3,268 matches
-
ca o organizare solidă a meseriilor în corporații să deosibească pe cel bun și solid de cârpaciul care nu-și știe meșteșugul și care, oferind consumatorului obiecte rău confecționate, îl frustrează pe acesta, făcând totodată o malonestă și păgubitoare concurență meseriașului solid. Chemată sau nechemată în țară, această categorie de meseriași e utilă și necesară și asupra ei nu pierdem nici o vorbă. Cât despre serviciul pe care evreii [î]l fac ca mijlocitori între consumatori și producători, aci, verde vorbind, le
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pe cel bun și solid de cârpaciul care nu-și știe meșteșugul și care, oferind consumatorului obiecte rău confecționate, îl frustrează pe acesta, făcând totodată o malonestă și păgubitoare concurență meseriașului solid. Chemată sau nechemată în țară, această categorie de meseriași e utilă și necesară și asupra ei nu pierdem nici o vorbă. Cât despre serviciul pe care evreii [î]l fac ca mijlocitori între consumatori și producători, aci, verde vorbind, le contestăm orice utilitate și din contra cată să-i declarăm
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
supuși legii generale de concurență. {EminescuOpXII 384} {EminescuOpXII 385} {EminescuOpXII 386} În mod sistematic ei au căutat mai întîi negoțuri și meserii slab reprezentate, prin câțiva indivizi numai, pe care-i puteai număra pe degete. Ca din senin negustorul sau meseriașul creștin se vedea la dreapta și la stânga sa cu câte - o prăvălie evreiască cari lăsau obiectele similare mai ieftin până în momentul când creștinul era ruinat. Apoi, urcând prețul la îndoit, [î]și scoteau, nu paguba, ci fondul ce le înaintase
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
măsura economizării de muncă". Am întreba acum, în ce vânzarea de rachiu, privită ca producțiune de valori de timp și loc, au economizat munca, timpul și puterea musculară a țăranului? În ce introducerea de obiecte din străinătate au economizat munca meseriașului nostru? Da, i-or fi dat foarte mult timp, dar timp pentru a nu face {EminescuOpXII 387} nimic, pentru a nu ști de ce să se apuce, timp pentru a muri în mizerie, căci i-au luat piața în care-și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sau colectivității pe cât înrîuririlor de tot feliul și erorilor de organizare. Priviți din punctul de vedere al unei invazii străine, cu deprinderi economice dușmănoase și cuceritoare, evreii sunt absolut stricăcioși ca speculanți și mijlocitori, de un folos foarte problematic ca meseriași. Meseriași buni sunt puțini între ei; cei mai mulți lucrează pentru ochi și s-au vârât în organismul nostru economic concurând colectiv, cu fonduri comune, pe meseriașul ori pe micul negustor creștin. Ei au introdus și esploatat viciul beției în sate, au
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
colectivității pe cât înrîuririlor de tot feliul și erorilor de organizare. Priviți din punctul de vedere al unei invazii străine, cu deprinderi economice dușmănoase și cuceritoare, evreii sunt absolut stricăcioși ca speculanți și mijlocitori, de un folos foarte problematic ca meseriași. Meseriași buni sunt puțini între ei; cei mai mulți lucrează pentru ochi și s-au vârât în organismul nostru economic concurând colectiv, cu fonduri comune, pe meseriașul ori pe micul negustor creștin. Ei au introdus și esploatat viciul beției în sate, au amestecat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cuceritoare, evreii sunt absolut stricăcioși ca speculanți și mijlocitori, de un folos foarte problematic ca meseriași. Meseriași buni sunt puțini între ei; cei mai mulți lucrează pentru ochi și s-au vârât în organismul nostru economic concurând colectiv, cu fonduri comune, pe meseriașul ori pe micul negustor creștin. Ei au introdus și esploatat viciul beției în sate, au amestecat băuturile cu materii otrăvitoare, au înveninat astfel fizicește, au corupt moralicește populațiunile noastre. Ei au intrat în țară nu ca amici, nu ca oameni
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mai mult că aceasta trebuie să fie ținta supremă nu numai a oricărui conservator, dar a oricărui român care vrea să aibă o țară românească. Conservarea mai cu seamă a proprietății mici în mâna proprietarului român, conservarea meseriilor în mâna meseriașilor români. Vom discuta dar împreună cu toți acei ce primesc aceste idei eminamente conservatoare mijloacele practice de a ajunge la scopul dorit, dintre care mai întîi pe cele propuse în proiectul de răspuns al d-lui Maiorescu. {EminescuOpXII 432} Ca să poată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din lumea mare, diplomați, balerine, judecători, săbiuțe politice vin a solicita cu multă umilință la ușa bancherului, care 20, care 60, care 100 de titluri provizorii. {EminescuOpXII 474} Bancherul de comerț are și el amicii lui: negustori angrosiști, proprietari mari, meseriași însemnați, arendași bogați, tot oameni cari 'și învîrtesc capitalul în sudoarea frunții, cu munca. Dar iată amicii unei haute banque. Le monde cum s-ar zice franțuzește, și le demimonde. Și credeți că refuză "înalta bancă" de-a le da
