3,384 matches
-
un amplificator în punctul final poate constitui un bun microfon). Microfoanele moderne sunt foarte mici. La unele ambasade s-au descoperit microfoane care arătau exact ca țesătura covorului. Piuneza este un cilindru de cauciuc cu un cap având funcția de microfon sau tranzistor de amplificare, de mici dimensiuni, plasat într-un suport special, care, la rândul său, este introdus în zid, într-un loc creat cu burghie mici. De cilindru se leagă firele aparatului de înregistrare. Tubul are o lungime de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
la rândul său, este introdus în zid, într-un loc creat cu burghie mici. De cilindru se leagă firele aparatului de înregistrare. Tubul are o lungime de aproximativ 10 cm și un diametru de 3 mm, transparent, cu un minuscul microfon la un cap și fire ce duc de la un tranzistor de amplificare la celălalt. Tubul se introduce în orificiile create anterior în lemn sau plastic. Sisteme speciale se folosesc pentru aparatele de înregistrat aflate în portbagajele mașinii. Microfoanele se plasează
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
un minuscul microfon la un cap și fire ce duc de la un tranzistor de amplificare la celălalt. Tubul se introduce în orificiile create anterior în lemn sau plastic. Sisteme speciale se folosesc pentru aparatele de înregistrat aflate în portbagajele mașinii. Microfoanele se plasează în interiorul portbagajului și de la ele sunt fire mascate ce duc spre aparatul de înregistrat. Șoferul părăsea mașina în timpul discuțiilor, dar, fiind omul serviciilor secrete nu uita să-și regleze sistemul de lucru. Emițătoarele în spațiul liber. Emițătoarele clandestine
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
schimbă titlul în „Radio și radiofonia”, avându-l ca director pe E. Petrașcu. Cu toate că are un profil tehnic, cuprinzând programele radio curente, publicația își propune și preocupări literare, deoarece în eter se trimit „lecturi și recenzii” ori sunt chemați în fața microfonului scriitori români. Astfel, aici apar versuri de Horia Furtună, iar F. Aderca susține număr de număr cronica radio, într-o rubrică permanentă, „Carnetul bunului radiofonist”, structurată în câteva secțiuni: „partea vorbită, partea muzicală și interviuri cu personalități ale momentului”. R.
RADIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289091_a_290420]
-
linii colțuroase, ca și cum ar fi tăiați în lemn. Autorul este un continuator al liniei narative pe care a ilustrat-o Pavel Dan, înaintașul care îi este consătean. Mai multe interviuri bine realizate, cu întrebări penetrante, iscoditoare, grupate în Exerciții la microfon (1996), caută să fixeze, în primul rând prin selectarea interlocutorilor, portretul unei epoci, în detaliile ei particulare. Pe de altă parte, din preocuparea pentru tradițiile culturale ale zonei natale se naște o lucrare precum Teodor Murășanu, un poet care-a
PODARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288858_a_290187]
-
ei particulare. Pe de altă parte, din preocuparea pentru tradițiile culturale ale zonei natale se naște o lucrare precum Teodor Murășanu, un poet care-a trăit demult... (1998). SCRIERI: O fotografie veche, înrămată, pref. Radu Mareș, Cluj-Napoca, 1994; Exerciții la microfon, Cluj-Napoca, 1996; Teodor Murășanu, un poet care-a trăit demult..., Cluj-Napoca, 1998; Chef cu teroriști, Bistrița, 2000. Repere bibliografice: Andrei Moldovan, Acel fel de proză, TR, 1995, 5; Alex. Ștefănescu, Mai mult eliptic decât concis, RL, 1995, 23; Olimpiu Nușfelean
PODARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288858_a_290187]
-
de călătorie (în Franța, Danemarca), un reportaj (asupra Expoziției coloniale de la Paris) și patru profiluri (Jules Verne, Pierre Loti, „omul cu masca de fier” și uitatul Sebastian Locatelli), aproape totul furnizând pretexte pentru rememorare și reflecție de moralist. Rostite la microfon pentru un public larg, textele din Scriitori în lumina documentelor relevă calități (stil oral îngrijit, caracterizări sintetice, uneori închegate în formule memorabile), dar și îngrădiri intrinseci textului radiofonic (neaprofundarea unor chestiuni și o informație nu întotdeauna adusă la zi). Ediția
OPRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288555_a_289884]
-
preotul Gheorghe Calciu-Dumitreasa fusese deja excomunicat și exilat 2. Cu o stranie năzuință spre puritate, mai credeam, după Revoluție, că un episcop ar face bine să încerce măcar să fie sfânt ori să nu fie deloc. Mă așteptam ca experții în microfoane și cu epoleți sub patrafir să practice, măcar la îndemnul rușinii, virtutea publică a smereniei 3. Slujbașii cu steluțe și epoleți au învățat însă mai repede alfabetul oportunismului politic 4. Cuvântul „demisie” nu figura în vocabularul pe rol al puterii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
