5,217 matches
-
bea așa nectar, De nu mai multe halbe, Măcar un biet pahar. În sala cu mese multe și canapele de catifea roșie așezate de-alungul pereților, „berarul” Caragiale își primea amicii cu voioșie. De anul nou 1902 scoate o broșură cu mitică pe care o distribui în local cu urarea: „Autorul roagă respectuos pe onor. Clienți ai lui Gambrinus să primească astă cărticică în dar pentru Anul nou 1902 și le urează la mulți ani cu cele dorite.” Scârbit de viața din
CARAGIALE,BERARUL DE LA „BENE BIBENTI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 663 din 24 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346532_a_347861]
-
următor peste câmpul însetat, fără a aduce în atenție vreun element al vieții și încheind cumpănit într-un registru puțin schimbat dar la fel de arid ca imagine, apa morților. Legătura cu strămoșii, ideea de singurătate și pustiire dându-i o dimensiune mitică, credința vie în eternitate prin folosirea sintagmei de mai sus ...însuflețindu-l. Deși compus din două secvențe textul devine unitar, peisajul terestru unit cu cel cosmic și spiritual într-o formulare simplă, firească, curgând armonios spre versul final și aducând
HAIKU , COMENTARII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348428_a_349757]
-
postbelică, chiar ei sunt eroii lucrării de față și, mai mult decât atât, unii trăiesc încă în Statele Unite. La prima vedere se prea poate să avem iluzia greșită a unei înșiruiri de relatări rebele aparținând unui personaj inedit, acest nea Mitică plin de surprize, prototipul cutezătorului neinhibat de explorarea necunoscutului și al autodidactului, avid de cunoaștere, încrezător în forța sa fizică dar mai ales în tăria psihică de a depăși obstacolele care îi barează vizibil drumul spre împlinire. În realitate însă
O CARTE A AVENTURII, CUTEZANŢEI ŞI-A DORULUI DE-ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348462_a_349791]
-
Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj Napoca. Luciana Stănilă este o fiică a Sebeșului de Sus, din Mărginimea Sibiului, vecină și prietenă a lui Dumitru Sinu, despre care vorbind și astăzi, o numește Lucica. De fapt, toate povestirile adevărate ale lui nea Mitică sunt reflectarea evidentă a spiritului românesc rămas viu în sufletul sibianului cutreierând continente în căutarea desăvârșirii. Nea Mitică! Însuși diminutivul folosit de prieteni pentru Dumitru Sinu avertizează cititorul că are de-a face cu un personaj îndrăgit, care inspiră simplitate
O CARTE A AVENTURII, CUTEZANŢEI ŞI-A DORULUI DE-ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348462_a_349791]
-
stătea o doamnă blondă cu niște ochi mari căprui-aurii, de-o expresivitate extraordinară, niște ochi care vorbesc, emană căldură și multă liniște sufletească. La început am crezut că „Danaela” se identifică cu Danaidele, una dintre cele cincizeci de fiice a miticului Danaus... Cine știe! Sau putea fi o derivație de la la „danaos” sau „greci” pe limba noastră, căci îmi umbla prin minte aforismul emis de Virgiliu „Timeo Danaos et dona ferentes”, adică „Ferește-te de greci char și atunci când îți fac
DANAELA ŞI IZVORUL IUBIRII de GEORGE ROCA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345065_a_346394]
-
ungurii și sașii, dar n-au învățat limba română ca și noi! N-au devenit niciodată atât de români! - lăsându-l astfel pe Nichita Tomescu fără replică. Nu o dată, în discuțiile purtate cu el, domnul Altaras îi spunea lui nea Mitică ce mult regretă că a trebuit să plece din România: Tu nu știi, măi Mitică, pentru că erai la Cucuieții din Vale, dar la București se manevrau atâția bani!. Tomescu, care asista la discuții spunea: Este clar ceea ce se spune, că
DACĂ VREI SĂ REUŞEŞTI ÎN VIAŢĂ FĂ-ŢI CEL PUŢIN UN PRIETEN EVREU (CAPITOLUL XX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345099_a_346428]
-
