1,662 matches
-
contextului (motiv întâlnit separat în colind sau baladă ) Anunțarea figurată a morții ca nuntă " către cei apropiați se întâlnește în diverse tradiții europene : „Ecrivez a mon pereque je suis marie, ., Que j'ai pris une femme qui s'appelle la Mer „ Densusianu remarcă diversitatea „explicațiunilor omorului" în unele variante ciobanul fiind ucis pentru că e mai bogat, în altele pentru că e mai voinic sau, în altele, pentru că e străin. El este primul dintre exegeții Mioriței care folosește pe larg o documentație istorică
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Section Historique (`n continuare BSH), 1947. Vezi AARMSI, mem., S III, t. XVIII, 1945-1947, 93 p.; I. „Liniile generale ale problemei”; II. „Consiliul feudal și Adunarea Stărilor `n țările Europei apusene”; III. „Adunările de Stări `n țările Europei centrale”. „La Mer Noire, plaque tournante du trafic international à la fin du Moyen Age”, RHSEE, 1944. „Les Roumains aux bouches du Danube à l’époque des premiers Paléologue”, RHSEE, 1945, „Nouvelle contribution à l’historique de la Dobroudja au Moyen Age”, RHSEE, 1946
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
România, sub dictatură”, Viața Românească, nr. 2/1994, pp. 1-5. A. Zub (coord.), Victor Slăvescu (1891-1977), București, 1993 (`ndeosebi A. Zub, „O ipostază istoriografică: Victor Slăvescu”, pp. 51-57; L. Năstasă, „Tabel cronologic”, pp. 9-10 și idem, „Bibliografie”, pp. 11-33). La Mer Noire. Des origines à la conquête ottomane, München, 1969, 394 p. (cu o prefață de V. Laurent). Manuscrisul era `n limba franceză. Traducerea românească de Mihaela Spinei `n 1988 la Editura Meridiane. Lucrarea a fost publicată la Evry, Compagnie française
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
îl legame transitorio con la realtà, così compenetrandoci în una cognizione: è questo squarcio a rendere diverse e sempre più preziose le persone 1. Tuttavia restituire belle e preziose le "persone" che hanno sofferto, assume un connotato che travalica la mera tecnica del kintsugi: questa tecnica și chiama amore, perché îl dolore è stato parte della vită e perché grazie al dolore è possibile transitare alla salvezza, nella misura în cui la giustizia umană è stată ridimensionata dalla grazia cristiana. La
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
cose) dall'"interrogazione sul limite, inteso innanzitutto quale linea di demarcazione e di correlazione tra identità e alterità"16; o ancoră, per citare soltanto un altro referente di questo discorso, Pierre Bourdieu, con la sua 'distinzione' tra alterità, înțesa come mera percezione dell'Altro, e differenza, che richiede invece procedure di astrazione, ordinamento e classificazione specifiche, fondate șu una "'fabbricazione' a partire da alcuni dați relativi la cui unicità viene enfatizzata ('esagerata') allo scopo di determinare în senso 'unico' l'oggetto
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
șu coloro che dovrebbero essere gli 'alfieri' - è îl caso di dire - della nostră identità22. Și potrà aggiungere che îl protagonista sembra soggetto a un'evoluzione, nell' arco del racconto, tra i due poli evocați da Bourdieu, scorrendo cioè della mera percezione iniziale di un'alterità alla sanzione finale di una differenza 23. All'inizio del racconto, infatti, la caratterizzazione etnică del Moro, nonostante l'apparente eloquenza dell'epiteto che lo designa (utilizzato tuttavia come un normale nome proprio)24, sembra
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
meno importante, sotto îl profilo politico e psicologico. Vi è chi ha mostrato che la drastică diminuzione della rilevanza delle frontiere è dovuta al progressivo autonomizzarsi della sfera dell' economico, non più sottoposta, se non per ciò che attiene alla mera "gestione dell'esistente" (utilizzo delle entrate fiscali, ridimensionamento delle spese pubbliche, eventuali politiche redistributive, ecc.), al governo degli Stați e dunque del "politico". L'Altro che ci condiziona nonostante le frontiere è soprattutto questo nuovo "assetto" dei rapporti economici globali
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
ș.a.), Grigore Nandriș, Mihail Fărcășanu (L’Europe et șes complexes), Constantin Vișoianu (L’URSS impose le communisme dans un pays sans communistes), C.V. Bianu (Pax Sovietică), George Ciorănescu (L’Exploitation soviétique des richesses économiques roumaines), Ion Rațiu (Le Canal Danube - Mer Noire, un oeuvre d’esclavage et de mort), D.N. Ciotori (Incapables de comprendre), Grigore Filiti, Mihai Cismărescu, Suzanne Labine, Marcel Fontaine, Eugen Lozovan (Une Fiction de la linguistique soviétique: la langue moldave), Sanda Stolojan (L’Exil... un moț?) ș.a. Informațiile și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288358_a_289687]
-
