2,110 matches
-
de caracterul marginal al unei asemenea figuri, schițat oarecum indirect mai sus. Această poziție a flaneurului îi permite să reveleze peisajul urban în mulțimea formelor sale pe fundalul unor tipare culturale înghețate, să deconstruiască mecanismele mărfii și să transforme mulțimile metropolei în interlocutor. Pe de altă parte, este vorba de dialectica constitutivă flaneurului între caracterul public și cel privat al prezenței sale pe străzile orașului. Retras în sine și, concomitent, proiecție fantasmatică a celor pe lângă care trece, flaneurul ocupă, s-ar
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
chip, și, pe de alta, îi descoperă posibilitățile pierdute în memoria colectivă. Cartea lui Gérard Raulet Positive Barbarei. Kulturphilosophie und Politik bei Walter Benjamin poate preciza câteva dintre principiile „narațiunilor“ urbane ale lui Benjamin. Teza lui Raulet este că „Eine Metropole ist vielmehr gerade eine Stadt, deren Anteil am Modernisierungsprozess eine Mythologie erzeugt - eine Mythologie, ohne welche die Wel tstadt keine Metropole wäre, eine Mythologie der Technik und der Moderne, gleichzeitig aber auch dessen, was die Moderne nicht einlöst und aufopfert
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
bei Walter Benjamin poate preciza câteva dintre principiile „narațiunilor“ urbane ale lui Benjamin. Teza lui Raulet este că „Eine Metropole ist vielmehr gerade eine Stadt, deren Anteil am Modernisierungsprozess eine Mythologie erzeugt - eine Mythologie, ohne welche die Wel tstadt keine Metropole wäre, eine Mythologie der Technik und der Moderne, gleichzeitig aber auch dessen, was die Moderne nicht einlöst und aufopfert.“ Plecând de la scrierile lui Kracauer, Simmel, Benjamin sau Bloch, metropola este văzută de Raulet ca „fenomen simbolic“, loc al tensiunii istorice
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
eine Mythologie erzeugt - eine Mythologie, ohne welche die Wel tstadt keine Metropole wäre, eine Mythologie der Technik und der Moderne, gleichzeitig aber auch dessen, was die Moderne nicht einlöst und aufopfert.“ Plecând de la scrierile lui Kracauer, Simmel, Benjamin sau Bloch, metropola este văzută de Raulet ca „fenomen simbolic“, loc al tensiunii istorice dintre trecut și prezent, dintre diferite forme sociale sau culturale. Astfel, ea devine o lume fantasmagorică, o imagine dialectică, în termenii lui Benjamin. Ieșind din regimul tehnic al gesturilor
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
die die schweren polternden Wassermassen ununterbrochen herabströmten.“ Confruntarea spectacolului străzilor marelui oraș cu spectacolul alterității totale a naturii dezlănțuite dislocă imaginea lor tehnică, instrumentalizată. La fel se întâmplă și cu șaretele (ratternden Droschke) care duc spre gară, spre locul unde metropola își instituie o limită ritualică. Survenirea, în chiar inima spațiului urban, a naturii, a depărtării orizontului, a pericolelor sau frumuseților stihiale conferă profunzime percepției, fluidizând formele obiectelor și relativizându-le înțelesurile pe care folosirea lor cotidiană le instituie: leii de bronz
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Benjamin, o fata morgana a dunelor de la Marea Baltică. Al patrulea ghid este, surprinzător, Parisul însuși. Am vorbit deja despre structura speculativă a experienței urbane. Benjamin o spune explicit în acest loc: „Diese Irrkünste hat mich Paris gelehrt“. Labirintul urban al metropolei franceze reprezintă paradigma prin care este privit, retrospectiv, Berlinul. Imaginea nebuloasă a orașului natal își certifică propriul caracter ermetic prin oglindirea în aura tainică a Parisului, locul în care flaneurul este un sacerdot, iar flanatul un ritual. Din toate întâlnirile
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
lui pariziană, își dezvăluie potențialitățile magice. Franz Hessel, cu „celebrarea“ berlineză a timpului petrecut împreună cu Benja min în Paris, este ultimul ghid urban menționat în Berliner Chronik și paznic (Hüter) al experienței urbane care își regăsește caracterul speculativ. 4.1. Metropola: text, rămășiță, alegorie „Scrierile urbane“ ale lui Benjamin formează o prea fragilă unitate ca să permită o discuție generală pe marginea lor. Dincolo de ideea comună, amintită deja, a înțelegerii metropolei ca o cristalizare a modernității în forme arhitecturale, personaje și gesturi
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Hüter) al experienței urbane care își regăsește caracterul speculativ. 4.1. Metropola: text, rămășiță, alegorie „Scrierile urbane“ ale lui Benjamin formează o prea fragilă unitate ca să permită o discuție generală pe marginea lor. Dincolo de ideea comună, amintită deja, a înțelegerii metropolei ca o cristalizare a modernității în forme arhitecturale, personaje și gesturi cotidiene, diferențele radicale de stil, punctele de plecare teoretice și chiar orașele care intră în atenție (Napoli, Moscova, Berlin sau Paris) sunt greu de surprins într-o schemă. O
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
