experiență istorică. Sunt importante aceste mărturii, în orice caz, pentru ruși, pentru polonezi, pentru cehi, astfel cum s-a văzut și din faptul
Sighet 2002 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14991_a_16316]
-
de curînd, la Sighet, pe cîțiva dintre ei. Am înțeles, ascultîndu-le mărturiile, că mai există mulți alții, oameni simpli, care s-au împotrivit regimului în diverse localități din țară. De urma acestor cîțiva au dat, din aproape în aproape, organizatorii Memorialului Sighet. L-am cunoscut, de pildă, pe ploieșteanul Vasile Paraschiv, cel care a fost declarat în repetate rînduri nebun de medici psihiatri aflați în slujba sau în solda Securității. N-a fost singurul disident care a fost ștampilat astfel de
Disidenții au supărat Securitatea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15010_a_16335]
-
în „Revista familiei” (1947), scrie articole la „Studentul român”, e prezent cu versurile intitulate Planul ne stă înainte în „Flacăra” (1949), iar editorial cu studiul Cezar Petrescu, apărut în 1957. Mai publică, în 1960, poemul dramatic Când scapătă luna și memorialul Călătorind prin țările Nordului - Finlanda, Suedia, Danemarca și Islanda, ulterior dedicându-se exclusiv romanului. Însușindu-și, ca pe un credo, cuvântul lui Plutarh „Scriem vieți, nu istorie!”, S. va converti informația aridă furnizată de documentele istorice în ficțiuni romanești pline
STANCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289870_a_291199]
-
cel bucureștean (Nae Ionescu, Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Constantin Noica), prin surprinderea unor secvențe pariziene cu Emil Cioran (căruia îi consacrase în 1988 cartea Cioran, jadis et naguère) ori prin prezentarea lui Eugen Ionescu în viața de toate zilele. Alt memorial, Cenușa zilelor (2002), acoperă, sub formă de jurnal, perioada 1997-2001, parcursă alternativ la München și București. Proză propriu-zis narativă, scurtă, de fină penetrație psihologică, cuprinde volumul Filigrane (2000). Foarte scurt, romanul Rătăcire (1995) se reduce, în fapt, la un episod
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
veacului, iar „omul enigmatic”- personajul său central, aflat într-o confruntare continuă cu suprarealul: odată cu ieșirea din timp (O năplăire literară sau Fantasie) sau prin cufundarea în zonele întunecate ale somnului și ale bolii (În ajunul Anului Nou, Testamentul și memorialul unui nebun), prin viziunea „corpului subtil” din magnetism, în metamorfozele karmice ( În vis și aievea) sau chiar prin explorarea credințelor budiste (Îngerul verde). Ironică și fantezistă, Istoria unui țânțar (1891) obține efecte deosebite în parodierea relațiilor umane prin atribuirea acestora
STAMATI-CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
Maicii Domnului, pe care ctitorul îl dorea a fi și necropolă a familiei sale. Neagoe Basarab rămâne întemeietorul, în literatura noastră, a orației funebre laice, specie cu vechi tradiții în spațiul literar și cultural post-bizantin. în literatura bizantină, consolațiile, cuvântările memoriale sau orațiile funebre, cum li se spune de obicei, au fost numeroase și tipologic foarte variate. Când este comentat textul neagoean, se face de regulă trimitere la o cuvântare din categoria „fiul evocă memoria părintelui”, atribuită împăratului bizantin Leon al
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Iar eu nu știuiu ce lucru va fi mare și mai bun, ci voiiu și aduș oasele tale, să se îngroape în sfânta casă a ceiia ce au născut pre Dumnezeu”. Biserica de la Argeș, ce patronează, ca act ctitoricesc, discursul memorial, deține o funcție importantă în „economia” retorică a acestui text. înspre ea, către sensurile ce le degajă gravitează, cred, cele două rugăciuni care ornează compunerea lui Neagoe. Prima, o „rugăciune către Fecioara Maria”, susține - ca un postament moral, iarăși o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ardelenii vor manifesta o predilecție deosebită pentru acest tip de discurs și vor alcătui și în timpul modern „îndrumare” pentru compunerea lui. Vezi Joannu P. Papiu, Cuventări funebrali seau la casuri de moarte, Gherl’a MDCCCLXXV; Zacharia Boiu, Cuventări funebrali și memoriale, Sibiu, 1889; Titu Budu, „Cuventări funebrale și iertațiuni din auctori renumiți și din scriptele repausatului. Despre profilul omileticii funebre transilvănene la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX”, în Symposia. Caiete de Etnologie și Antropologie, Craiova, Centrul Creației
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
rară sau bogată, o aliterație savantă, fără a sacrifica, prin aceste jocuri prozodice, încercate mai ales în sonete, nimic din autenticitatea sentimentului. Cartea de amintiri a lui S., Evocări. Confesiuni. Portrete (1974), are un conținut compozit. Prima secțiune, Pagini de memorial, un fragment dintr-un text redactat înainte de 1945 și păstrat în manuscris, coboară în timp spre anii copilăriei, aducând în prim-plan vechiul neam al Solacolilor, cu numeroasele lui încrengături de rudenie, pe fundalul Bucureștilor de la sfârșitul veacului al XIX
SOLACOLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289777_a_291106]
-
Înțelegerea istoriei tutunului În Panjab și În India. Pentru o privire de ansamblu, cf. P.K. Gode, „References to Tobacco in Indian Inscriptions between A.D. 473 and 1800”, Sar¿pa-bh³ratș or The Hommage of Indology being the Dr. Lakhsman Sar¿p Memorial Volume, Vishveshvaranand Vedic Research Institute, Hoshiarpur, 1954, pp.208-215. 283. Observație corectă. Cannabis indica și Cannabis sativa Linn., folosite Încă din Evul Mediu În medicina ³yurvedică, au o morfologie care „nu justifică Însă diferența de nomenclatură botanică, abandonată de către unii
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]