1,659 matches
-
scară care se suie de pe pământ până la Dumnezeu (... În unele locuri din Transilvania, pomenele se fac În formă de scară și Înseamnă că pe ace scară are să se suie mortul la cer” Paltinul apare ca „nuntaș” la nunta-moarte a păstorului mioritic: „Brazi și păltinași/ i-am avut nuntași”. Paltinul și bradul sunt arbori cosmici, coloane ale cerului, stâlpi ai pământului. Acești copaci sunt primii afectați de stihiile haotice daimonice: „Domnul se ndura/ Ruga-i asculta/ și sufla un vânt/ Un vânt
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
există mereu. Cultura presupune spirit critic oricând și oriunde, iar progresul în orice cultură se realizează tocmai pe baza acestui spirit, a reflecției sistematice. Spiritul moldovenesc, ironizat de unii, are și partea sa bună. Nu e numai delăsare și contemplație mioritică, ci, deopotrivă, act critic, iar actul critic stă la baza disocierilor, a opțiunilor, a creației însăși. Mie mi se pare că marele avantaj al intelectualului de veac XIX, care se raporta la Junimea maioresciană, era relaxarea, în sensul bun, lipsa
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
am dezvoltat în condiții istorice grele și nu toate popoarele care s-au dezvoltat în condiții istorice grele s-au comportat în acest fel. Cu siguranță este ceva și din felul nostru de a fi. Mă gândeam inclusiv la ciobănașul mioritic. Atitudinea lui în fața morții are și ceva bășcălios. În special refuzul său de a se implica rațional, tranșant, într-o situație extrem de clară, pentru a-și salva pielea. Nu vi se pare un fel de bășcălie tragică atitudinea asta, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
nota caracteristică a "balcanismului" politicii românești. Având în vedere calitatea actorilor politici și contextul mediatic îndoielnic al scenei politice, credem că mai avem mult de așteptat până să putem vorbi de o clasă politică precum "gazonul englezesc" și pe meleagurile mioritice. Oricum, mass-media a avut din nou o foarte bună sursă de a umple paginile și a atrage audiența cu relatări pe marginea disputei. De fapt, întreaga presă nu a făcut altceva decât să se concentreze pe o nouă oportunitate oferită
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
de evenimente din societatea românească, cu deosebire cele din viața politică, așa că putem vorbi, în egală măsură, și de un tam-tam politic. Această hărmălaie emergentă din presa scrisă și / sau audio vizuală, amorsată permanent de agitata viață politică din spațiul mioritic, are și o audiență mare amatoare de tam-tam care, la rândul ei, ridică rating-ul. Așa se închide cercul. Percepții, reprezentări și atitudini față de media Ne-am propus să identificăm percepțiile, reprezentările și atitudinile principalilor actori ai grevei față de rolul
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
este luat ca datorie a celor rămași în viață, ca o „regulă”, care nerespectată ar atrage după sine pedepse divine; 47 r. 26 27 : „nu i cum vrem noi, ci-i cum vrea Cel-de-sus” acceptare a destinului cu resemnare; atitudine mioritică ce particularizează poporul român; r. 31 32 : „de ce ți-e mai drag în lume, tocmai de-aceea n-ai parte”constatarea cu durere a destinului nemilos, care nu pare a favoriza de cele mai multe ori omul; r. 38 39 : „se vede
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
COMPORTAMENTUL MIORITIC Miorița este o replică românească la complicata problematică a morții și reprezintă o secvență dintr-o rito-mitologie funerară. Față de aspectele practice, de punere în scenă a credințelor și a ideilor religioase, textul (cîntec, baladă, colind, legendă), ca discurs verbalizat și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Lumea contemporană, cu tot instrumentalul ei de gîndire bine echipată, în plan tehnico-științific, nu a găsit o replică, pe cont propriu, la știința morții. Întrebarea a rămas la fel de frisonantă ca pe vremea lui Ghilgameș, a lui Orfeu și a păstorului mioritic. Într-un cuvînt, mioritismul se întemeiază pe un tip de comportament moral și existențial, cu rădăcini adînci în straturile cele mai îndepărtate ale gîndirii mitice. Drept urmare, calea posibilă în abordarea problemei o constituie doar comparatismul mitologic. Se poate dovedi astfel
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a ei. Discursul mitologic își păstrează liniile mai pronunțate în cele două secvențe sumero-babiloniene; dincoace, scenariul narativ este transferat în lumea personajelor de basm și în viața păstorească, de unde și mutațiile aparente de ordin domestic și nuvelistic. Pe scurt, comportamentul mioritic, așa cum rezultă din poema folclorică, varianta Alecsandri, ca și din complexul de texte agro-păstorești asociate, înseamnă actualizarea unui act mitic, îndelung experimentat din generație în generație. Este vizat orice individ situat fie pe cea mai de jos treaptă istorică și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
