2,410 matches
-
Îndrumeze munca În comun a sute, mii și zeci de mii de oameni... Dar cum poate fi asigurată o strictă unitate de voință? Prin subordonarea voinței a mii de oameni unui singur om... Trebuie să Învățăm să Îmbinăm democratismul de miting al maselor muncitoare - democratism furtunos, clocotitor ca apele de primăvară ce se revarsă peste maluri - cu disciplina de fier În timpul muncii, cu supunerea absolută față de voința unei singure persoane - conducătorul sovietic - În timpul muncii”. În această privință, Lenin Împărtășește entuziasmul multor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ale maselor”. Între Rosa Luxemburg și colega ei din Rusia exista o legătură directă. La Începutul secolului, Alexandra Kollontai fusese profund impresionată la citirea lucrării Reformă socială sau revoluție și avusese ocazia să o Întâlnească pe Rosa Luxemburg la un miting socialist din Germania. Însă, chiar dacă În pamfletul ei se găseau ecouri ale majorității criticilor aduse de Luxemburg practicii socialiste autoritare și centralizate, Împrejurările istorice În care apărea textul erau diferite. Intervenția lui Kollontai făcea parte din pledoaria Opoziției Muncitorești pentru
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
aparține). Lenin, „The Immediate Tasks of the Soviet Government”, martie-aprilie 1918, citat În Carmen Claudin-Urondo, Lenin and the Cultural Revolution, traducere de Brian Pearce, Harvester Press, Sussex, 1977, p. 271. Merită să remarcăm imaginile naturaliste asociate aici cu „democrația de miting”, deoarece ele sunt aproape sigur inspirate de lucrările Rosei Luxemburg (pentru traducerea În limba română, vezi Lenin, Opere complete, volumul 33, Editura Politică, 1965, pp. 211 și 214). Vezi David Harvey, The Condition of Post-Modernity: An Enquiry into the Origins
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
din țintele fixe ale fenomenului „Piața Universității 1990”: mă refer la spectacolele ironice și caricaturale ce aveau loc seara (În special În luna mai) În fața mulțimii de „golani” anticomuniști (continuatori ai „huliganilor” din decembrie 1989); aceste spectacole parodice deconstruiau mecanismele mitingurilor și gândirii comuniste (și ale urmașilor acestora, regrupați În Frontul Salvării Naționale). Probabil că acesta a fost scopul cel mai clar al „Golaniei” și al fenomenului „Piața Universității 1990”. Totuși, din cauza lipsei unor mass-media care să informeze corect, contra-spălarea creierului
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
stiinte de la CC al ȘED, care organizaseră o Întâlnire În 1993, și-au dat seama În cele din urmă că nu mai au nici un interes să se revadă. Ocazii de revedere mai erau doar ceremoniile prilejuite de moartea foștilor tovarăși, mitingurile și marșurile tradiționale (Ostermarsch, de pildă, marșul tradițional de Paste) sau conferințele de la Karl Liebknecht Haus, la Helle Panke sau din alte părți. Pensionari și pensionari: noul regim economic al fostelor elite Îmbătrânirea corpului de cadre de conducere din fosta
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
după război la Sighet, frecventează cursurile Liceului „Dragoș Vodă” (1945-1951). Între 1951 și 1956 face studii de filosofie și de medicină la București, fără a le finaliza. În toamna lui 1956, în semn de solidaritate cu revoluția maghiară, organizează un miting studențesc împreună cu câțiva colegi de la Medicină, în urma căruia este arestat și condamnat la cinci ani de închisoare. Detenția o execută la Jilava, Gherla, Uranus și în lagărele de muncă forțată de la Periprava, Stoenești și Salcia. După închisoare este trimis cu
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
