20,506 matches
-
că întunericul seamănă cu aripile unui șoarece zburător imens, mai negru decît o rugăciune, și un milion de gînduri începură să-i dea tîrcoale ca o haită de lupi. Se lumina de ziuă, cînd, întins în patul conjugal alături de doamna Mina, domnul Președinte își dădu seama că nu reușise să adoarmă deloc, că pradă celor mai intense neliniști pe care le avusese vreodată se foise în așternuturi toată noaptea avînd fierbințeli ca un bolnav. Simțindu-și pijamaua lipită de spinare, își
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
s-o protejeze ca pe ceva neprețuit, s-o țină departe de ochii lumii, și chiar să-i treacă uneori cu vederea curiozitatea de a-l spiona pe gaura cheii în timp ce punea țara la cale. Așa ne-am întîlnit noi, Mina, începe să-și amintească, era un ger de-ți jupuia obrajii, țin minte că erai înfășurată într-un șal gros de nu ți se vedeau decît ochii, însă nici n-a fost nevoie de mai mult, mi s-a părut
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
lui Sena, care parcă ațipise în picioare amorțit de frig. — Discuția o putem continua și pe drum sau sus, pînă ne mai încălzim puțin, zice domnul Președinte, împingînd cu piciorul ușa garajului și scotocindu-și buzunarele în căutarea cheilor. Știu Mina, că tu ai încercat să mă schimbi în nenumărate rînduri, se gîndește trăgîndu-și chiloții în sus, să mă faci să înțeleg că nu era cazul să pun totul la inimă sau să mă gîndesc de două ori înainte să-mi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
în draci vitezele, sperînd că exercițiul ăsta o să-i dezmorțească degetele de la picioare, călcînd pedalele fără milă. — Ce-a ieșit se vede, dacă asta înseamnă emancipare sau ieșire de sub orice sferă de influență străină, zice Monte Cristo. — Dar pe doamna Mina de ce-o țineți așa în izolare, se interesează Sena fără să-și dea seama că ridică o problemă sensibilă. Ar trebui să fie pusă și dînsa în temă cu planurile noastre, nu credeți? Mai nou, femeile au un cuvînt
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
propus, nu ne cunoaștem decît din auzite. Pentru asta, uite-ți cadouașul, luptătorule, îi spune Comandantul scoțînd ceva la iveală dintr-un sertar al biroului, și cu asta, basta. — Două grenade? face Regizorașul ochii cît cepele, îți bați joc de mine? se răstește privind la mîinile Comandantului, care se joacă între degete cu bulgărașii verzi. Nu încape vorbă c-a vrut să vă umilească, dom’ Regizor, își dă cu părerea Santinelă, zîmbind insesizabil pe sub sprîncene, credeți că s-ar putea să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
de nerăbdare, uitînd să-și mai șteargă pantofii pe preșul întins în fața ușii, grăbit să intre la căldură. — Sîntem abia pe 14, își amintește Monte Cristo. — Bună seara, săru’ mîna, salută respectuos Sena, plimbîndu-și din nou ochii pe capotul doamnei Mina. Frig al naibii, se gîndește, mai bine că n-a ieșit. — încă unul care-a nimerit din întîmplare în afacerea asta, strîmbă din nas domnul Președinte, desfăcîndu-și șireturile, aruncîndu-și ghetele cît colo. Abia că se cunoscuseră, dom’ Roja, zice Gulie
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
pînă la urmă, vrea să afle, rămîneți la noi peste noapte, da sau ba? — Da, cu cea mai mare plăcere se aud în cor vocile lui Sena, Monte Cristo și Petrică, asta bineînțeles dacă n-aveți nimic împotrivă. — I-auzi Mina, se ridică domnul Președinte de pe scaunul său, își întinde oasele, se uită lung la pendula din perete, toată lumea vrea deja să bage cornu-n pernă, e de-nțeles, a trecut de miezul nopții, iar mîine ne-așteaptă o altă zi mare
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
putoare, spune Picioruș de Ghips. Peste tot vi se vehiculează numele, domnule Președinte, se gîndește Sena, aveți profilul perfect al omului din umbră care iese la rampă exact atunci cînd este nevoie de el. Sper că nu aștepți de mult, Mina, se îngrijorează domnul Președinte, nu știe pe ce să pună mîna mai repede, pe geamantan, pe mînerul portierei sau pe bușonul portbagajului. Lăsați-i pe restul să vorbească ce vor, să vă șușotească pe la spate, nici unul nu vă ajunge nici măcar
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
