2,841 matches
-
putere, deoarece, accesul În școală poate fi uneori limitat de cei aflați pe poziție dominantă. Adesea, limbajul precizează pozițiile celor afați În dialog și distanța dintre interlocutori. De aceea, pare extrem de important, ca la nivelul fiecărei unități școlare să se militeze pentru elaborarea unei politicii și a unei strategii de participare a părinților la viața școlii deoarece aceasta: demonstrează că lucrul cu părinții este o trăsătură principală a politicii generale a școlii; clarifică ce se așteaptă de la fiecare și ce se
PĂRINȚII – RESURSĂ IMPORTANTĂ ÎN EDUCAȚIA COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Corneliu Constantin ILIE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2122]
-
vieții. O chestiune delicată este prezența miturilor și simbolurilor În artistică eliadescă. Întrebarea se pune, inevitabil, atunci când autorul romanului este În același timp și un specialist În teoria miturilor. În anii '30, când romancierul și publicistul prevalau asupra orientalistului, Eliade militează pentru interpretarea operei literare În funcție de simbolurile și miturile ei fundamentale. Scriind despre Julian Green (În Insula lui Euthanasius), Eliade observă un număr de simboluri ce se repetă și o organizare a lor În „trepte”. Simbolurile au În cultura populară sau
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
fondate pe timpul liber și pe noile moduri de viață. El l-a orientat pe această pistă pe Joffre Dumazedier (1915-2002), care a încercat să creeze în Franța o sociologie a loisir-urilor după modelul american. Provenit dintr-un mediu muncitoresc, militând pentru cauza formării continue, Dumazedier a susținut întotdeauna ideea educației populare (înlocuită în zilele noastre de "animarea socioculturală"). Prin cultura școlară și continuă individul poate să-și depășească propria condiție (muncitorească și de lucrător) și izolarea socială. Acest voluntarism a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
care rămâne controversată este aceea a atitudinii pe care au avut-o Giovanni Boccaccio și Geoffrey Chaucer față de personajul feminin: au apreciat în mod deosebit rolul femeii în societate, i-au acordat un loc distinct, central în operele lor, au militat pentru necesitatea unei educații feminine și a unei deschideri către nou care să îi ofere o nouă perspectivă asupra vieții, au motivat și au scuzat toate acțiunile ei negative, atunci când porneau din dorința de a-și creiona singură destinul și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fi reversul, personajul feminin negativ, înzestrată cu trăsături cert mundane, atât de diferite de însușirile celeste, avidă să trăiască din plin o viață de care, deseori, are sentimentul că este privată, punând pe primul plan propria persoană și propriile dorințe, militând pentru emanciparea feminină, pentru demolarea unui sistem social și de gândire eminamente patriarhal, masculin. Ceea ce dorim să reliefăm este faptul că această donna demonicata nu este monstruoasă, ci profund 21 umană, nu este malefică, așa cum, poate, ar apărea la o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
din Canterbury, trăiesc experiența unor căsnicii nefericite, soțiile lor se remarcă prin violență, agresivitate, autoritate și dorință de a controla totul. Certăreața soție a lui Harry este cu totul diferită de răbdătoarea Prudenția, eroina din Povestirea lui Melibeus: violentă și militînd pentru o atitudine feminină defensivă, vrea să schimbe rolurile dintre sexe. Toate femeile care apar portretizate în rama Povestirilor din Canterbury, târgoveața din Bath, consoarta hangiului sau mireasa negustorului, nu se potrivesc cu un model al femeii tăcute, ideale.79
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
care i-au deosebit pe oameni încă de la început, căci de născut ei toți se nasc și s-au născut de o potrivă”110, rostește una dintre cele mai inteligente și mai emancipate eroine boccaccești, Ghismonda. Spiritul renascentist este antropocentric, militează pentru egalitate socială și distincția prin valoare. Pledoaria tinerei în apărarea propriei cauze, pe lângă un retorism specific Evului Mediu, reliefează și dimensiunea moralizatoare urmărită de exemplele date, sub forma aforismelor. Dorește instituirea unei alte lumi, are o viziune nouă asupra
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
găteală și podoabă...”165 Pampinea lansează o critică severă la adresa preocupării excesive pentru cultivarea imaginii exterioare în detrimentul valorilor spirituale, morale. Le cere femeilor consecvență și unitate, aderarea la un crez comun, unificarea într-o singură voce. Tânăra autoritară și emancipată militează pentru scoaterea femeii din conul de umbră al unei societăți ce mai păstra reminiscențe medievale, iar această eliberare nu se poate face decât prin educație: „înzorzonate precum sunt, boite și pestrițe, ori stau țepene ca niște stane de piatră, mute
