4,790 matches
-
parcă bate în... străveziu! Râsul tău stârnește fantasme nebune; Prin minte-mi aleargă, și-un frig mă cuprinde. O pală de vânt răscolește-un tăciune, Gem vreascuri în vatră și focul se-aprinde. Umbre de lupi pătează varul pe ziduri. Mielul se-ascunde la tine în poală. La ușă zdrăngănește clanța în șilduri; Stă moartea la pândă, la țărmuri de boală. La hotarul de iarnă sunt brazii străjeri; Mereu în picioare, superb sacrificiu! Sub omături, prin ramuri, se-ascund primăveri. La
LA VARĂ M-AŞ DA IERNII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361703_a_363032]
-
capii, îi va conduce la domiciliile lor și le va administra câte-o mamă de bătaie să-i învețe minte să mai facă așa ceva! Că ce, poliția ia banii degeaba, nu mai are nicio autoritate, după Revoluție s-au făcut miei, săracii... Că armata nu mai face politică și nu-și mai bagă nasul ca-n Revoluție să cadă de fraieră să zică că ei au tras în mulțime... E bine să vină ei, minerii noștri dragi, ca-n treiștrei, ca
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
Am mai avut și alți câini, dar nici unul nu a fost așa deștept și prietenos că Tuzik. Mai aveam și câteva oi, pe care le țineau la o stana, noua ne aducea numai brânză, urda și de regulă câte un miel de Paști. Cu mielu’ era dandana mare, căci îl lasă înainte de Paști câteva zile să mă joc cu el, în care timp mă îndrăgosteam de el și când să-l taie, așa cum este datina la noi, plângeam de mama focului
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > SCRISOARE CĂTRE VÂNT Autor: George Adrian Popescu Publicat în: Ediția nr. 742 din 11 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului strânge din ceară ochii căzuți în ploaia lupilor când cuțitul atinge carnea de miel cu liniștea mâinii strânge lobii inimii din sterpe fântani tu vânt al tăcerii până la ziuă să nu rămână nimic dar nimic să nu rămână din genunchii care au înroșit fluturele alb Referință Bibliografică: Scrisoare către vânt / George Adrian Popescu : Confluențe
SCRISOARE CĂTRE VÂNT de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351944_a_353273]
-
în pas de univers? “( Un vis trecător).Întrebările devin răspunsuri, nu rămân retorice, ele vibrează în imagini pregnant. Poeta izbutește, nu o dată, reprezentări memorabile ale fondului ancestral și metafizic: “Serile își poartă pe umerii goi ,/ timpul e însetat:/ bea sângele mieilor calzi.“( O punte invizibilă). Referință Bibliografică: Poezia ca viziune în geometria metaforei, cronică de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 787, Anul III, 25 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene
POEZIA CA VIZIUNE ÎN GEOMETRIA METAFOREI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351980_a_353309]
-
împărtășanie?!... Care este, cu alte cuvinte, poziția Sfinților Părinți cu privire la această problemă?!... - Răspunsul meu este: Continuă Împărtășanie, iar cât privește vrednicia, noi preoții sfărâmăm Sfintele Sfintele, după cum citim în rugăciunea de după Epicleza Euharistică ce zice: „Se sfărâmă și se împarte Mielul lui Dumnezeu, Cel ce se sfărâmă și nu se desparte, Cel ce se mănâncă și niciodată nu se sfârșește, ci pe cei ce se împărtășesc îi sfințește” - argument pentru continua împărtășanie. În ce privește vrednicia, aceasta este un dar de la Dumnezeu și
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ A PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR ILIE MOLDOVAN DE LA FACULTATEA DE TEOLOGIE „ANDREI ŞAGUNA DIN SIBIU... de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/351965_a_353294]
-
apune!... Așadar, cei alungați din turnurile babilonice pot bate la porțile cetății noului Ierusalim - cel bisericesc și ceresc ce „nu are trebuință de soare, nici de lună, ca să o lumineze, căci slava lui Dumnezeu a luminat-o, făclia ei fiind Mielul” (Apoc. 21, 23). Această personalitate duhovnicească și binecuvântată, cu alte cuvinte, este una de referință în cadrul Bisericii și spiritualității noastre autentice, care ar trebui să fie cunoscută, recunoscută și apreciată pentru totdeauna, de către toți cei ce cred că „Biserica este
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A DOI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/351966_a_353295]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > MIELUL Autor: Daniela Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1312 din 04 august 2014 Toate Articolele Autorului Mielul Motto: Cea mai nesimțitoare fiară e omul. Prima sfântă a lui Gustar și-a plâns crucea roșie pângărită de moartea ieșită la scăldat. Trupuri
