1,167 matches
-
selecția operată de Lovinescu pentru a exemplifica seria literară în discuție, în care intră, în ordine: Dumitru C. Moruzi, sus-menționatul Radu Rosetti, Iacob Negruzzi și Gh. Panu, D. Anghel, Ion Petrovici, Lovinescu însuși, lista încheindu-se cu "cei doi mari memorialiști ai literaturii române: N. Iorga și C. Stere". E vizibilă tentativa amfitrionului de la Sburătorul de a se plasa de cealaltă parte a baricadei în raport cu prozatorii sămănătoriști și poporaniști, de la Hogaș și Sadoveanu la Ionel Teodoreanu sau Cezar Petrescu. Spre deosebire de literatorii
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
române: N. Iorga și C. Stere". E vizibilă tentativa amfitrionului de la Sburătorul de a se plasa de cealaltă parte a baricadei în raport cu prozatorii sămănătoriști și poporaniști, de la Hogaș și Sadoveanu la Ionel Teodoreanu sau Cezar Petrescu. Spre deosebire de literatorii aceștia pursânge, memorialiștii sunt, după cum se observă cu ușurință, tot "critici" și "ideologi", ca și reprezentanții "epicii autobiografice" de unde rezultă că numai personalitățile de prim rang ale unei culturi, cu o activitate polivalentă, de mare ecou în conștiința publică, se cuvine să dea
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Pe de altă parte, Lovinescu găsește "diferența specifică" dintre memorialistică și epica autobiografică în chiar "forma ficțiunii romanțate", ceea ce impune renunțarea la strategiile curente ale mimesis-ului, reductibile în ultim resort la "reproducerea obiectivă a unui crâmpei de viață". Rezumând, dacă memorialistul se prezintă mai mult ca un "povestitor" ingenuu și lipsit de "metodă", prozatorului îi revine rolul unui "regizor" care știe să "romanțeze" povestea vieții și s-o pună în scenă convingător. Liantul dintre memorialistică și epica autobiografică rămâne deci interesul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
deficienței virile". De aici și concluzia, de-a dreptul răutăcioasă, că Lovinescu dorea să fie "un povestitor, ca Sadoveanu", fără a poseda însă și talentul colegului său de liceu 11. În plus, prozatorul ar fi comis aceeași eroare ca și memorialistul, încercând să explice psihologia personajului cu ajutorul materialului anecdotic (nepotrivit unui "subiect" ce s-ar fi cuvenit edificat, chipurile, exclusiv din "evenimente morale"12). Până și blândul Perpessicius condamnă "anecdotismul exagerat" și caracterul "hibrid" al discursului romanesc, vinovat de "a nu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Lovinescu nu izbutește să facă reprezentabil inefabilul sufletesc prin acea miraculoasă fuziune, tipic proustiană, dintre intelect și sensibilitate, dintre "eu" și "lume". Dar, ca și À la recherche..., cu toate că pornește de la o experiență autobiografică, Bizu nu-i (doar) operă de memorialist. Motivele sunt, de bună seamă, complet diferite. 1.2. Call me "Bizu" Pornind de la același fond memorialistic, romanul lovinescian intenționa să trateze numai experiența eului intim și a spațiului privat (materia epică din Bizu cuprinde, suntem preveniți, al treilea volum
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
dintre opera memorialistică și roman: dacă imaginația literară se hrănește cu amintiri (consemnate mai întâi ca "fapte" atestate istoric), trebuie precizat că amintirile acestea împrumută acum, în romanul lovinescian, expresia impersonal- anonimă a mitului și legendei. Și asta deoarece, spre deosebire de memorialist, care voise să-și afirme personalitatea și să scrie istorie, romancierul intenționează să recompună aceeași "istorie" din cealaltă perspectivă, a "eului" înstrăinat, anonim ("dublul"), al copilului regăsit în vis. Înainte de a intra efectiv în pielea lui "Bizu" și de a
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de tip episodic constituie, repet, un element-cheie al poeticii romanului-melodramă). La rândul său, într-o primă fază, autorul-scriitor se recunoaște pe sine însuși doar în ipostaza "personajului" Bizu, ezitând să-și asume și rolul de "narator", câtă vreme amintirile (ale memorialistului, dar și ale lui... Bizu) par povestite acum de o "străină gură", cea a romancierului. Nerecunoașterea "vocii" interioare determină perplexitatea autorului care, constatând dispariția subită a "dublului" (și a "lumii" sale), se trezește din vis și descoperă alături, așa cum am
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cele de sursă autobiografică) indică, în același timp, "asumarea unei conștiințe de creator de literatură"224. Așadar, deoarece "n-a știut să reziste mirajului literaturii și ficțiunii", dezvoltând romanul până la dimensiunile unui ciclu, Lovinescu și-ar fi ratat vocația (de memorialist) pentru a eșua lamentabil (ca romancier). În opinia mea, am tot repetat, abia în momentul când forma romanului lovinescian se amplifică ciclic putem vorbi despre o poetică originală, de tip melodramatic. Diferența e mai mult decât evidentă: dacă Marian Papahagi