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
seamă încălțămintele și pălăriile. Amândouă ramurile, deși nu bat la ochi prin o mulțime extraordinară de obiecte expuse, se disting însă prin extrema îngrijire și prin eleganța cu cari sunt lucrate exemplarele. Din natura obiectelor expuse se poate constata că meseriașul român are o înclinare hotărâtă pentru lucrări de lux. Rezervîndu-ne plăcuta datorie de-a reveni cu de amăruntul asupra expoziției și de-a lua pe rând deosebitele categorii de obiecte espuse, ne mărginim până atunci a repeta invitarea ca publicul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
prin pârghii economico-sociale tutelate și susținute de statul cu pricina, constând În acordarea de privilegii etnicilor În cauză; scutire de dări și impozite, facilități fiscale, susținere financiară, pământ, biserici și școli la țară, iar la oraș privilegii pentru funcționari, negustori, meseriași și profesioniști. Un exemplu izbitor este faptul că până În 1848 de pildă românii din Transilvania nu aveau voie să se așeze În orașe. Cu același scop erau și măsurile de ordin politico-religios, inițiate și susținute de aceleași state În cauză
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
D. Titulescu, M. Banu, I.C. Vasiliu și alții), totuși, putem vorbi de o cercetare sistematică a bugetelor de familie în țara noastră, începând cu anul 1948, când au fost cuprinse în cercetare 8.000 de familii de salariați, liber-profesioniști, mici meseriași și alte categorii. Un pas important în cercetarea selectivă a bugetelor de familie s-a produs în anul 1953, când aceasta a trecut în seama organelor teritoriale de statistică, fiind realizată de statisticieni de bugete, salariați permanenți ai Direcției Centrale
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
22) în care am recomandat tinerilor (fete și băieți) să-și concentreze întreaga atenție și energie, mai întâi, pentru studiu, pentru dobândirea unei meserii sau a unei profesii. Prin studii (învățătură), fiecare fată sau băiat, trebuie să devină ceva: un meseriaș bun, un intelectual bun. Trebuie să învețe conștiincios, să nu treacă prin școli, ca vântul prin șură. Tinere, dacă ai învățat ceva în clasă, ai câștigat timpul. Dacă nu ai fost atent și nu ai învățat nimic, ai pierdut timpul
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
apoi, în ateliere locale. În ultimul sfert al secolului al XIX-lea și până la începutul primului război mondial, activitatea de realizare a medaliilor care reflectă realități ale Iașului s-a datorat, în bună parte, comercianților Elias și Samoil Șaraga, precum și meseriașului Nicolae Sternberg din Iași. Sunt lucrări de medalistică românească, care acreditează ideea că Șaraga, nume ce apare pe o serie de medalii realizate la Iași, este al unui gravor, deci creator de medalii (artist medalier). Documentele de arhivă, cât și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
XX-lea. Meritele familiei Șaraga se rezumă, în domeniul pe care-l discutăm, doar la editarea și comercializarea medaliilor. Vom preciza, pentru a fi bine înțeleși, că dintre frații Șaraga, Elias, deși om fără studii, ci doar cu practică de meseriaș și comerciant la firma tatălui său Ihil, a reușit să acumuleze, în lunga sa carieră, vaste cunoștințe de literatură, istorie, filatelie, numismatică în general și medalistică, care i-au dat o prestanță deosebită atât în perioada activă, de dinainte de primul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
regionale din 1898, Karpel Lippe din 1900, expoziției de animale din 1905 (fig. 15av și 15rv), statuii lui V. Alecsandri din 1906 (fig. 16av și 16rv ) și altele probabil, între care și câteva medalii sioniste. Că Nicolae Sternberg, ca bun meseriaș, stăpânea tehnica baterii în metal a medaliilor, nu mai încape nici o îndoială. Plecând de la faptul că nu există nici o dovadă că acesta era și autor al machetelor medaliilor enumerate mai sus, înclinăm să credem că autor, cel puțin al unora
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
corect executate, dar inerte (deci lipsite de vigoare, de viață). Doar două au ca reprezentări foarte reușite efigii (Karpel Lippe, 1900 și Vasile Alecsandri, 1906 (fig. 16av). În ceea ce ne privește, așa cum arătam mai înainte, credem că Sternberg era un meseriaș de elită, un gravor cu o individualitate aparte, care impresionează prin arta reproducerii cu fidelitate a edificiilor, un gravor-bijutier a cărui măiestrie nu merge până acolo încât să dea expresivitate, viață efigiilor. Îi lipsește acel ceva ce ține de arta