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nu este capabilă de iubire, de generozitate, că nu poate progresa moral, păstrează în ea un regret, o melancolie după o stare care i-a fost refuzată de multe ori, aceea a iubirii autentice. A abuzat de orice în viață, militând pentru un triumf al tiraniei feminine: de soți, dar și de textele sfinte. Este, ca și personajul masculin din istorisirea pe care îl rostește, o violatoare. Tirania ei doar aparent a triumfat: în căsniciile pe care le-a încheiat, a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
p. 155. (trad. n.) 767 Ibidem. 768 Robert O. Payne, op. cit., pp. 32-33. (trad. n.) 209 o alternativă a împăcării mult mai nobilă și mai creștină în același timp. Prudenția apare în ipostază de factor unificator, înălțător, prin tot ceea ce militează, transformă o societate a urii și a intoleranței într-una a blândeții și a cumpătării. Slăbiciunile umane vor fi doborâte de bunătate, intoleranța de iubire. Donna angelicata are cu siguranță un rol nu doar misionar, ci și activ politic, într-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Este mai util să sugerăm că există ceva în modurile în care este administrată și manageriată inovarea în aceste condiții care ridică probleme. Bunele practici de tipul „stare constantă și stabilă” descrise anterior sunt utile în faza „matură”, dar pot milita activ împotriva intrării pe piață și succesului în faza fluidă a unei noi tehnologii. Cum „prind” întreprinderile semnalele referitoare la schimbare care au loc în domeniile în care nu fac cercetare în mod normal? Cum înțeleg ele nevoile unei piețe
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
care rămâne controversată este aceea a atitudinii pe care au avut-o Giovanni Boccaccio și Geoffrey Chaucer față de personajul feminin: au apreciat în mod deosebit rolul femeii în societate, i-au acordat un loc distinct, central în operele lor, au militat pentru necesitatea unei educații feminine și a unei deschideri către nou care să îi ofere o nouă perspectivă asupra vieții, au motivat și au scuzat toate acțiunile ei negative, atunci când porneau din dorința de a-și creiona singură destinul și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
fi reversul, personajul feminin negativ, înzestrată cu trăsături cert mundane, atât de diferite de însușirile celeste, avidă să trăiască din plin o viață de care, deseori, are sentimentul că este privată, punând pe primul plan propria persoană și propriile dorințe, militând pentru emanciparea feminină, pentru demolarea unui sistem social și de gândire eminamente patriarhal, masculin. Ceea ce dorim să reliefăm este faptul că această donna demonicata nu este monstruoasă, ci profund 21 umană, nu este malefică, așa cum, poate, ar apărea la o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
din Canterbury, trăiesc experiența unor căsnicii nefericite, soțiile lor se remarcă prin violență, agresivitate, autoritate și dorință de a controla totul. Certăreața soție a lui Harry este cu totul diferită de răbdătoarea Prudenția, eroina din Povestirea lui Melibeus: violentă și militînd pentru o atitudine feminină defensivă, vrea să schimbe rolurile dintre sexe. Toate femeile care apar portretizate în rama Povestirilor din Canterbury, târgoveața din Bath, consoarta hangiului sau mireasa negustorului, nu se potrivesc cu un model al femeii tăcute, ideale.79
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
care i-au deosebit pe oameni încă de la început, căci de născut ei toți se nasc și s-au născut de o potrivă”110, rostește una dintre cele mai inteligente și mai emancipate eroine boccaccești, Ghismonda. Spiritul renascentist este antropocentric, militează pentru egalitate socială și distincția prin valoare. Pledoaria tinerei în apărarea propriei cauze, pe lângă un retorism specific Evului Mediu, reliefează și dimensiunea moralizatoare urmărită de exemplele date, sub forma aforismelor. Dorește instituirea unei alte lumi, are o viziune nouă asupra
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
găteală și podoabă...”165 Pampinea lansează o critică severă la adresa preocupării excesive pentru cultivarea imaginii exterioare în detrimentul valorilor spirituale, morale. Le cere femeilor consecvență și unitate, aderarea la un crez comun, unificarea într-o singură voce. Tânăra autoritară și emancipată militează pentru scoaterea femeii din conul de umbră al unei societăți ce mai păstra reminiscențe medievale, iar această eliberare nu se poate face decât prin educație: „înzorzonate precum sunt, boite și pestrițe, ori stau țepene ca niște stane de piatră, mute
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nu este capabilă de iubire, de generozitate, că nu poate progresa moral, păstrează în ea un regret, o melancolie după o stare care i-a fost refuzată de multe ori, aceea a iubirii autentice. A abuzat de orice în viață, militând pentru un triumf al tiraniei feminine: de soți, dar și de textele sfinte. Este, ca și personajul masculin din istorisirea pe care îl rostește, o violatoare. Tirania ei doar aparent a triumfat: în căsniciile pe care le-a încheiat, a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