noi nu mai ai încredere, atunci poți să te închizi în casă și să conspiri singur, să vedem cu ce-o să te alegi. Le-am comunicat tuturor, încearcă domnul Președinte s-o pună cît mai rapid în temă pe doamna Mina. Totul e sub control, i-au evacuat pe dictatori, Armata și-a început diversiunea, Televiziunea este liberă, am vorbit cu oamenii mei, și într-o jumătate de oră mă întîlnesc cu unii dintre ei la Ministerul Apărării, după care cred
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
de la o pizdă. Se uită spre mine: Pune-l la punct pe puțoiu ăsta Bruce. — Treso Întind. Am probleme cu femeile, surîd eu afectat. Da ăsta-i un subiect pe care tresăl discutăm. Barul sp000000000acum sîntem doar tu și cu mine Bruce 000000 00000000000000000000 doar noi 0000000000000000000000000 Înclină afirmativ din cap, Lennox cu rețineri, iar eu, noi, eu... sîntem cu toții aici... sărim În mașină și pornim În viteză spre cîrciuma Jeannie Deans din South Side. Luăm hotărîrea să trecem prin Queens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
siguranță că nu mă atrage Karen sub nici o formă și de nici o culoare, dar tu mă atragi și mai puțin. Îmi provoci repulsie. Cum aș putea să fiu mai clară? Asta nui... asta nui... Păi atunci de undiatîta grijă pentru mine... mă aud eu behăind. Vaca asta... Nu sînt așa... nu sînt așa... nusașa nusașa nusașa nusașa... Pentru că ești colegul meu și ești o ființă umană. Trebuie să te redresezi și poate că atunci chiar o să devii genul de persoană care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
În oraș. Ies În oraș cu Carole. Iarăși Carole? Am trecut prin multe, de fapt poate prea multe, dar i-o perioadă nasoală a anului. E frig și mă bucur că mi-am pus paltonul meu cel masiv. Am la mine poșeta cea nouă și drăguță, cea pe care mi-a luat-o Bruce de Crăciunul trecut, ei bine acum e de fapt penultimul Crăciun, dar Încă nu m-am obișnuit total cu ea. The Tron e segmentat, iar centrul orașului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
face Ray cu ochiul, scoțînd un păcănit din colțul gurii pe cînd se cară. Pac pac pac Sar de la un canal la altul. Pacapac pa00000000000000000000000 Te-ai făcut mare și ai Începutgreață ca un cîine de rahatsă muncești În aceeași mină ca și omul despre care ai crezutistrugă pe mine. Ei au zcă e tatăl tău. Puteai să-i simți ura. Dartoate casetele eraacum aveai prietenii tăi. Era un miner bătrîn, uncu sex șbărbat din Skye pe nume Crawford Douglas. Ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
Întregi cu privirea ațintită pe chipul ăla, Încercînd să descoperi În el un anumit lucru, puțină umanitate. Acel bizar pelerinaj pe care-l făceai la Glasgow Îți consuma tot timpul tău liber. CÎteodată Îți luai liber de la serviciul tău din mină. Îți luai liber ca să te uiți la chipul Bestiei. Trebuia să-ți spui În sinea ta că nu erai deloc ca el. Dar femeile. Le doreai. Întotdeauna le-ai dorit. Însă toți tinerii făceau la fel. Era normal Schimb canalele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
sistemul penitenciar, ținut izolat pentru siguranța lui și a celorlalți. Bărbatul care a devenit cunoscut sub numele simplu, Bestia. Tu trebuia să nu te dai bătut, să fii mereu ocupat, să-ți reprimi gîndurile. Tu erai normal. Ai plecat din mină și te-ai Înscris În forțele de ordine. Apoi te-ai căsătorit. Te-ai așezat la casa ta. Ai făcut un copil. Tu erai normal. Doar că au apărut atacurile de panică. Depresiile. Dorințele. O luăm În direcție opusă, Înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
pese, să nu-i simți pustietatea scîrboasă și omniprezentă, cînd te apropiai de el. Gardul ăla uriaș care-l Înconjura părea să se desfășoare pe toată lungimea golului urît format din cloacele de orașe, cartierele muncitorești, proprietăți industriale, fabrici și mine vechi, care se Întindeau Între Edinburgh și Glasgow. Înăuntru, mirosul. Dezinfectantul. Nu există alt miros ca el. Asemănător cu un spital, dar mai stătut și mai infect. Tremuram cînd gardianul Josh Hartley mi-a deschis ușa celulei. Toate informațiile despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
aibă timp să mai arunce un bulgăre de pământ peste trupul neînsuflețit al lui Kawabata. Intră În Încăpere, ia caietul cu sârmă spiralată, de pe maldărul de haine, scoate pixul din interiorul sârmei Încolăcite, Îi apasă capătul cu degetul mare și mina metalică țâșnește cu un mic păcănit la suprafață. Așează caietul pe pat și, Însfârșit Îl deschide. Își pune ochelarii pe nas, și se apleacă asupra lui, se cocoșează ca un școlar obișnuit să-și facă lecțiile pe unde apucă. Razele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