într-un caz, problematica mai conține forme de gîndire proprii eroului vegetațional, fie că, în alte locuri, răsar elemente ale conștiinței antropologice (Miorița). Dumuzi rămîne un model pentru toate situațiile ce țin de comportamentul mitic și ritualic, ca și păstorul mioritic, aflat într-o descendență firească prin mutațiile demitizate și literaturizate. Cu alte cuvinte, între Dumuzi și păstorul carpatic existe deosebiri numai aparente. Primul, el însuși păstor, dar și zeu, îl prevestește, „peste timp”, pe celălalt. Îi unește punerea în scenă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Miorița și Caloianul Studiile lui Densusianu și Caracostea au stopat preocupările, anunțate deja, de situare a mioritismului într-un context mai larg, mitologic și comparatist. Nimic de zis, viața păstorească este puternic reprezentată în complexul de texte pe tema morții mioritice. Indiferent de apartenența la regimul poetic, baladă, colindă, legendă, cîntec, elementul etnografic, în forme autohtone, iese pregnant în evidență, punînd surdină la rămășițele premioritice incifrate la nivelul substratului de cultură arhaică. De aceea, încercările lui Odobescu și Sperantia, temerare la
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
lipsite de temei, chiar rizibile. Era normal. Formele străvechi, mult destructurate, scoase din context și resemantizate, nu se lămuresc prin simplă raportare: bocetul „maicii bătrîne”, pus alături de cîntecele elegiace de tip linos; sau frații cabiri, evocați împreună cu cei trei păstori mioritici. Acestea pot să nu ne spună mare lucru. Se cere o analiză mai adîncită și multidisciplinară. Bocetul, de pildă, cunoaște o întreagă tipologie. El se practică în împrejurări diverse (și la nuntă, și la moarte), ține de competența anumitor actori
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
măsură, la judecăți de valoare, de natură comportamentală în înțeles mai general. Altele erau cerințele pe timpul lui Densusianu-Caracostea. Cercetarea viza cu precădere formele vii și palpabile ale etnicului. De aici supraevaluarea elementului păstoresc în creație (Ovid Densusianu); complexul de texte mioritice ar configura un motiv tipic de circulație națională, strict delimitat („moartea nuntă”), de „geografie folclorică” (D. Caracostea). Astăzi se poate beneficia, mai mult decît sperau Odobescu-Sperantia, de importante și chiar decisive cercetări în domeniile mitologiei, religiei, arheologiei, textologiei. Este suficient
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
putem aștepta la dezvăluiri senzaționale. A încerca să întrezărești asemănări între Inanna și Afrodita (cu atît mai mult, corelații între Afrodita și Marte) este o operație, evident, dificilă, dacă nu prezumtivă; la fel între „maica bătrînă” și Isis, între păstorul mioritic și Dumuzi, între Dumnezeu aflat în capul mesei, la poala copacului mirific din „raiul de sus” și gospodarul mîndru așezat lîngă păretarul de icoane, închipuind „raiul de jos”. Importantă, deocamdată, mi se pare, cum am mai spus, depășirea cadrului regional
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
explică, probabil, asocierea Caloianului cu Paparuda, a cîntecului de seceriș cu cîntecul de nuntă. Sau interdicții: Afrodita nu face parteneriat aventurier cu Eros, cum ne-am fi așteptat, ci cu Ares, zeu al războiului, înrudit de la distanță cu Thanatos. Aspectul mioritic al „maicii bătrîne” din amintita variantă a Caloianului se resimte mult mai stabil în forma baladescă: Iar dacă-i zări, Dacă-i întîlni Cea maică bătrînă Cu iia de lînă, Cu brîul de sîrmă, Din ochi lăcrămînd, Din caier torcînd
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
lui Apolo ori ale lui Orfeu. În schimb, fluierul n-a avut de întîmpinat rezerve de natură religioasă, așa că s-a menținut în uz, în mediul de jos, profesional, ca un suport sufletesc în viața stînii. Marele corpus de texte mioritice alcătuit de Adrian Fochi aduce dovada sigură că fluierul a constituit un însemn profesional multisecular, fiind conservată și funcția cultică a cîntatului multă vreme în decursul istoriei. Situația predomină în colinde. De aici nu înseamnă că trebuie supravalorizat elementul creștin
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fi aici? Nu cumva, prin comparație, turma întreagă era înălțată la albul pur? Blestemul se redimensionează în direcția mitificării semantice, în acord cu: „Eu sunt cel ce sunt”. c. Partenerul de dialog al păstorului divin este selectat în spirit perfect mioritic: mioara năzdrăvană, înțeleaptă și oacheșă, semne distinctive. d. Schimbul de mesaje urmează regula ritualică îndătinată: Dumnezeu pune în rol obiectele sacre dumuziene, anume buciumașul și fluierul. Acestea au puterea magică de întoarcere a turmei și de adunare laolaltă. Ca să intre