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
strict descriptiv, accesibil spectatorului standard mediu, singurul interesant pentru propaganda politică, în Faleze de nisip e vorba de un muncitor asupra căruia se năpustește din senin un intelectual. Chirurgul Theo nu e un activist de partid, e un intelectual, bun meseriaș, care s-a îmburghezit - vezi lista de obiecte cu care venise pe plajă, radiocasetofon dublu, brățară, cruciulițe, bani, totul însumând zeci de mii de lei -, s- a înstrăinat de popor pentru că e un arivist feroce, un individualist insensibil la problemele
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
impuși la prestație de 5 zile anual <footnote Ion Nistor, Istoria Fondului Bisericesc din Bucovina, Cernăuți, 1921, p. 20. footnote>. Construcția Drumului Principal, numit și Drumul Imperial, a impus construcția unor hanuri și magazii, grajduri pentru cai, ateliere de reparații, meseriași și funcționari. Această necesitate a făcut ca între anii 1778-1783 să se construiască la Vama un han cu grajduri de cai, magazii cu dublu scop: înviorarea circulației mărfurilor și adăpost pentru trupele aflate mereu în trecere <footnote Arhivele Statului Suceava
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
sau în cadrul lor, se face prin intermediul limbilor de specialitate. Altfel spus, există o limbă generală a unei comunități, care cuprinde în totalitate toți termenii existenți în acea limbă, o serie de limbi de specialitate (a fizicianului, medicului, electricianului, a meseriașului), practicate în respectiva arie și care permit o înțelegere între specialiștii care lucrează în acel domeniu - limbi de specialitate incluse în sfera mai largă a limbii generale - dar care furnizează termeni limbii comune, și o limbă comună tot în incluziune
Limba, mijloc de comunicare ?ntre oameni si de reflectare a culturii by Florin Teodot T?n?sescu () [Corola-publishinghouse/Science/83664_a_84989]
-
Comunist din România și-a ținut în perioada 1921- 1924, două congrese. La primul congres au fost alese organele conducătoare, având în frunte, ca prim-secretar , pe Gheorghe Cristescu, om cu studii precare, cunoscut și sub numele de Plăpumaru. Era meseriaș, având specializarea de confecționer de plăpumi. Între 1921 - 1924, principalul obiectiv al Partidului a fost organizarea și apoi, direcțiile acțiunii în vederea întăririi legăturilor cu Moscova, cu Internaționala a - III- a. La Congresul al-II-lea, ținut la Ploiești, în anul 1922, a
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
vârsta de 21 de ani ideile social democrate, înscriindu-se în Partidul Social Democrat din Austro- Ungaria. Având posibilități materiale destul de reduse, pentru a urma școli înalte, Ioan Flueraș va învăța meseria de rotar, care îl va consacra în rândurile meseriașilor. Înscriindu-se în Partidul Social Democrat din Ungaria, va susține interesele muncitorești, dar și ale Partidului Național Român, al cărui membru a fost, militând pentru unirea Transilvaniei cu România. Printre conducătorii și organizatorii Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia se
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
subteran, am descoperit eu mai târziu aceasta. Dimineața, noi am intrat în Minister unde am dat de Traian Oancea, adjunctul Ministrului de externe, și de fapt era și stâlpul Ministerului, fiindcă era cel mai bătrân, cel mai tehnic, cel mai meseriaș de acolo. M-a chemat la el în birou unde erau și câțiva directori. Mai erau niște subofițeri de pază îmbrăcați în haine de milițieni, dar ei erau curieri diplomatici. I-am spus că cineva a tras în noi noaptea
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
dar se descurca, eu o mai rupeam în rusește. M-a întrebat cât de departe e locul în care urma să aibă loc acțiunea și i-am răspuns că e aproape. A acționat ca la carte. Se vedea că era meseriaș. Mi-am plasat soldații la colțurile casei, eu am stat în spatele lor, iar el s-a pitit după o mașină parcată în față și a tras pe fereastră vreo cinci cartușe. Imediat a ieșit omul din casă cu mâinile în
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
apoi, în ateliere locale. În ultimul sfert al secolului al XIX-lea și până la începutul primului război mondial, activitatea de realizare a medaliilor care reflectă realități ale Iașului s-a datorat, în bună parte, comercianților Elias și Samoil Saraga, precum și meseriașului Nicolae Sternberg din Iași. Sunt lucrări de medalistica românească, {\cîte 14} care acreditează ideea că Saraga, nume ce apare pe o serie de medalii realizate la Iași, este al unui gravor, deci creator de medalii (artist medalier). Documentele de arhivă
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]