-Îmi lipsești, mă simt singur și părăsit, și tare vreau să vin și eu lângă tine. Mai am un capitol și termin cartea. Ce n-aș da să o citești... -Mai lasă să treacă un timp până să vii lângă mine, nu te grăbi, nu curge lapte și miere pe aici, și Îngerii s-au cam plictisit de apucăturile foștilor pământeni. Mai zăbovește pe-acolo! Mai cerșește un timp! Nu se știe niciodată ce ne rezervă moartea. -Kawabata, am un junghi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
și mai bea puțin. Uite, am să-ți mai pun în pahar. Acum discută cu mine rațional și nu mă mai speria așa de rău. — Vezi tu, nu e vorba de a fi puțin îndrăgostită, rosti Antonia ridicându-și spre mine ochii strălucitori și plini de neliniște. Începu să vorbească monoton, de parcă vorbea în somn, cu o expresie de moarte și disperare pe față. —... Este vorba de a fi îndrăgostită într-un mod profund și disperat. Poate ar fi trebuit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
și, dacă vreunul dintre ei și-ar fi găsit timp să-mi facă pe plac, asta aș fi făcut de dimineață până seara. Pe de altă parte, imaginea lui Georgie, animată de o putere a sa proprie, era vie în mine și își croia, printre gândurile mele, un drum sigur și chiar autoritar. Într-acolo mă simțeam atras. Firea veselă a lui Georgie, bunul-simț care o caracteriza, duritatea ei lucidă erau probabil exact ceea ce îmi trebuia pentru a mă scoate din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Nici nu-ți dai seama cât de bine îmi face prezența ta aici. Dar e totodată atât de dureros. — Știu, rosti Georgie, cu vocea ei gravă ce trăda multă înțelegere. Nu te mânia pe mine din cauza acestei dureri. Departe de mine gândul ăsta. Îmi vine să-ți sărut picioarele. Ai răbdat atâtea pentru mine. Rostind aceste cuvinte am simțit în chip nelămurit că mă aflu cu adevărat la un pas de a o face pe Georgie soția mea. Îi spusesem cândva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
drum făcut împreună cu ea de la gara Liverpool Street. Îmi amintesc doar starea de fericire orbitoare pe care mi-o dădea certitudinea a ceea ce aveam să fac. În traficul orei de vârf zeul care protejează bețivii m-a protejat pe și mine. Când am ajuns, am coborât din mașină și am însoțit-o până la intrarea în casă, ceea ce nu păru să o surprindă. Deschise ușa, îmi făcu loc să intru și apoi se duse în salon. Soarele strălucitor făcea ca încăperea sobră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
termine propozițiile. Aranjându-și cravata, dădu un picior roții din față a bicicletei și fluieră Încet: — E umflată bine, ă? După care reuși să se Împleticească până la stradă și, spre surprinderea amândurora, chiar să facă semn unui taxi. Anton și cu mine ne cunoaștem de când eram la școală - cea din Bezirk-ul al Vienei, În caz că Înteresează pe cineva. Când am Început clasa Întâi, era cu doi ani Înaintea mea; când am terminat liceul doisprezece ani mai târziu, era cu trei ani În urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
la etaj, În muzeu - pastile, accesorii și multe de genul ăsta. Potrivind receptorul, Îl informă pe doctorul invizibil că Îl așteaptă niște musafiri. Câteva minute mai târziu, un bărbat Între treizeci și patruzeci de ani, cu trăsături șterse și o mină circumspectă, coborî scările. L-am recunoscut vag după poza de grup. Avea un păr blond Închis, tuns scurt și era Îmbrăcat impecabil. Totuși, avea ceva rigid și prea corect, de parcă ar fi fost decupat din carton. Observându-ne, Își Întoarse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Îndepărtă, am trecut prin cameră, Îndreptându-mă spre reproducția de deasupra gramofonului. Ultima oară când m-am uitat la femeia În roșu fusese acum o săptămână, după ce am așezat bancnotele una câte una pe măsuță, În timp ce Dora Își asumă o mină ca cea a doamnei misterioase. Unde altundeva ar fi putut ascunde filmul, dacă nu În spatele acestei femei? Fără prea multă tevatură, m-am apropiat de tablou. — Bună seara, domnule Knisch. Reproducția se prăvăli pe podea. Întorcându-mă, cu mâinile goale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]