a contrariilor. Ea este formă în act și sens în devenire. Ca oameni, o sorbim prin toți porii. Astfel, realul și sensul merg mînă în mînă, pe calea către adevăr. La fel, știința și filosofia, precum cele două picioare necesare mer sului, chiar dacă unul va șchiopăta mereu... Nu putem acorda fizicianului, sau biologului, întreaga libertate, trebuie să ne mai uităm, din cînd în cînd, peste umărul lui, altfel vom avea în curînd o paradigmă a petelor de pe ouăle ariciului de mare
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
drame scrise în limba finlandeză. Chiar dacă perioada interbelică nu a fost atât de bogată în opere dramatice, autorii menționați în articol sunt: Maria Jotuni, Ilmari Turja și Hella Wuolijoki. Din generația următoare sunt amintiți Eeva-Liisa Manner, Paavo Haavikko și Veijo Meri. Sfârșitul războiului aduce o schimbare majoră în cultura finlandeză, aceasta orientându-se spre țările anglo-saxone. Literatura de expresie suedeză devine din ce în ce mai redusă, pentru prima dată prevalând literatura de expresie finlandeză. Sfârșitul celui de-a Doilea Război Mondial aduce schimbări importante
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
1916-1917), ediție îngrijită de Silviu Miloiu, Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun, 2010. Mannerheim, Carl Gustaf Emil, Memorii, ediție îngrijită de Dumitru Preda și Adrian Pandea, traducere (din limba suedeză) de Teodor Atanasiu, cuvânt înainte de Irmeli Mustonen, București, Editura Militară, 2011. Meri, Veijo, Funia, traducere de Dorin Oancea, București, Univers, 1974. *** Nuvele finlandeze, traducere (din limba germană) de Leontina Moga, cuvânt înainte de Livia Deac, București, Editura pentru Literatura Universală, 1968. Oksanen, Sofi, Vacile lui Stalin, traducere și note de Sigrid Crasnean, Iași
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 108. Melleri, Arto, Vîntul șuieră prin ferestrele Europei și Inima furată, traducere de Radu Lupan, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 121. Meri, Veijo, Tuburi (nuvelă), traducere de Radu Fornea, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 168. Meriluoto, Aila, Poezie, traducere de Tuula T. Teiri, în "Columna", nr. 16, nov. 2002, p. 31. Mukka, Timo
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
unul dintre poemele conținute aici, In Vernali tempore, și îl intitulează Keväst ja kesäst (De primăvară și vară): Kylmän talven taucoman/ Päevän penseys soima/Vilun valjon vaipuman/Auttap auringon voima/ Kevä käke kesän tuoma/Hengetöin hangidze vircoman/Covan callon avan/Meri maa ja mandere/Orghod kedhod kans cangared/Toevovat Suven valda.// Iarna-nghețată se retrage/Din calea zilelor însorite/Puterea soarelui străpunge cu razele lui/Frigul năpraznic/ Primăvara va chema curând vara/ Totul va reveni la viață de sub gheață/Și mări
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
este: "La fleur sans joie éclose au bord des nuits". Acest adio spus tinereții au un farmec care te duce cu gândul la Verlaine: "Mourez comme l'écume au ras des cocquillages, Comme l'arbre rompu par les vents de la mer! Vous qui me conviez aux souriants voyages, Partez à votre tour de mon cœur pleins d'hiver, Ô Jeunesse, ô Désirs touffus comme un feuillage!". În Le jardin passionné, melancolia inexpiabilă și vederea pitorească a României populare și tradiționale se
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
afirmă unele relații care au circulat în Apus: „Ces 6 corps morts furent ensuite transportés par des porteurs devant la grande porte de la Cour, pour servir de spectacle à tout le monde, et le lendemain on le jetta dans la mer. La femme, les filles et 2 petites filles de cet infortunè prince, ayant été temoins occullaires de cette tragédie, furent ensuite condamnés à une prison perpétuelle...”) sau cutremurătoarea știre i-a parvenit în închisoare (C. Gane)? Dacă ne întoarcem privirea
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
oricum, istoricii și-au spus cuvântul). Trupurile descăpățânate - expuse „devant la grande porte de la Cour, pour server de spectacle à tout le monde” (capetele, înfipte în sulițe, fuseseră plimbate pe străzile Istanbulului) - aruncate în apă („on les jetta dans la mer”), n-au zăcut multă vreme pe fundul mării. Din inițiativa Patriarhiei Ecumenice, se pare, cadavrele au fost pescuite și „duse pe ascuns, la Halki, una din frumoasele insule Prinkips, peste drum de Anatolia, în marea de Marmara. Acolo își găsiră
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fie volnic a cerca pentru gloabele dușegubinii, pe unde s-ar afla la acel ținut, să aibă a lua câte 20 de lei de gloabă și câte 2 galbeni ciubotele, de la cei ce se vor afla în vină cu fete meri și câte 12 de gloabă și câte 2 galbeni ciubotele de la acei ce s-a afla în vină cu fămee văduvă, după obiceiul ce este așezat cu testament...” 389. încrederea înșelată. Dar nu numai atât... Nemulțumită de sentința dată de