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
București, 1986. Călinescu, G., "E. Lovinescu: Mite", în volumul Ulysse, ediție și studiu introductiv de Geo Șerban, E. P. L., București, 1967. Cioculescu, Șerban, "Eminescu văzut de romancieri", în volumul Aspecte literare contemporane, Editura Minerva, București, 1972. Constantinescu, Pompiliu, "E. Lovinescu, memorialist", în volumul Scrieri, vol. III, ediție îngrijită de Constanța Constantinescu, cu o prefață de Victor Felea, E.P.L., București, 1969. Streinu, Vladimir, " E. Lovinescu romancier", în volumul Pagini de critică literară I, E.P.L., București, 1968. Papahagi, Marian, "Rescrierea ca "revizuire"", în
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pronumelui personal (eu în Bizu) sau sub masca vocii calificate a criticului (în Romanul lui Eminescu, mai ales), autorul consemnează, comentează, trăiește totul alături de personajele sale, proiecții ale subiectivității creatoare" (Ioan Holban, op. cit., p. 43). 229 Pompiliu Constantinescu, "E. Lovinescu, memorialist", în volumul Scrieri, vol. III, ediție îngrijită de Constanța Constantinescu, cu o prefață de Victor Felea, E.P.L., București, 1969, p. 340. 230 Ligia Tudurachi, capitolul "Receptarea romanelor lovinesciene. Explicații pentru un eșec", în op. cit., pp. 13-59. 231 E. Lovinescu, " Expresia
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
NANDRIȘ, Grigore (17.I.1895, Mahala-Cernăuți - 2.III.1968, Kew, Marea Britanie), slavist, eseist și memorialist. Este fiul Mariei (n. Lazăr) și al lui Dumitru Nandriș. Memorialista Anița Nandriș-Cudla este sora sa. Urmează școala primară în comuna natală, apoi cursurile gimnaziale și liceale la Cernăuți. În 1915 devine student al Facultății de Litere și Filosofie a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288351_a_289680]
-
români”, 1969, 8; Emil Turdeanu, Grigore Nandriș (1895-1968), „Revue des études roumaines”, 1969, 188-190; S.S. [Sanda Stolojan], Umanismul creștin în picturile murale din Europa de Est, „Ethos”, 1982, 454-455; Nicolae Corlăteanu, Nandrișii. Povestea unui neam bucovinean, Chișinău, 1998; Mircea Popa, Grigore Nandriș - memorialist și epistolier, ALA, 2002, 621; Manolescu, Enciclopedia, 517-520. I.O.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288351_a_289680]
-
TEODORESCU-BRANIȘTE, Tudor (12.IV.1899, Pitești - 23.III.1969, București), gazetar, prozator, memorialist și traducător. Este fiul Anastasiei și al lui Ioan Teodorescu, institutor. Urmează școala primară și șase clase de liceu la Pitești. În timpul refugiului din 1916 ajunge, împreună cu familia, la Bârlad, unde lucrează într-un spital militar. Aici cunoaște lipsurile provocate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
mă consolează. Nu mai vreau, foarte simplu spus, dar ferm și irevocabil, nici un fel de stat totalitar: nici de dreapta, nici de stânga. Exprim o aspirație strict democratică, legitimă, conformă și cu întreaga ordine internațională actuală. Deci, chiar în termenii memorialistului, Nae Ionescu a fost un reacționar de extremă dreaptă în tehnica politică (p. 91). El se declarase pentru controlul permanent al partidului, înțeles ca organ de contact cu țara și ca organ de control al aparatului administrativ de execuție, substituit
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
III. UN GÂND OMAGIAL ( cadrelor didactice dispărute) Ciopraga Constantin N. 12 mai 1916, Pașcani D. 2 februarie 2009, Iași A fost un critic și istoric literar român, poet, memorialist, profesor universitar, scriitor, membru de onoare al Academiei Române. Este primul dintre cei 11 copii născuți în familia lui Constantin Ciopraga, tâmplar și a soției sale Elena. Studii: * A urmat școala primară și gimnaziu, parțial, în orașul natal, între anii 1927-1932
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
Europa franceză. Filosofii nu sînt doar gînditori; cei mai mari dintre ei, ca Voltaire, sînt scriitori remarcabili, strălucind în toate genurile și fideli lecțiilor clasicismului. Dar, oricare ar fi importanța lor, ei nu reprezintă totalitatea mișcării literare, ilustrată atît de memorialistul Saint-Simon, cît și de autorii dramatici și romancierii Lesage și Marivaux. Arhitectura rămîne fidelă tradițiilor clasice, dar decorarea și ornamentațiile sînt influențate de stilul rocaille sau rococo, care preferă liniei drepte conturul fragmentat și forma neregulată. Strălucirea în Europa a
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