tipic, cu slujbe neîntrerupte de telefoane mobile și un „du-te vino” permanent, cu preoți preocupați nu de afaceri, ci de sporirea duhovnicească a credincioșilor, cu iconografie ortodoxă și muzică bizantină, cu un naos lipsit de culori, difuzoare, neoane și microfoane stridente, cu o arhitectură care nu violează flagrant principiile mistagogiei ortodoxe, cu predici fidele Duhului Părinților... În ritm cu aspirațiile sinodale ale Bisericii, ASCOR-ul n-a avut nici statura, nici îndrăzneala de a crede că ar putea deveni un
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de opinie” (având meritul incontestabil de a face ca mai multe milioane de români să citească pentru prima dată de bunăvoie un ziar, și în genere să citească din proprie inițiativă), eroii comunicării publice au fost „moderatorul” logoreic care ocupă microfonul și ecranul, precum și opusul său țâfnos, zidit în tăceri posace - unica lui elocvență -, ambii urmându-și imperturbabil „desfășurătorul”, obsedați să atingă cote maxime de audiență prin cele mai „pragmatice” abateri de la toate regulile jocului - minciună și corupție, populism și manipulare
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
reluat fericiți activitatea. Cum și-a recăpătat vocea un orator Este remarcabil ceea ce poate face simpla presiune a degetelor. Domnul A., un politician, vorbise aproape o zi întreagă la un congres în aer liber. Cum amplificatoarele nu funcționau, vorbise fără microfon. Din pricina bolților de verdeață și a vâlcelelor din jur, zona nu avea o acustică foarte bună, așa încât, spre seară, domnul A. nu mai putea vorbi nici măcar în șoaptă. Mușchii îi erau atât de contractați, încât nici măcar nu-și putea deschide
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
de Cernîșevschi (Dinu Săraru), de romanul Agnesa partizana al scriitoarei italiene Renata Vigane (Alexandru Balaci) și despre Soldatul Antipov al scriitorului sovietic Juvavilov, precum și articolul despre N.Gogol (...). În afara cronicilor și a lecturilor literare, emisiunile radiofonice cuprind și Teatru la microfon. În cadrul acestei emisiuni sunt transmise piese jucate pe scenele teatrelor. De asemenea, sunt reprezentate scenarii radiofonice (...). Cercetând însă producția de scenarii radiofonice în ultimul trimestru al anului trecut - producție care se mărginește la două scenarii Gheorghe Doja de Cezar Drăgoi
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
impresie a fost exact asta: un cosmonaut capturat de locuitorii unei planete. Era un G.I. care, escortat de africani, pătrundea în sala restaurantului. Echipamentul lui depășea chiar și ceea ce se vede în filmele despre războaie intergalactice. O cască având un microfon încorporat și o vizieră transparentă, o vestă antiglonț, un centiron care semăna cu o centură de castitate, căci cobora în partea din față, spre a proteja organele genitale, jambiere groase, capitonate, care acopereau genunchii, mănuși cu degete din succesiuni de
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
curajos și lucid evaluate. Reprezentate pe scenele europene și americane (Paris, Londra, Copenhaga, Ankara, Dortmund, Edmonton, Ottawa, New York, Washington etc.) au fost puse în scenă, din nou, și în țară după 1989 și, de asemenea, incluse în repertoriul teatrului la microfon. Concomitent cu poezia și dramaturgia, A. abordează și teoretic preocupările sale fundamentale, pasiunea pentru studiul argoului alăturându-se poeziei și dramaturgiei, iar eseurile sale pe aceste teme sunt publicate în mai multe ediții succesive. Reunite într-un volum publicat în
ASTALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
eu totul. Pe parcursul zilei a dat doar două semne că se schimbase ceva Între noi. După-amiază a ajuns și echipa de filmare a lui Jerome. Aceasta consta În doi prieteni de-ai lui, care cărau cutii și cabluri și un microfon lung și flocos, ca un covoraș de baie murdar și rulat. Jerome Își făcuse deja un scop din a nu vorbi cu mine. S-au instalat Într-un mic șopron pentru utilaje. Eu și cu Obiectul ne-am hotărât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Ar trebui să te pregătești. În zece minute vine mașina. ― Eu nu vin. Am făcut o pauză. ― O să stau aici cu yia yia. ― Trebuie să fii acolo, puiule, spuse Tessie. M-am dus până la interfon, mi-am pus gura În dreptul microfonului și am spus cu o voce groasă: ― N-am ce să caut În biserica aia. ― De ce? ― N-ai văzut cât cer pentru lumânările alea blestemate? Tessie izbucni În râs. Îi prindea bine. Așa că am continuat, Îngroșându-mi vocea ca să semene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
