21,271 matches
-
ce pune în lumina o altă latura din viața interioară a artistului. Este lumea populată de obsesii, temeri, vise de glorie, autocritica și îndoieli. Privitorul pătrunde într-un univers fascinant, străbătând contraste violente, reunind întâlniri magice între sunet, lumină, gest, mit și realitate. Fiecare Sonata propune o nouă poveste ce pune în lumina o altă latura din viața interioară a artistului de la lupta în căutarea perfecțiunii, simbioza instrumentist-instrument, până la traducerea ei într-o formă de creație. Lansarea DVD-ului din 18
Alexandru Tomescu și Stradivarius. Obsesii [Corola-blog/BlogPost/93719_a_95011]
-
ne întrebăm dacă și noi știm exact unde sunt amplasate geografic unele state, cu cine se învecinează Oman sau unde este amplasată Nauru. Pe mine mă bucură să văd că oamenii cunosc ceva despre noi, atât istorie reală cât și mituri. Dracula - deși o ficțiune - reprezintă un bun cârlig de atragere a turiștilor, de promovare pentru România. Ar trebui să exploatăm mai mult acest lucru, știu și explic oamenilor istoria reală a Voievodului Vlad Țepeș - dar las o urmă de mister
Nadia Comăneci: „Pot spune că sunt o femeie fericită” [Corola-blog/BlogPost/93735_a_95027]
-
pentru România. Ar trebui să exploatăm mai mult acest lucru, știu și explic oamenilor istoria reală a Voievodului Vlad Țepeș - dar las o urmă de mister și în această povestire și îi invit în Romania să descopere singuri adevărul, ficțiunea, mitul, tradiția, farmecul, istoria, cultura noastră. Știm că personajele animate nu există însă ne face o deosebită plăcere să vi-zităm parcurile tematice și să ne întâlnim cu Pluto sau Prințesa Fermecată, să profităm de copilul din noi și să-i facem
Nadia Comăneci: „Pot spune că sunt o femeie fericită” [Corola-blog/BlogPost/93735_a_95027]
-
frunte trupelei lui Ioan Tzimiskes și concepută ca cea mai mare bază navală de la Dunărea de Jos. Scopul ei era acela de a opri invazia varezilor, conduși de Ziatoslav, care încă mai visau să cucerească Constantinopolul. Apoi istoria a devenit mit. Peste cetate au năvălit, succesiv, humanii, pecenegii și apoi tătarii. A fost recucerită de tot atâtea ori de bizantini și refăcută pentru a fi redată populației civile din zona Dunării despre care vorbim, de unde a prosperat un comerț cu toată
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93752_a_95044]
-
demnitate crucea, în final viața oferindu-i compensații pentru suferințele tinereții. Răzbunarea gemenelor - la rându-le victime (perverse!) ale sistemului - se rispește, însă, în pulberea vremii, aidoma vaselor sparte folosite la banchetele funerare menționate de Herodot. Ne reîntâlnim, așadar, cu mitul lui Castor și Polux, pe care autorul îl metamorfozează, din nou, cu măiestrie, în pagini de carte contemporană. „Câtă viață, atâta literatură!” Dar ce ne-am face dacă n-ar exista poveștile frumoase? Am mai avea, oare, motive de a
ALBASTRUL DE GORGONE, PREFAȚĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377146_a_378475]
-
căci ea îi sugerase artistei această ipostază a colegului vizat. Și, în scurte vorbe, le satisfăcu colegilor curiozitatea, toți, confuzi la vederea țepoasă a ofrandei. -Despre arici se știu multe legende. Toate vorbesc despre inteligența lui, o inteligență creativă. Un mit din credința noastră populară face din el Inginer al Creației Lumii, alături de Atotputernicul, punând ordine în succesiunea zilelor, în permanență slujit de credincioșii lui emisari - roiurile de albine... -Aha! Și Americanul, deși de-al nostru, de-al românilor, prin patria
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