pu lează orașul - fie ele ale personajelor, ale locu rilor sau ale clă dirilor - se exprimă acum tocmai ca generalizare a scriiturii jurnalistice în care autorul și cititorul își schimbă locurile. Ca metodă, fizionomia urbană înseamnă, astfel, a privi scena metropolei în text și decor și a-i descrie „caracterul“ is toric plecând de la propria sa autodescriere. Raportarea la lu mea urbană nu este una exterioară, abstractă, livrescă, ci se des fășoară ca autentică experiență, în care expresia, limbajul provin din
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
este echivalentul cultural artistic al anatomiei comparate, capabilă să sesizeze „natura“ și „istoria“ organelor - caracterul lor - mai degrabă decât anatomia umană. Metoda fizionomică devine, astfel, echivalentă unui montaj al reprezentărilor textuale sau imagistice care face să survină un chip al metropolei. Fizionomistul se recunoaște pe sine în acest chip, îl poartă cu sine, îl „joacă“ și, în ultimă instanță, îl recuperează ca memorie colectivă. Desigur, colportajul reprezentărilor nu este singura formă pe care metoda fizionomică o ia la Benjamin. Accesul spre
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
simptome revelatorii ale orașului și căi de acces spre istoria pe care acesta o încorporează. Faptul că interesul cade, în lectura pe care o propun, asupra formelor „textuale“ ale spațiului urban se explică prin aceea că, mai mult decât alte metropole, Berlinul va sta în centrul atenției. Caracterul „teatral“ al metropolei de la începutul secolului XX justifică, după cum spuneam, o scru tare (Ansehen) mediată a formelor sale concrete. Alegorizarea străzilor și a clădirilor este una dintre formele pe care le ia expe
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
pe care acesta o încorporează. Faptul că interesul cade, în lectura pe care o propun, asupra formelor „textuale“ ale spațiului urban se explică prin aceea că, mai mult decât alte metropole, Berlinul va sta în centrul atenției. Caracterul „teatral“ al metropolei de la începutul secolului XX justifică, după cum spuneam, o scru tare (Ansehen) mediată a formelor sale concrete. Alegorizarea străzilor și a clădirilor este una dintre formele pe care le ia expe riența urbană și asupra acesteia mă voi opri în secțiunea
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
acesteia mă voi opri în secțiunea următoare. Un alt „moment“ al metodei lui Benjamin este, după cum îl numește Gilloch, cel fenomenologic. Deja în Das Paris des Second Empire bei Baudelaire (1938), Benjamin anunță, în literatura urbană, trecerea rapidă de la fiziologiile metropolei la romanul polițist, care abordează acele „beunruhigenden und bedrohlichen Seiten des städtischen Lebens“. Abordarea fenomenologică vine, la un alt nivel, să reitereze această trecere. Termenul are la Gilloch un sens larg, netematizat: „Benjamin is concerned with the physical structure of
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
oraș ca spațiu care survine, ca tensiune subiectiv-obiectivă a fantasmei, doar în orizontul unei experiențe: „the main themes of this phenomenology of the city are the fragmentation, commodification, interiorization and marginalization of experience“. Și de această dată, Benjamin procedează dialectic: metropola are ca semn distinctiv tocmai imposibilitatea generalizării experienței. Viteza schimbării sociale, unidirecționali tatea dezvoltării tehnologice, caracterul anonim al maselor care populează metropola generează ceea ce Whybrow numește, pe urmele lui Brecht, „the terror of the unfamiliar“. Logica lumii urbane este cea
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
the city are the fragmentation, commodification, interiorization and marginalization of experience“. Și de această dată, Benjamin procedează dialectic: metropola are ca semn distinctiv tocmai imposibilitatea generalizării experienței. Viteza schimbării sociale, unidirecționali tatea dezvoltării tehnologice, caracterul anonim al maselor care populează metropola generează ceea ce Whybrow numește, pe urmele lui Brecht, „the terror of the unfamiliar“. Logica lumii urbane este cea a consumului (Benjamin este aici îndatorat, în bună măsură, reflecției marxiste), iar modalitatea ra portării subiectului la această situație este tocmai trăirea
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Logica lumii urbane este cea a consumului (Benjamin este aici îndatorat, în bună măsură, reflecției marxiste), iar modalitatea ra portării subiectului la această situație este tocmai trăirea (Erlebnis) transpusă liric de Baudelaire. Șocul este primul moment al întâlnirii cu lumea metropolei. Whybrow dă un exemplu din alt spațiu cultural pentru locul pe care îl ocupă fragmentarul, nomadismul în constituirea percepției spațiului urban. Este vorba de filmul lui Wim Wenders Himmel über Berlin (1987). Personajul principal, îngerul Damiel interpretat de Bruno Ganz
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
în lumea urbană, gestul salvator al memoriei. Din perspectiva raportării autobiografice, el va de veni esențial „închipuirii“ unui oraș. Localizarea experienței urbane, pe de o parte, și descrierea „mizei“ acesteia ca stabilire a unei relații între „chipul“ și „caracterul“ unei metropole, pe de alta, permit acum regăsirea celor trei momente despre care am vorbit mai sus: cel epistemologic, cel teologic și, în fine, cel politic. Locuirea unui oraș presupune această triplă raportare la formele sale concrete, la obiectele, dar și la