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în urma regimului aplicat, feciorul din iubire pentru ea. Ultimul gest solicitat văduvei este îngroparea celor doi (o dragoste invincibilă, biruitoare dincolo de moarte): Amândoi s-o mbrățoșat Și ca morți jos au picat Și din grai așa grăia: — Maică, măiculița mea, Meri la târg la Glogoveț Și cumpără giolgi cu preț, Și mi-l coasă-n patru foi Și ne-n groapă pe-amândoi în miriștea plugului, De marginea drumului, Cine-o trece, toți să vadă Ca fost dragoste curată De la un
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vădit caracter utilitar: „[...]. De acolo coborî într-o grădină mare pe care nu o poți vedea în toată lungimea ei și care este înconjurată de nuci mari. Jumătate este plantată cu viță de vie și trandafiri, iar cealaltă jumătate cu meri, peri, gutui, cireși, pruni numiți «inimă de porumbelț și altele [precum] și cu zarzavaturi semănate ca: bob, varză, pătrunjel și altele de acest fel” (Ibidem, vol. VI, p. 120). 126 Dolores Toma, Despre grădini și modurile lor de folosire, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe șantierul termocentralei Paroșeni (1953-1956) și la Trustul Electromontaj din București. Experiența în producție va cauționa materialul narativ din care sunt alcătuite primele povestiri, în bună măsură nedesprinse complet de reportaj, din volumul său de debut, N-au înflorit încă merii, apărut în 1955. Între 1956 și 1959, va fi redactor la „Viața studențească”, apoi la „Știință și tehnică”, „Tehnium” și, din 1974, la „Magazin”. După 1990, se remarcă prin activitatea sa de reprezentant al comunității evreiești în Parlamentul României. Devine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286837_a_288166]
-
sau în povestirile din volumul Anchetatorul SF și forțele oculte (1995), în care interesul pentru progresele științei închide oarecum peste timp bucla preocupărilor inginerului atras din sfera preocupărilor concrete de cântecul de sirenă al literaturii. SCRIERI: N-au înflorit încă merii, București, 1955; Dacă vei fi întrebat..., București, 1959; Secunda 58, București, 1960; De n-ar fi iubirile..., București, 1961; Ninge la Ecuator, București, 1963; Oricât ar părea de ciudat, București, 1964; Corigență la dragoste, București, 1967; Joc dublu, București, 1968
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286837_a_288166]
-
colorată; colț de natură; copac; copilărie; creație; crud; culoare; culori; culturi; curat; diversitate; dragoste; fericire; floră; flori multe; foame; ghiocei; golire; grajd; gustare; harnic; imensă; împlinire; împlinit; înverzită; leagăn; de legume; legumiferă; livada; lot; lumină; lună; măr; a mea; mere; meri; minune; mireasmă; mișcare; mîndrie; morcov; multitudine; muntoasă; ogor; ojă; parfumat; pasăre; pădure; pepene; pitici; plan; plăpîndă; poame; primăvară; priveliște; Prîslea; proaspăt; producte; proprietate; publică; puișori; reculegere; roditoare; Saint-Tropez; secător; sens; spurcată; strat; struguri; șezlong; teren; trandafir; tufe; țărînă; vară; vechi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mă îndepărtez de cel-care-sunt. În rest, trăiesc într-o lume plină de fantome, adică de iluzii. Sunt singura iluzie reală. Pardon, mai e și mama soacră. Sărut mîna! 5.6. Neamul adormit Poveste turcească Deși e deja hipermediatizat, "cazul Turcescu" meri tă în continuare, cred, tratat cu toată seriozitatea. Am și eu, în acest sens, trei opinii. Unu: cred că gestul său creează o mare problemă presei române "libere". Se știe că redacțiile sunt partizane, subordonate și se sugerează, dacă asociem
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Librărie online: http://librarie-unibuc.ro Centru de vânzare: Bd. Regina Elisabeta, nr. 4-12, București, Tel. (004) 021.305.37.03 Web: www.editura.unibuc.ro Ilustrația coperții: Laurent de La Hyre, Alegoria Gramaticii (1650) (The National Gallery, London) Coperta: Alexandru Nicolae, Meri Pogonariu Tehnoredactor: Meri Pogonariu Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României NICOLAE, ALEXANDRU Ordinea constituenților în limba română: o perspectivă diacronică: structura propoziției și deplasarea verbului/ Alexandru Nicolae. - București : Editura Universității din București, 2015 Conține bibliografie ISBN 978-606-16-0628-3 811.135
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
librarie-unibuc.ro Centru de vânzare: Bd. Regina Elisabeta, nr. 4-12, București, Tel. (004) 021.305.37.03 Web: www.editura.unibuc.ro Ilustrația coperții: Laurent de La Hyre, Alegoria Gramaticii (1650) (The National Gallery, London) Coperta: Alexandru Nicolae, Meri Pogonariu Tehnoredactor: Meri Pogonariu Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României NICOLAE, ALEXANDRU Ordinea constituenților în limba română: o perspectivă diacronică: structura propoziției și deplasarea verbului/ Alexandru Nicolae. - București : Editura Universității din București, 2015 Conține bibliografie ISBN 978-606-16-0628-3 811.135.1 Adinei, cu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]