și în cazul nostru! Ce, noi suntem Tom și Jerry cum a sugerat Flower-Power?! Noi suntem doi seniori cu viețile serios trăite, dar care ne copilărim împungându-ne la toată vorba când ne vedem. Nu?! Ăsta nu-i tot un mit? Toți râseră aprobând prin vorbe și gesturi. Chiar și Papa se mai domoli, dovadă că sângele în exces ce-i colorase tenul plecase în circuitul firesc și cu viteza normală. În timpul ăsta, făuritoarea cea darnică nu stătuse o clipă, astfel
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
Sevastia. Prin tradiție se spune, în această sărbătoare să bei vin, să-ți meargă bine, din patruzeci de pahare. Că-n popor este numită sărbătoarea bărbaților, din plin, cu vin e stropită. Spre veselirea tuturor. Alte străvechi obiceiuri revin cu mituri strămoșești. Spre a dăinui prin vremuri, rostul trăirii creștinești. Din curte și din grădină, când colțul ierbii se vede, gunoiul de peste iarnă se adună și se arde. Cu tămâie se afumă casa, curtea și grădina. Vigoarea să fie bună, plantelor
TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377263_a_378592]
-
a trecut. De viață eu sunt mulțumită Și sufletul mi-e liniștit, Căci am trăit-o fericită Alături de omul iubit. Eu voi intra curând în iarnă, Ca neaua părul mi-a albit, Dar inima nu vrea să-aștearnă, Nici o poveste,nici un mit. Pe un covor de frunze moarte, Eu pașii încet spre tine-ndrept. Acuma Domnul va socoate, Când mă vei ține iar la piept. Va fi la fel, va fi mai bine, Sunt întrebări fără răspuns. Dar știu că în curând
MEDITAȚIE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382251_a_383580]
-
tot aici scrisul și-a croit drumul ca apașii. La Roma, totdeauna, sărbătoare și pelerini, cu muzee în aer liber, de Trastevere-ncinse și Cetatea Eternă, unde porțile-s deschise; Bella Roma! mireasa, dintr-o grădină cu pini. 5 Noiembrie 2014 - MIT P.S: Sfântul Petru și Pavel, Sărbătoarea Romei Referință Bibliografică: BELLA ROMA / Maria Ileana Tănase : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2007, Anul VI, 29 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Ileana Tănase : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
BELLA ROMA de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382262_a_383591]
-
scrisului și arta valorilor estetice. Primul număr al revistei a apărut în 11 februarie 2016, aceasta fiind o continuitate a revistei „Domnul de Rouă”, editată în 1936-1937 în județul Caracal din fostul județ Romanați, România. Cu o denumire creată sub mitul unei legende, revista „Domnul de Rouă” este fondată sub patronajul FUNDAȚIEI PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI DIN CRAIOVA. De la prima vedere, revista se prezintă într-o formulă destul de interesantă, frumoasă și plăcută care formează și unește punctul de atracție dintre cititor
„Domnul de Rouă” – o nouă revistă în cultura naţională română [Corola-blog/BlogPost/93133_a_94425]
-
să lecturezi întrebările și răspunsurile dlui Nicu Vintilă Sigibida, director fondator, ce descriu cu multă finitate și capacitate filozofică fenomenele despre: „cine este Domnul de Rouă? De ce Domnul de Rouă? Pentru ce „Domnul de Rouă? Domnul de Rouă - basm, legendă, mit sau poveste? De ce legenda Domnului de Rouă este cantonată pe teritoriul județului Romanați?” În cele din urmă, fiind introduse și texte din primul număr al revistei „Domnul de Rouă”, aceasta ulterior fiind întreruptă în octombrie 1937. Destul de captivant, totul structurat
„Domnul de Rouă” – o nouă revistă în cultura naţională română [Corola-blog/BlogPost/93133_a_94425]
-
departe”... Viziune de o înaltă apreciere. În contextul revenirii Domnului de Rouă își spun cuvântul și Adrian Maniu, Doina Drăguț, Dan Lupescu, Dumitru Botar, Cristina Mihaela Barbu, Ion D. Tîlvănoiu, Mircea Pospai, Aurelia Andrei, alții. Pe lângă eseurile/descrierile pline de mituri și realitate revista „Domnul de Rouă” cuprinde tematici din diverse domenii ale culturii, științei, etc. Cu o diversitate aparte, își conturează conținutul cronica „Religia și politicul” de Doina Drăguț, descriere la volumul „Biserica - Statul”, autor Viorel Roman (Editura Artpres, Timișoara