MIELUL de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352349_a_353678]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > MIELUL Autor: Daniela Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1312 din 04 august 2014 Toate Articolele Autorului Mielul Motto: Cea mai nesimțitoare fiară e omul. Prima sfântă a lui Gustar și-a plâns crucea roșie pângărită de moartea ieșită la scăldat. Trupuri fragede se prăjeau la soare gata să-i fie hrană. Neștiutor, Mielul se lăsă îmbrățișat de
MIELUL de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352349_a_353678]
-
2014 Toate Articolele Autorului Mielul Motto: Cea mai nesimțitoare fiară e omul. Prima sfântă a lui Gustar și-a plâns crucea roșie pângărită de moartea ieșită la scăldat. Trupuri fragede se prăjeau la soare gata să-i fie hrană. Neștiutor, Mielul se lăsă îmbrățișat de Nesfârșire. Urletul mâinilor luptând cu întunericul a fost strigat de pietre către cer dar Fiara nu avea urechi. Inima de mamă ce a cunoscut durerea în forma ei cea mai pură nu are puterea să ierte
MIELUL de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352349_a_353678]
-
mâinilor luptând cu întunericul a fost strigat de pietre către cer dar Fiara nu avea urechi. Inima de mamă ce a cunoscut durerea în forma ei cea mai pură nu are puterea să ierte paznicii Vieții care i-au dăruit Mielul , Morții. Referință Bibliografică: Mielul / Daniela Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1312, Anul IV, 04 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Daniela Dumitrescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
MIELUL de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352349_a_353678]
-
a fost strigat de pietre către cer dar Fiara nu avea urechi. Inima de mamă ce a cunoscut durerea în forma ei cea mai pură nu are puterea să ierte paznicii Vieții care i-au dăruit Mielul , Morții. Referință Bibliografică: Mielul / Daniela Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1312, Anul IV, 04 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Daniela Dumitrescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
MIELUL de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352349_a_353678]
-
PRIMA SPOVEDANIE Autor: Marius Robu Publicat în: Ediția nr. 1015 din 11 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Un copil își făcuse praștie Nimerea doar ferestre Care nu zboară O femeie gravidă se ducea Să omoare un câine Îi mâncase un miel S-a gândit la copil Și l-a omorât el Eu eram Ochii nevinovați ai câinelui bătrân Și orb. Fir-ar a dracului de minte Pe care n-o aveam Și de lumină - Dupe-aia s-a dus la biserică Să
PRIMA SPOVEDANIE de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352416_a_353745]
-
lui Jianu Dan din Ploiești, în care pot fi admirate picturi pe sticlă și pe lemn, tablouri cu motive religioase, florale, cinegetice, sculptură în lemn, dintre piesele expuse atrăgându-ne atenția, în mod deosebit, niște scaune mici, de forma unor miei sau oi, cu husă din blană naturală sau artificială de oaie. Ceramica este reprezentată la târg de firma Calidano din Brașov și de familia Carmen și Petre Brâncoveanu din București. Firma Calidano aparținând familiei Postăvar Cătălin, Liliana și Noemi expune
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
ne-a dat iubirea! / Iartă-mă, că doar iertarea / Ne aduce mântuirea!” (Iertare). Din nefericire, e un fapt constatat: abia când e prea târziu, oamenii conștientizează că nu sunt veșnici și că au comis nenumărate greșeli, pe care numai Sângele Mielului le pot răscumpăra. Cât despre retoricele “Unde ești?” “De ce nu vii?” “Ești doar vis?” ș.a., care dau și titlurile unor poezii, provin, de bună seamă din disperarea căutării fără rezultat și din dorința ca sufletele pereche să se reîntâlnească. Această
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
apune!... Așadar, cei alungați din turnurile babilonice pot bate la porțile cetății noului Ierusalim - cel bisericesc și ceresc ce „nu are trebuință de soare, nici de lună, ca să o lumineze, căci slava lui Dumnezeu a luminat-o, făclia ei fiind Mielul” (Apoc. 21, 23). Această personalitate duhovnicească și benucuvântată, cu alte cuvinte, este una de referință în cadrul Bisericii și spiritualității noastre autentice, care ar trebui să fie cunoscută, recunoscută și apreciată pentru totdeauna, de către toți cei ce cred că „Biserica este
PREA CUVIOSUL PĂRINTE ARHIM. TEOFIL PĂRĂIAN de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 78 din 19 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350497_a_351826]
-
de descifrarea acelei tainice clipe astrale în care Dumnezeu S-a revelat strămoșilor noștri prin cuvintele Apostolului lupilor (iar cine sunt „lupii” nu mai trebuie să o spunem, pentru cei care cunosc simbolistica vechilor daci), cel dintâi chemat la ucenicia Mielului. Acestui moment unic din istoria de două milenii a creștinismului i-am acordat o atenție cu totul specială în ediția de față. Autorul mai recunoaște că „Apropiindu-mă de Andrei, am înțeles și alte „lucrări” (despre care nu vorbesc în