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cel mic de cîrlior, Berbecul, doamne, crescut Pe mila ciobanilor, În coada tăciunilor. Motivul enigmatic al conflictului ne transportă direct în mit. Și de data aceasta pretextul nu este economic: nu mulțimea turmelor, ca în Baltagul ori în diverse variante mioritice; ci acel „mic de cîrlior” crescut din mila oierilor. Oare familiaritatea aceasta nu tăinuiește și o realitate mai ascunsă? Berbecuțul cel sărman și ținut cu îngrijire face parte din familia ciocîrlanului șchiop, dar atoateștiutor, a oiței șchioape care abia se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
umerei Lucea doi luceferei. Recunoașterea semnelor, inclusiv a fraților, domnitor și cioban, a fost hotărîtoare în fața scaunului de judecată. Semnele sunt aceleași, de pe vestmîntul lui Dumnezeu, din colindul cules de Sabin Drăgoi, dar și din compoziția portretului uman al păstorului mioritic. Am spune că judecata s-a încheiat; a izbîndit un anume aspect al mioritismului, acela al acțiunii. În acest punct poate fi reținută relația pe care o face Ioan Șt. Lazăr între Arjuna și păstorul carpatic (Bhagavad-Gità și Miorița, în
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
gesturi simbolice, a migrațiilor posibile pe planul imaginarului. Acestea se pun în relație și cu privire la Miorița, sub două aspecte: a). migrația de semne și de imagini cunoaște un statut comun mai multor sectoare ale culturii mitice, inclusiv transhumanța de tip mioritic; b). Compararea textelor ne arată nu numai întinderea, dar și granițele posibile ale unui motiv, dincolo de care este riscant să ne aruncăm privirea. Sistemul de semne mioritice este un exemplu în raport cu mitul lui Telepinus. Colindul Sculați, gazde, nu dormiți se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
un statut comun mai multor sectoare ale culturii mitice, inclusiv transhumanța de tip mioritic; b). Compararea textelor ne arată nu numai întinderea, dar și granițele posibile ale unui motiv, dincolo de care este riscant să ne aruncăm privirea. Sistemul de semne mioritice este un exemplu în raport cu mitul lui Telepinus. Colindul Sculați, gazde, nu dormiți se cîntă și la fereastra plugarului (care se conformează ritmurilor vegetaționale), și la aceea a păstorului. Nu numai în cadrul oieresc întîlnim portretul consacrat prin însemne cosmice și destinale
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cealaltă orientată în spirit religios și creștin. Ambele sunt practicate cu titlu de exemplaritate, în sensul că îl solicită pe individ să se revalorifice pe sine, pentru a-și lămuri, pe cît omenește este posibil, rostul propriei existențe. Două șabloane mioritice sunt de reținut în colindul Sfintei Fecioare. Primul evocă peregrinarea prin lume: “Umblă Maica după Fiu,/Raza soarelui,/Tot umblînd și întrebînd...“. Sau: Mai pe lîngă mare, Mai pe drumul mare, Dai Domnului, Doamne, Mergu-mi-ș mai mergu, Cete-mi de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Marie, C-un colac de grîù, C-o ploscă de vinu. Din colac tăià-re, Cu plosca-nchina-re, Din gură-ntrebà-re... Semn distinctiv: Maica îi întîmpină pe cetași cu daruri, potrivit momentului și datinei, amănunt care nu apare în niciuna dintre variantele propriu-zis mioritice. Apoi: Cam pe drumul mare, Domnului nostru, Cam pe lîngă cale, Ciată de voinici Cu cai pogonici. 'Nainte le iasă Cea Sfîntă Mărie C-un colac de grîu, C-o ploscă de vin. Din colac tăià-re, Din ploscă-nchinà-re, Din gură-ntrebà-re
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
curte feudală, despre care va fi vorba în curînd; și totodată, de variante ale Mioriței. Al doilea element compozițional din seria mariologică îl constituie cunoscuta tipologie de portrete cu însemne cosmice. Se include aici și formula dialogală comună cu textele mioritice: - «N-ați văzut pe Fiul Sfînt? » - «Poate că l-om fi văzut, Numai nu l-am cunoscut». - « Foarte lesne de-al cunoaște, Că pe dosul Fiului Scrisă-i luna și lumina. Și pe fața Fiului Scrisă-i raza soarelui. Și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ei. Expresia pronominală al lui (mutată grafic-sonor în alui) se transformă în nume-renume Alui, trece în categoria onomasticii. Dacă se adaugă un u final, ca în cîntecele de leagăn, aluiu, cuvîntul se îndulcește. Așadar: Alui-lùiu. D. Cealaltă maică În textele mioritice (la care se adaugă balade, legende, etc.), maica este temperamentală, aprigă și rea. Își însușește chipul de bătrînă-bătrînă, chiar urîtă. Este o reprezentare arhetipală, cu ambiția de a apăra nu numai tinerețea fiului ei, de drept, dar și viața în
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]