„Domnul de Rouă” – o nouă revistă în cultura naţională română [Corola-blog/BlogPost/93133_a_94425]
-
târziu pentru a filtra informațiile și a le selecta cum se cuvine pe cele reale de cele care au menirea de a dezinforma poporul, pentru a fi manipulat mai ușor. În susținerea conceptului de democrație, Vavila Popovici aduce ca exemplu mitul peșterii al lui Platon. În viziunea lui, totul e bine întocmit, cu grijă și delicatețe, și poate că vor înțelege și politicienii ce e aceea democrație, deși nu cred. România abundă de partide politice, încât ne este imposibil să le
ZEIT 60 : Zăpada noastră cea de toate iernile ! [Corola-blog/BlogPost/93217_a_94509]
-
nepricepute. Și așa atîrnă, într-o poezie de culoarea vîntului, mai mult zgomot, decît faptă. Eroul ei e un dezmoștenit și de viață, și de moarte: "mă recunosc în ape, în ierburi și minciuni." (Flux atavic) Nopțile tăgadei, în care miturile nu mai cresc, ci înaintează ghemuit, la înălțimea unui om care se chircește și suferă, vin, din toate neliniștile timpului, în versuri: "Mocirle și bălți și noroiu;/ câtă noapte 'n oase și sânge,/ tresar în armură, mi-e frig,/ și
Marile iluzii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8223_a_9548]
-
joc literar studențesc invizibil din perspectivă istorică), se remarcă, în cursul analizelor, prin finețea observațiilor și printr-un subtil umor de idei. Iată, ca exemplu, un comentariu la o schiță a lui Costache Olăreanu: "Grandoarea și decăderea unui sărut parodiază mitul androginului: ŤO unică răsuflare pompă un aer dulce în patrupedul cu brațele încleștate în jurul propriului său trup.ť Tehnica simultaneității face ca sărutul să dureze nici mai mult, nici mai puțin decât scrierea/ lecturarea celor trei pagini ale textului printr-
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]
-
Pârvulescu, Mircea Horia Simionescu, Emil Hurezeanu ș.a. Pentru Ioana Revnic, interviul nu este o formă de șuetă, ca pentru atâtea publiciste, ci un mod neconvențional de a face critică și istorie literară. Lucrarea sa de doctorat, în curs de elaborare, Mit și fantastic în opera lui Ștefan Bănulescu, din care putem citi în volumul colectiv capitolul Modalități ale fantasticului în nuvelele lui Ștefan Bănulescu, se remarcă, judecând după cele treizeci de pagini pe care le avem la dispoziție, printr-o inteligență
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]
-
să se eschiveze", iar soția dezamăgită e invitată "să-și refacă viața". Sfaturile psihologice plutesc suprarealist pe deasupra ghiontuielii: "nu vrei să-ți învingi singură această tea-mă", "dumneavoastră trebuie să analizați si-tuația... și să trageți o concluzie adecvată". Ca și miturile, ficțiunile de proastă calitate - din telenovele sau emisiuni de divertisment - au totuși o mare valoare documentară: spun multe despre mentalitatea și obișnuințele oamenilor dintr-un anumit spațiu și de la un moment dat. Formatul internațional al reality-show-urilor ia forme surprinzător de
Codul îmbrîncelii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8267_a_9592]
-
a pus în evidență formidabilul talent de povestitor al lui Pavel Chihaia. În evocare sa, vechiul port Constanța devine un tărâm mitic, încărcat de pitoresc, populat de oameni cu destine grele în spate. Un loc aflat la îngemănarea istoriei cu mitul, cu eroii lor puternici, supraviețuitori într-un mediu arid, în ochii cărora strălucește însă perpetua promisiune de libertate a mării. Aceste calități care au făcut din Pavel Chihaia unul dintre prozatorii foarte importanți ai literaturii române postbelice sunt prezente și
Destine în derivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8265_a_9590]
-