ca să ne delectăm cu o lectură plăcută, aleasă, care să ne facă fericiți. Este o carte care, cu siguranță, va fi apreciată și căutată de acea tipologie de lectori îndrăgostiți de literatura de călătorii, care le aduce în fața ochilor ținuturi mitice, exotice, peisaje nemaivăzute, romantice, unde poate nu vor putea ajunge niciodată. O asemenea carte minunată care îți îmbogățește cunoștințele despre insula Cipru, despre civilizația actuală și civilizațiile mediteraneene care s-au perindat în istorie și care îți încântă sufletul este
LANSARE DE CARTE LA BUCUREŞTI – „CIPRU, COROLĂ DE LUMINĂ VIE” DE GEORGETA MINODORA RESTEMAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345261_a_346590]
-
Autorului „Seigneur Dieu, pourquoi m'as-tu abandonnée?!... J'ai faim, j'ai soif, j'ai froid, je n'ai plus de boussole” (DALIDA) În memoria celor 80 de ani de la nașterea artistei Un aton scoborât parcă dintr-un timp mitic, originar, în care magia neagră a haosului nu era în stare să domine cu toată puterea sa ocultă lumea ... Vorbim aici, evident, despre arcul eonic Tep Zepi, când silueta concordiei desăvârșite a elementelor alcătuitoare ale Universului era opera lui Maat
FORŢA IMPLACABILĂ A DESTINULUI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345427_a_346756]
-
atinge absolutul și a descifra viața” (Constantin Brâncuși), dar și de a admira cu delicatețe și lipsă de margini ori prejudecăți - dacă ne raportăm la mica patrie a câmpului epic joycian - melodicitatea unui Erin universal, ce poate căpăta oricând înțelesuri mitice diverse în lăuntricitatea fiecărui reprezentant al omenirii doritor de a căuta o seamă de proporții perfecte în dizarmonia absolută a spectacolului cotidian. ENESCU și DARCLÉE au fost contemporani însă nu doar din perspectiva strictă a temporalității concrete și precise, ci
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
superioară a propriei înțelepciuni vădite a trecerii. Orice rol al sopranei avea conținut în dezvoltarea lui arhitecturală sui-generis, pe lângă fluidul tainic al muzicii văzute ca o „expresie pură a unei stări de suflet” de către GEORGE ENESCU, noblețea aceea curgătoare și mitică, aidoma simbiozei nemaiîntâlnite dintre fizionomia calmă a pustiului galben și modulația vijelioasă a unui fluviu nepotolit. Căci „muzica este un grai izvorât din inimă și menit s-aducă dragoste și-nfrățire printre cei pe care îi despart credinți și obiceiuri
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
mână, ca atunci, de mult, la începutul anului 1900, după succesul de neuitat al premierei creației sale „Tosca”... O altfel de ieșire, deloc grandioasă însă, de pe scena marelui teatru de operă al lumii și pătrunderea, de astă dată, în universul mitic al spectacolului umbrelor, sub aceeași strălucită baghetă a marelui compozitor al Italiei și al lumii - GIACOMO PUCCINI... „Menirea sfântă a muzicii este să stingă urile, să potolească patimile și să apropie inimile într-o caldă înfrățire, așa precum a-nțeles
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
John C.Fremont în anul 1846. Golden Gate Bridge cucerește Hollywood-ul Hollywood-ul, la rândul lui, nu a putut nici el să stea departe de acest magnetism pe care il emană aceast giuvaer arhitectural, fiind și el atras și fascinat de miticul Golden Bridge, care a fost scena a 26 de filme printre care as aminti: The Maltese Falcon (1941), Escape în the fog (1945), Vertigo (1958), Superman (1971), The Domino Principle(1977), The Rock (1996), Interview with a vampire (1994), Star
HAPPY BIRTHDAY, GOLDEN GATE BRIDGE! de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/377977_a_379306]
-
milioanelor de universuri umane subsumate marelui nostru univers, Elena Buică descrie câteva dintre drumurile sale europene. Cititorul vede prin ochii autoarei, Grecia (cu Meteora, Salonicul), Spania (cu Granada, Toledo, Malaga și Strâmtoarea Gibraltar) și Viena. Ajunsă la Balcic, un topos mitic în viziunea sa, Elena Buică se simte deja ca acasă. În România la Pietrița, ia „o gură de aerˮ, resimțindu-se cu totul revigorată. Evident, peisajul natal, parte integrantă a ființei Elenei Buică, izvodește gânduri emoționante, memorabile: „Scriind despre vizitele