p. 155. (trad. n.) 767 Ibidem. 768 Robert O. Payne, op. cit., pp. 32-33. (trad. n.) 209 o alternativă a împăcării mult mai nobilă și mai creștină în același timp. Prudenția apare în ipostază de factor unificator, înălțător, prin tot ceea ce militează, transformă o societate a urii și a intoleranței într-una a blândeții și a cumpătării. Slăbiciunile umane vor fi doborâte de bunătate, intoleranța de iubire. Donna angelicata are cu siguranță un rol nu doar misionar, ci și activ politic, într-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
producând, în prezent, un decalaj serios în ceea ce privește dezvoltarea pe baze sistemice a economiei în raport cu alte științe. Boulding a fost, totodată, și unul dintre primii economiști care a înțeles în mod profund raporturile de interdependență dintre sistemul economic și sistemul ecologic, militând împotriva distrugerii naturii în scopuri mercantile. Din nefericire, nici aceste lecții nu au fost înțelese de contemporani, drept pentru care ne confruntăm, după mai bine de 40 de ani de la momentul în care el le anticipa, cu primejdiile de care
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
și educație socialistă cu ocazia „Zilelor culturale ale Bârladului" are ca editorial articolul „Efervescență spirituală" semnat de Paul Stoica, prim secretar al comitetului municipal Bârlad al P.C.R., iar alături fotografia solistei de muzică ușoară Coca Dragomir, evoluând în cadrul unui spectacol. Militând pentru „Tradiție și actualitate", cursiv semnat cu inițialele N.G., foaia pune în evidență contribuția străveche a Bârladului la dezvoltarea culturii românești și înscrie într un chenar roșu versuri scrise cu suflet, ca de obicei, de G.G. Ursu, prof. univ., mare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fi trimise pe adresa primăriei municipiului..." Se publica: opinii ale consilierilor „Gând pentru „mileniul III", „R.A.G.C.L.Bârlad față-n față cu realitatea", se prezentau proiectele executivului local pentru anul 1997; atribuțiile primarului în conformitate cu legea (nr.69/1991); se milita pentru un comerț civilizat, se arăta „cine atentează la sănătatea noastră", se dădea cuvântul asociațiilor de locatari și cetățenilor, se recomanda ce trebuie făcut „pentru un oraș curat și civilizat" etc. Erau interesante și rubricile: breviar juridic, Bârladul în presa
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Demnitate,, Optimism...” Director onorific al publicației era C.D. Zeletin, iar redactori următorii: Florin Șchiopu, D. Diaconu , V. Muceag, O. Sava, V. Mastacan, P. Popa, P. Chirica, C. Nițu c, R. Ștefănică. Deosebit de problemele culturale, științifice și social‐ politice, ziarul a militat și pentru reconstrucția județului Tutova, abuziv desființat de regimul comunist. * Conservatorul Conservatorul apare o dată pe săptămână, primul număr la 12 februarie 1915, redacția și tipografia Const . D. Lupașcu, sub 44 direcțiunea unui comitet, girant responsabil T. Simion. Rostul ziarului o
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bârlad ctitorul ziarului Semănătorul prin care a servit cu credință Partidul Liberal. La 5 martie 1881 a fondat ziarul Paloda, recunoscând de proprie tar pe tipograful George Cațafany, propagând iubirea de patrie. În ultimii ani de viață, cei pentru care militase, i-au trădat aspirațiile, refuzându-i un loc în parlamentul țării, în cele din urmă s-a înscris ca membru în Partidul Constituțional, dar decepția vieții i-a fost într-atât de mare încât suferința i-a adus sfârșitul la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la Tipografia Grünberg din strada Regală. Apăreau bilunar și eram singurul lor proprietar, apariția asigurând‐o din abonamente făcute în special la țară în rândurile învățătorilor. Primul se numea „Secerea”, avea un caracter politic și era de orientare țărănist‐ democrată. Milita pentru difuzarea în masele țărănești a doctrinei politico‐ economice a dr. N. Lupu, pentru susținerea cauzei păturii țărănești sărace din care făceam și eu parte, fără nici un fel de avere și lua atitudine împotriva exploatării, a curentelor reacționare și șovine. Au
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
organul veteranilor de grad inferior din județele Tutova, Fălciu și Roman, apare în ianuarie 1909, director căpitan N. Voinescu, redacția și administrația Bârlad, strada Principală nr. 128. Apărea la fiecare 24 ale lunii anului calendari stic, timp de 4 ani. Milita pentru drepturile veteranilor de război - ziarul devenind al tuturor luptătorilor din județele: Tutova, Fălciu, Roman, Ilfov, Tecuci, Bacău, Tulcea, Covurlui, Putna, Vlașca, Buzău, R. Sărat, Ialomița, Brăila, Romanați, Botoșani, Dâmbovița. Relevantă este publicarea petiției înaintată în numele veteranilor de către căpitanul N.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]