parchează mașina la colț. Mă ia de mână și ne îndreptăm spre locul de unde se aude muzica. În mijlocul străzii e un bărbat la vreo șaizeci de ani. Poartă o pălărie, o haină neagră și un papion. Se ține de un microfon și se înclină ușor în timp ce fredonează după un imens aparat de karaoke din spate. E Frank Sinatra întreg, și nici nu-mi vine să cred că tipul ăsta cântă mai bine decât Frank. Toată lumea care roiește în jurul lui parcă se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
școlari (mai mari sau mai mici), părinți, bunici, ba chiar și frați și surori mai mici. Sorin își recunoaște câțiva colegi din grupă: Săndel, Mirela, Vasilică... Cei mai mici elevi, cei din clasa întâi, își aud acum numele spus la microfon. Învățătoarea îi îmbrățișează, apoi îi așază-n rând, doi câte doi. Să mergem în clasă! spune ea. Fiecare școlar ia loc în bancă, acolo unde-l așteaptă cărțile, iar, deasupra lor, o floare. Ce suflet bun trebuie să aibă învățătoarea
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
din Vaslui și, către sfârșitul vieții la Liceul „Mihail Kogălniceanu” din localitate. În toți acești ani (1978 - 1997) s-a dovedit un dascăl iubit de învățăceii săi, apropiat de colegii de breaslă. A trăit marea dezamăgire a „înlocuirii” sale de la microfonul emisiunii, pe care o făcuse cu atâta zel peste nouă ani, în decembrie 1984. A suferit atât de mult încât s-a simțit „răzbunat” prin desființarea postului teritorial de radio Iași (odată cu celelalte) în 1985, considerând-o împlinirea unui „blestem
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
mai ales dezamăgirea pentru un vis, o pasiune, o dragoste egală cu propria-i ființă. Or fi înțeles vreodată cei de atunci că hotărârea lor a rănit pentru totdeauna sufletul unui om care ar fi renunțat la tot pentru mirajul microfonului?!... Pasiunea pentru scris nu a încetat niciodată. Cei doi copii ai săi au constituit motivul creației unor povestiri consacrate inocenței și inefabilului vârstei pe care le-a grupat sub două titluri generice „Sorin și Sorina” (numele copiilor), carte apărută la
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
Pandorei Vaslui. Alte pagini de jurnal, de publicistică și povestiri se află în manuscris și vor fi publicate, prin grija familiei, în anii următori. Anul 1990 i-a oferit posibilități locale (nu fără tentația Iașului) „de a pune stăpânire” pe microfonul în fața căruia se simțea cel mai bine. S-a înființat mai întâi un post TV local și apoi studioul de Radio UNISON, Vaslui unde a realizat diverse emisiuni culturale, sportive sau informative. A colaborat la ziarele locale care au apărut
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
de o femeie Îmbrăcată Într-un taior roz care stătea sub streașina unei clădiri vecine și făcea semne disperate cu mâinile. În spatele ei se aflau doi bărbați, unul cu o cameră de luat vederi În mână și celălalt cu un microfon din acela lung. Era, desigur, echipa de filmare de care pomenise bătrânul de la intrare În instrucțiunile date domnișoarei Rong, aceleași instrucțiuni pe care ea nu le Înțelesese. —O, Doamne, vă stăm În drum? le strigă Marlena Înapoi. Ne cerem scuze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Vrem să punem vouă Întrebări. E OK? Harry și Marlena schimbară câteva zâmbete. —Sigur. Cu mare plăcere. Cameramanul se pregăti și le făcu semn lui Harry și Marlenei să se dea mai la stânga, mai aproape de femeia În roz. Sunetistul ridică microfonul deasupra capetelor lor. Mai schimbară câteva cuvinte În chineză și Începură să filmeze, cu femeia vorbind repede Într-o mandarină de Beijing perfectă: — După cum puteți vedea, Templul Clopotul de Piatră, cu bogata sa cultură, cu peșterile Încărcate de istorie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
niciodată la Crăciun În felul acesta. —E adevărat, aprobă ea plină de solicitudine. —Poate, acum, că ați ascultat cântecul nostru tradițional, putem să ascultăm și noi pe al vostru. Camera luă un prim-plan cu Marlena, Esmé și Harry, iar microfonul fu coborât. —Și acum ce facem? Întrebă Harry. — Cred că vor să cântăm, Îi șopti Marlena. —Glumești! Reportera zâmbi și Începu să râdă. — Da! Da! zise ea, bătând din palme. Acum voi cântați balada. Harry făcu un pas În spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
ar trebui să fiu aici. Și ieși din cadru. Femeia care lua interviul o apucă pe Marlena de cotul mușcat de țânțari. —Tu. Te rog cântă cântec tradițional de Crăciun. Tu alegi. Cântă! —Jingle Bells? se auzi vocea lui Esmé. Microfonul se Înfipse sub nasul ei. —Jingo Bell, repetă femeia. Da! E baladă frumoasă. De la Clopotul de Piatră la Jingo Bell1. Rog. Începeți! —Hai, mami, spuse Esmé. Marlena era Îngrozită de ceea ce plănuise fiica ei. Din toate momentele, Esmé Își alesese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]