și preeminențe. Din examenul autorului, ca și din cel făcut de Mircea Martin în G. Călinescu și "complexele" literaturii române, se vede însă că "obsesia umplerii golului", "inducerea senzației de avuție", înmulțirea artificială a curentelor, școlilor, direcțiilor și conceptelor, inventarea miturilor fondatoare și "scormonirea după strămoși de vază" sunt operațiuni predilecte în istoriografia noastră serioasă. Inclusiv - pe o treaptă mai înaltă de subtilitate speculativă - în Istoria literaturii române de la origini până în prezent a lui G. Călinescu. Și din acest tablou, nu
Iluzii pierdute (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8283_a_9608]
-
aproape irațional, în registrul hiperbolicului și mitologicului, figuri naționale considerate indispensabile. În vremuri de restriște, odele abundă, iar critica suferă. E un Pantheon de nevoie și de sprijin moral, imposibil de contemplat în piatră și (trans)mutat în spiritual. Și mitul lui Eminescu, constituit în jurul primei conflagrații mondiale, s-a fortificat, în opinia lui Eugen Negrici, în anii comunismului, împotriva ocupantului extern și intern care a încercat să-l cenzureze și să-l utilizeze în lecțiile de marxism-leninism. Sunt indicii că
Iluzii pierdute by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8308_a_9633]
-
lui Eminescu, constituit în jurul primei conflagrații mondiale, s-a fortificat, în opinia lui Eugen Negrici, în anii comunismului, împotriva ocupantului extern și intern care a încercat să-l cenzureze și să-l utilizeze în lecțiile de marxism-leninism. Sunt indicii că mitul lui Eminescu ar fi intrat într-un treptat și firesc proces de eroziune dacă societatea românească ar fi evoluat normal și dacă, odată cu bolșevizarea culturii, în anii '50, nu ar fi intrat în acțiune factorul inerției canonice. Psihoza fortificării idolilor
Iluzii pierdute by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8308_a_9633]
-
dacă societatea românească ar fi evoluat normal și dacă, odată cu bolșevizarea culturii, în anii '50, nu ar fi intrat în acțiune factorul inerției canonice. Psihoza fortificării idolilor în vremuri de primejdie a înghețat cursul receptării și a reîncărcat cu energie mitul pentru mulți ani. Împreună cu alți scriitori (Lucian Blaga, Ion Barbu, Vasile Voiculescu etc.), poetul - care fusese pe punctul să fie eliminat din programele școlare imediat după 1948 și care era tolerat doar cu poezia de tematică socială - a căpătat statutul
Iluzii pierdute by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8308_a_9633]
-
largă se regăsește, sub un anumit unghi tipologic, în Don Quijote. Se quijotizează sau respinge pragmatic quijotismul. Să lăsăm însă dubiile hamletiene ale criticului în legătură cu cultul "capodoperelor" și al "clasicilor" (ghilimelele relativizante îi aparțin), pentru a reveni la iluziile compensatoare și miturile structurante, identificate de el în spațiul cultural românesc. De fiecare dată când prezentul nostru istoric pare răvășit, se activează, ca niște uriașe ecrane pe care se proiectează angoasele colective, miturile Cetății asediate și ale Conspirației malefice, mitul Eroului, al Salvatorului
Iluzii pierdute by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8308_a_9633]
-
relativizante îi aparțin), pentru a reveni la iluziile compensatoare și miturile structurante, identificate de el în spațiul cultural românesc. De fiecare dată când prezentul nostru istoric pare răvășit, se activează, ca niște uriașe ecrane pe care se proiectează angoasele colective, miturile Cetății asediate și ale Conspirației malefice, mitul Eroului, al Salvatorului, al Omului providențial, al Paradisului pierdut, fără putință de întoarcere. Câteva figuri de scriitori cărora autorul nu le acordă prea mare credit literar (păcat: și Geo Bogza, și Octavian Paler
Iluzii pierdute by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8308_a_9633]