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
with the repre sentation of the city as a locus of perpetual suffering and enduring conflict.“ Există, în mod evident, o interpretare marxistă a acestui aspect al gândirii lui Benjamin: lupta de clasă este, în centrul modernității europene, în inima metropolei, atotprezentă. Orașul este scena acestei lupte, el reproducând, la o scară redusă, societatea în ansamblul ei. Insuficiența acestei reprezentări asupra conflictului rezidă însă în faptul că istoria nu suportă, pentru Benjamin, o analiză strict imanentă. Conflictul între clase este de
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Rolul politic primordial revine, astfel, celui care se detașează de funcționalismul dominant și deconstruiește logica progresului tehnic: flaneurul, care își regăsește „intimitatea“ în mijlocul mulțimii, sau prostituata, care iese din mecanismul mărfii, devenind ea însăși marfă. Experiența urbană, localizată în marginalitatea metropolei, o transformă pe aceasta din urmă în spațiu politic, atunci când o sesizează ca pericol, prin prisma unui conflict, ca primejdie a uitării sau ca nedreptate a prezentului. Interesant este ceea ce Adorno afirmă, în acest sens, în postfața din 1950 la
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
trecut biografic, spiritul burghez, cuprins de panică, devine conștient de sine: ca aparență.“ Gestul politic al experienței urbane se definește în concluzie prin descentrarea mecanismelor monotone ale istoriei și prin evidențierea pericolului, a caracterului de „criză“ al prezentului. În lumea metropolei, el se traduce prin apariția unor figuri ale marginalului și a unui mod de viață care se opune tendinței cotidianului de a deveni din ce în ce mai tehnic. După cum am încercat mai sus să arăt, pentru Benjamin flaneurul se manifestă politic prin felul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
tuată impusă de modernitatea tehnică, orașul devine obiectul unei experiențe teologice în măsura în care reprezentarea unitară a prezentului este deconstruită de spectrul rămășițelor memoriei. Una dintre modalitățile specific urbane ale acestei memorii este întruchipată de numele străzilor. Acestea sunt „centre speculative“ ale metropolei, locuri în care limbajul și realitatea se întâlnesc. Două scenarii teologice se intersectează: cel al teologiei memoriei, care dă acestor nume sensul de „agent mesianic“ al trecutului, și cel al teologiei limbii, care le conferă un caracter mistico-simbolic, de întruchipare
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
după cum spune Benjamin în fragmentul „Tiergarten“ din Copilărie berlineză..., devine posibil prin experiența revenirii, a recunoașterii și a construirii lumii în intervalul dintre trecut și prezent. Dacă, din punct de vedere politic, experiența urbană este asumată de figurile marginale ale metropolei, din punct de vedere teologic, ea revine celui care știe să citească, în cotloanele prezentului, povestea trecutului. În cele două momente ale experienței urbane schițate anterior se poate sesiza iar un paralelism interesant, despre care am mai vorbit deja: și
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
care știe să citească, în cotloanele prezentului, povestea trecutului. În cele două momente ale experienței urbane schițate anterior se poate sesiza iar un paralelism interesant, despre care am mai vorbit deja: și într-un caz, și în celălalt, constituirea lumii metropolei se face plecând de la instanțele sale secunde, de la resturile lăsate în urma funcționării sale diurne, de la memoria care se lasă întrezărită doar pe chipul clădirilor sau în numele străzilor. S-ar putea spune, în sinteză, că pentru Benjamin experiența urbană este a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
mijlocul mulțimii, mai importante decât obiectele, lumina incertă a felinarelor cu gaz revelează detaliile străzilor mai mult decât reușește lumina zilei. 4.1.3. Dimensiunea epistemologică a experienței urbane Experiența urbană devine astfel o continuă „negociere“ a indeciziei ontologice a metropolei, corelativ al poziției marginale a subiectului. Înțelegerea caracterului slab al acestei relații constituie și miza dimensiunii epistemologice a acestei experiențe. Urmează să discut, pe scurt, în continuare felul în care orașul devine pentru Benjamin o imagine dialectică. Gaygill sintetizează: „The
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
made up of a constant negotiation with the ghosts and residues of previous experiences, most notably in Paris, with the ghosts of insurrection and revolution, but also in Berlin which for Benjamin was above all a city of ghosts.“ Textualitatea metropolei reprezintă unul dintre elementele decisive ale caracterului fantasmatic al acestei lumi: reclamele care se „înscriu“ în natura mărfurilor expuse, scriitura jurnalistică prin care evenimentele cotidiene devin personaje ale unei povestiri infinite, numele străzilor, toate acestea creează o realitate alegorică văzută
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]