SCRIERILE ELENEI BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376393_a_377722]
-
lui Petru URSACHE, Miorița - Dosarul mitologic al unei Capodopere (Editura Opera Magna, Iași, 2013, cu ilustrații și postfață de Ștefan Arteni), să spunem că acesta însumează 328 de pagini, organizate în șase mari capitole, după cum urmează: Aventuri thanatice exemplare, Imaginarul mitic al păstorului, Transhumanțe sufletești și de imagine, Înaltul de Sus și Înaltul de Jos, Ars moriendi, Mit și literatură.Cartea se încheie cu o Adenda, care cuprinde traduceri ale baladei în diferite limbi.. Fie și numai din înșiruirea de mai
DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
-
mitologic, care ne ajută să observăm că păstorul carpatic nu este un izolat în căutarea lui tragică pentru aflarea unui răspuns la enigmatica problemă a morții, înaintea sa existând și alte încercări de același fel, având drept protagoniști zei, eroi mitici, ca și oameni, ceea ce îi permite autorului să noteze pregnant: ,, Într-unul dintre cele mai vechi mituri ale omenirii, zeul- păstor Dumuzi, deși se bucura de o poziție înaltă în panteonul sumerian, ca și Proserpina din repertoriul greco-latin, primește vestea
DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
-
sau greu, ori flămând, ori ghiftuit, peste an vei fi mereu. De-o fi voios ori posac, primul musafir sosit, vesel, bogat sau sărac, asemeni lui ți-e sortit! 1 Ianuarie © Maria Filipoiu Predicții despre vreme și rodnicia pământului Interpretări mitice din fantezia lumii, pe-a timpului răscruce revin cu starea vremii. Cum e vremea-n prima zi, uscată ori ploioasă, se spune că-n an va fi la fel, capricioasă. Ziua de Sfânt' Vasile de e bogată-n omăt, vor
TRADIȚII, SUPERSTIȚII ȘI PREDICȚII DE SF.VASILE ȘI ANUL NOU (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376678_a_378007]
-
o normalitate bizară atunci când rachetele își fluieră lugubrul cântec și vei înțelege mai bine cât de lungă este o zi atunci când gheara răului este adânc înfiptă în viața unor oameni care au o singură vină: își iubesc pământul zălogit de miticii lor strămoși și se străduiesc să facă, din respect pentru aceștia, pe acest pământ, moștenire sacră, o adevărată grădină în care copii lor să se simtă, după milenii de rătăciri, acasă. Pare atât de puțin, dar cu ce preț... Deseori
BIANCA MARCOVICI ŞI TĂCUTELE EI ROSTIRI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376738_a_378067]
-
văzut că nimeni nu lucrează și am zis că vin să lucrez eu! Și așa l-au angajat la Chrysler”. Ion Ritivoi era un om extraordinar de harnic. Eu nici când mănânc nu stau jos! - îi zicea Ritivoi lui nea Mitică. Lucra 8 ore pe zi, iar după serviciu a început să-și construiască singur o casă. A făcut-o el, de la A la Z. După aceea, a construit-o pe a doua și tot așa, câte una, până când a reușit
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375124_a_376453]
-
ale reflecției și reprezentărilor de orice gen. În literatură (de la Mahabharata, la Epopeea lui Ghilgames, la Poemele homerice, la Eneida și Divina Comedia), în dramaturgie (Euripide, Sofocle), în artele plastice (Michelangelo, Bernini, Pierre Puget), în clasicismul muzical (Bach, Händel), ideația mitică și-a probat totodată fecunditatea în teme și motive eterne ale umanității. Aceste ispite au rezonanțe firești inclusiv în lirica universală unde au exprimat în acord sau în contradicție cu religiile fundamentale colorații conotative remarcabile. Nu am știință dacă pe
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