ANDREI, APOSTOLUL LUPILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350489_a_351818]
-
azi și certitudinea de mâine... te caut! TI CERCO Ti cerco nell'odore del caffè della mattina Negli sguardi della gente che și affolla în stradă Tra i volți di questa città sfiancata dai rumori Ti cerco nel silenzio dei miei pensieri Nel profumo che indosso e che diventa pelle Nei piccoli gesti che riempiono la vită Tra i colori dell'arcobaleno che veste l'orizzonte Ti cerco di notte prima di chiudere gli occhi Nei vicoli della mia coscienza prima
VIAŢA E FRUMOASĂ / LA VITA E BELLA (POEME BILINGVE) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350543_a_351872]
-
apune!... Așadar, cei alungați din turnurile babilonice pot bate la porțile cetății noului Ierusalim - cel bisericesc și ceresc ce „nu are trebuință de soare, nici de lună, ca să o lumineze, căci slava lui Dumnezeu a luminat-o, făclia ei fiind Mielul” (Apoc. 21, 23). Lucrarea aceasta, cu alte cuvinte, este una de referință în domeniul istoriei și a spiritualității autentice, care ar trebui să se afle la îndemâna tuturor celor ce cred că „Biserica este cetatea pe care nici porțile iadului nu
RECENZIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 78 din 19 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350496_a_351825]
-
roata mâncare pisică baterii de alarmă de plătit apa lumina haine „Nufărul'' bilete pentru diseară hârtie de w.c. tampax otravă șoareci de aprins lumânare pentru ichim alea de suflat nasul detergent siringi bere varză cartofi pâine pentru 12 de luat mielul de la măcelărie ATENȚIE,COPACI TRAVERSEAZĂ! Copiii se-ascundeau după copaci recunoscând cu jocurile lor obârșiei izvodul. Apoi, spre bănci de lemn traversau strada ca toamna de goală, iar copacii rămâneau așteptând clopoțelul de școală. „Se vor întoarce, curând'', copacii-ntre
VERSURI DE MAI de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350578_a_351907]
-
este poemă, căci închinarea la cruce este imn și psalm, iar sufletele cele alese sunt vase de preț în mâna lui Dumnezeu creatorul. Timpul lui Constantin Brâncoveanu este ieșire în răsărit, în răsăritul Crucii, căci ieslea este început și jertfa mielului biruința asupra morții. Privind domnia lui Brâncoveanu - în deschiderea ei și în finalul apoteotic - vedem cum umbrele dispar, cum ispitirile se frâng, cum trădările își afla înțelegere, cum iertarea dă mugur timpului-încercare. Brâncoveanu este definiția libertății, căci adevărata dezrobire este
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
care-i întărește și-i întinerește. Brâncoveanu este un sfânt prin tăria de a crede în glasul Regelui Unic care cheamă la ieșirea din întunericul cel atât de spăimos și intrarea în Țara Libertății, în pământ făgăduit și de sângele Mielului sfințit. Brâncoveanu este un sfânt pentru că a înțeles că sluga nu poate fi deasupra stăpânului, că omul este vas de mare preț lucrat de mâinile lui Dumnezeu și Dumnezeu trebuie să liturghisescă acolo în profunzimea creaturii, în inima omului, adevărat
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
adevărat altar de jertfă. Dumnezeu ne plimbă viața prin foc de iubire ca să pricepem, ca să ne înaprindem după tainică grăire. Brâncoveanu este dincolo de vremi, este în credința pe care doar Cuvântul întrupat o arată din iesle, iar lemnul, cu jertfa Mielului, o trece din veac în veac: Acolo, pe lemn vă întăriți, până când chinul cercării va trece,/ Până când ura fiarelor se va șterge,/ Iar lumina staulului va grăi despre prunc,/ Despre pruncul care grăiește-n negrăire călăului,/ Despre pruncul care mângâie
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
se va șterge,/ Iar lumina staulului va grăi despre prunc,/ Despre pruncul care grăiește-n negrăire călăului,/ Despre pruncul care mângâie chiar și fiara,/ Despre pruncul care zâmbește,/ Despre pruncul care ascultă ce părintele îi spune:/ Curajul jertfei este însoțirea Mielului dincolo de moarte 6. La capătul suferințelor nu le mai rămăseseră Brâncovenilor decât sufletele din ei, nu le mai rămăsese decât nemurirea, căci trupul se pierdea în hăul veacurilor. Au căutat călăii să le smulgă și sufletele, dar de data aceasta
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
există, care ne caută pe căi nevăzute, pentru a ne vorbi despre smerita închinare. Viața sfântului este o rază din lumina veșnică. El are conștiința zidirii, căci înalțarea este ieșire din asfințitul vremii celor temători. Sfântul ne vorbește de jertfa Mielului și apoi despre el care îl însoțește pe Golgota pe acela care a salvat lumea din haosul iernii. Sfântul glăsuiește despre intervenția cerului în veacul care se umblă spre rai. Sfântul este credința și este rănit de primatul adevărului asupra
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]