încă cinci ani (Petcu: 1994). Cu alte cuvinte, între RSR și Uniunea Sovietică a existat un tratat politic de bază și în intervalul 1968-1970. Amenințarea sovietică nu a fost nici pe departe atât de puternică pe cât o prezintă astăzi unii memorialiști nostalgici, și nici atitudinea PCR atât de curajoasă. De fapt, în ciuda a ceea ce se crede de obicei, politica internațională a RSR a fost mai degrabă irațională, punctată de gesturi tipic romantice, decât cerebrală și calculată metodic. RSR a fost singurul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
u?oar?: opera lui Nicolae Iorga este alc? tuit? din circa 1�200 de volume ? i 20�000 de articole; el a fost un ziarist ? i un pamfletist politic prolific, dramaturg, eseist, poet, istoric ? i critic literar militant, orator, lingvist, memorialist ? i profesor universitar de prim rang, care �? i fascina auditoriul. Plus activit?? ile sale politice, conferin? ele, numeroasele c? l?torii ? i volume care le descriu. S? zugr? ve? ți imaginea integral? a unui fenomen aproape supraomenesc este dificil, ner
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fost principala manifestare a �sistemului� lui Iorga, complexele lui mesianice privind demnitatea să puț�nd fi �n? elese numai �n lumină combativit?? îi sale. Iorga istoricul, dramaturgul, oratorul, profesorul universitar, mai cu seam? Iorga ziaristul ? i criticul literar ? i chiar ? i Iorga memorialistul, �ntreaga gam? uluitoare a activit?? ilor lui demonstreaz? vigoarea luptei sale. A fost un lupt? tor ? i un animator, nu r? m�nea pasiv la nimic. Dr. Samuel Johnson spunea c�ndva: �Inten? iile trebuie s? se bizuie pe ac
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Perahim și-l întreabă ofuscat: contra cui (te-nrăiești n.n.)? Contra muncitorilor? Contra statului care construiește o lume nouă? Să fi fost în locul lui Piliuță, ce-ați fi răspuns? Ce-ați mai fi putut răspunde? Altă secvență: criticul Radu Bogdan (memorialistul de azi, de la "Dilema"), preluînd chestiunea documentării în industrie, ca probă de atașament la noul canon estetic, îl întreabă, pur și simplu, pe junele pictor încolțit: ce semnificație au turnătorii în conștiința dumitale? La care Pil recunoaște că, da, sînt
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
suferință, Jurnalul fericirii, ne-ar bine dispune ca aflîndu-ne în fața unui iad distractiv (era de un comic debordant mărturisește Nicolae Balotă interpretarea, în celula de la Jilava, a piesei lui Eugen Ionescu Cîntăreața cheală de același... fericit Steinhardt; de altfel, amintitul memorialist recunoaște că "n-am rîs niciodată cu mai multă poftă decît în anii siniștri ai tiraniei staliniste"). Dacă nu ar subînțelege drama sublim-tragică a martorului anticomunist din Piața Universității, în 1990 căruia Iliescu i-a anexat infamantul "golani" atunci titlul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ȘERBU, Ieronim (pseudonimul lui Afon Herz Erick; 1.XII.1911, Botoșani - 8.XII.1972, București), prozator și memorialist. Este fiul Friedei Ruhla (n. Sigal) și al lui Avram Moise Erick. Învață în orașul natal, unde termină gimnaziul, apoi se stabilește în capitală, absolvind Liceul „Gh. Lazăr”. În septembrie 1932, împreună cu Horia Liman și Dan Petrașincu, fondează revista „Discobolul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
literară Ovidiu Cotruș, Radu Enescu, Nicolae Balotă, Eugen Simion (Mircea Eliade și funcțiile povestirii mitice, 3/1981), Nicolae Manolescu (Introducere în opera Hortensiei Papadat-Bengescu, 1/1980), I. Negoițescu, Virgil Nemoianu, Petre Țuțea, Mircea Vulcănescu, Virgil Cândea (Dimitrie Cantemir, biograf și memorialist al epocii sale, 8/ 1973), Pompiliu Teodor (Șantier Blaga, 1/1966), Adrian Marino (Criteriul modernității, 3/1969), Mircea Popa (Profil de romancier: Iosif Vulcan, 9/1977), Cornel Regman, Gheorghe Grigurcu, Mircea Malița, Cornel Ungureanu, Ștefan Avădanei, Octavian Paler, Onisifor Ghibu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
Sipoș, De vorbă cu Sanda Stolojan „sub semnul lui Hermes”, JL, 1999, iunie-iulie; Alex. Ștefănescu, Clarviziune și gravitate, RL, 2000, 19; Elisabeta Lăsconi, Elegie pentru exilul românesc, CC, 2000, 2-3; Dimisianu, Lumea, 402-406; Pop, Viață, 68-74; Manolescu, Enciclopedia, 639-641; Săndulescu, Memorialiști, 305-311. M.P.-C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
BACALBAȘA, Constantin C. (21.VIII.1856, București - 5.II.1935, București), ziarist și memorialist. Provine dintr-o familie stabilită la Brăila, unde tatăl său, Costache, originar, se pare, din Oltenia, a fost mulți ani polițist și apoi șef al poliției locale. Căsătorit cu Aneta (n. Bobescu), acesta va avea mai mulți copii, dintre care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]