poate prea devreme/ în casa vieții mele,/ unde visul își face culcuș / în imaginarul pustiu./ „Imaginarul pustiu“. Aceasta ar fi doar o interpretare generică a glipticii poemului; însă forfota gemulelor silogistice din structura semantică este mult mai adâncă... Cât suflu mitic freamătă în remarcabila construcție poetică, determinată ontologic! Asimilând „eterna reîntoarcere“, desprinsă din focalizarea lentilelor eliadești, poeta simulează glasul destinului, încărcat de linii sintactice bogate în volute. Desfășurarea polivalenței semantice în care trăiește succesiv, poemul „De câte ori te-ai întors?“ (poem înrudit
AUTORITATEA GNOSEOLOGICĂ A CUVÂNTULUI ÎN POEZIA VIORELEI CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372640_a_373969]
-
atmosferă, cum scrie G.Călinescu în a sa Istorie a literaturii Române, pag,679, creează o” ... impresie finală de copleșitor, de unic, care depășește analiza parțială” prin care se ridică o topografie a reliefurilor provinciei până la confundarea cu un teritoriu mitic, unde iritarea simțurilor până la extreme este posibilă și unde erotismul joacă rolul de filosofie a vieții, ca unica posibilitate reală a pasiunii imaginarului. La începutul romanului Ragaiac exclamă:”Chemam în ajutor literature ca să mă scape de setae de viață! “(p.
PASIONALITATEA CA REFLEX AL IMAGINARULUI ÎN RUSOAICA DE GIB I. MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372733_a_374062]
-
pentru concret, fac ca etapele acestei poezii să aibă convergență spre un punct comun: înțelegerea și definirea „Fabricii de filozofi”, a genezei vinovăției statului, pândită de angoase, dar și protejată de tandra și lucida natură, a ființei însetată de lumea mitică, „Odă lui Zeus”, dar și ancorată în lumea iarăși mitică a cotidianului „În România, astăzi”. În filozofia poeziilor lui Alensis De Nobilis, timpul, spațiul și cotidianul ca forme ale percepției interne și externe par cheile misterioase care deschid porțile grele
STAREA PSIHOFIZICĂ A POETULUI PE AXA LUMII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373073_a_374402]
-
spre un punct comun: înțelegerea și definirea „Fabricii de filozofi”, a genezei vinovăției statului, pândită de angoase, dar și protejată de tandra și lucida natură, a ființei însetată de lumea mitică, „Odă lui Zeus”, dar și ancorată în lumea iarăși mitică a cotidianului „În România, astăzi”. În filozofia poeziilor lui Alensis De Nobilis, timpul, spațiul și cotidianul ca forme ale percepției interne și externe par cheile misterioase care deschid porțile grele și argintate ale visului. Poetul devine taumaturgul în sarcina căruia
STAREA PSIHOFIZICĂ A POETULUI PE AXA LUMII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373073_a_374402]
-
Ion Constantinescu recunoaște necesitatea educării prin poezie, poetul fiind un pedagog, cultivând realitatea ca pe o existență perpetuuă: strategia complementarității care funcționează în poetica sa cu aspect educativ. Această poezie, ca și poezia lui Arghezi, folosește metafore ale socialului, căci miticul e motivat prin dinamismul moralului. Aici, există o legătură foarte subtilă între planul vieții și acela al ficțiunii. O ușă secretă le desparte. De o parte: realul, de cealaltă un ținut imaginar. Realitatea imaginarului poate fi mai vie decât aceea
ION CONSTANTINERSCU- TAINICE SPERANȚE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373259_a_374588]
-
aflate în calea năvălitorilor ceea ce trimite cu gândul tot la strămoșii noștri ce procedau similar în caz de război... Statura foarte înaltă a Kahinei, mai ales ca femeie, trimite iar cu gândul la strămoșii românilor , mai ales căpetenii și eroi mitici care aveau o înălțime de excepție și dețineau “puteri” adeseori supranaturale așa cum se spune și despre Kahina. Faptul că regina Kahina lupta călare posedând forță și curaj de neegalat, mă determină și să mă întreb dacă era chiar străină de
AL KAHINA de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372198_a_373527]