manifestări de refugiu interior, alcoolismul și toxicomaniile; 4) conduitele revendicative sau conduitele de protest, legate de refuzul ordinii sociale, al normelor și legilor, care sunt resimțite ca opresive; acest tip de manifestări, plecând de la simple revendicări protestatare de masă (greve, mitinguri, adunări, marșuri de protest etc.), se pot transforma în acțiuni ample, de violență colectivă (revoluții, războaie civile); 5) conduitele autopunitive, care sunt „întoarceri sado-masochiste” către sine ale individului sau ale grupelor de indivizi, prin care se caută a se atrage
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a și Întâmplat, la Chișinău, În mai 1912. Peste Prut, de asemenea, a fost marcat acest eveniment. Dar cu jale și indignare. Românii din Regat au protestat contra răpirii Basarabiei la 1812, oficiind servicii divine În biserici, organizând procesiuni și mitinguri de doliu, arborând drapele tricolore cu panglici negre. Inițiatorii manifestărilor dedicate tristului eveniment au fost Liga Culturală și Universitatea din Iași. Istoricii A. D. Xenopol și N. Iorga au publicat articole și studii ce oglindeau tragicul destin al basarabenilor și dreptul
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
Liniștea dinaintea furtuniitc "14.1. Liniștea dinaintea furtunii" După agitația mondială a anilor ’60, peste omenire a părut că bate un vânt liniștitor, de atmosferă burgheză, pașnică și mulțumită de sine. O generație se maturiza fatal, renunța la revolte și mitinguri, părăsea stadioanele și își găsea fericirea prestând munci meschine ori joburi bine plătite. O generație nouă, de adolescenți, se maturiza plictisitor, uitându-se la televizor, fără drame și ambiții mesianice. În anii ’70, moda pletelor lungi și a minijupei a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de activitate, de a implementa „conștiința socialistă”, comportamentele valorizate fiind cel paternalist și cel autoritar. Cadrele de partid girau „propaganda” de partid, conduceau „învățământul ideologic” sau „de partid”, supravegheau activitatea specialiștilor, organizau ședințele de „critică și autocritică”, dirijau manifestările festive (mitinguri) și dovedeau „vigilență revoluționară” (Gheorghiu, 1992). Cadrele de partid - viitoarea nomenclatură - se formau la școala Superioară de Partid, lansată după instalarea acestui regim. La început, după 1948, aici se formau, prin cursuri scurte de șase luni, „cadrele necesare partidului în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
presei comuniste, dar educația ideologică se făcea în special la cursuri (socialism științific, economie politică și materialism dialectic). În ședințele ei se abordau mai ales rezultatele la învățătură, disciplina, se luau măsuri organizatorice. Ca și sindicatele, asociațiile mobilizau studenții la mitinguri, la munca patriotică, la ședințele moralizatoare inițiate de partid. În primii ani, o serie de studenți au participat vara la munca din marile șantiere naționale (Salva-Vișeu, Bumbești-Livezeni ș.a.). Un rol pozitiv l-au avut asociațiile în privința petrecerii timpului liber: luau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dintre ei i-am preparat o vreme... A.N.: A, poate erau cei care n-au putut să facă în timpul... N.I.: Da, n-au putut să urmeze cursurile în perioada aceea. Vremurile erau tulburi. În curtea facultății aveau loc frecvente mitinguri. Cu această ocazie, mulți dintre profesorii noștri au fost insultați, îmbrânciți, acuzați de fascism. Se exercitau presiuni asupra cadrelor didactice. Îmi amintesc că la o ședință a cadrelor didactice s-a propus organizarea sindicatului. Cu acea ocazie, unul dintre conferențiari
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
al statului. Angajat cu promptitudine în slujba noului regim, Bălănuță nu scapă totuși de Canal, dar supraviețuiește, iar Lică, „prietenul” său, măcinat de o boală care îl va răpune, îi trasează absurd sarcina de a întemeia un partid. Unul burghez. Mitingul ce punctează evenimentul e un spectacol de fantezie, oniric la modul demențial. Nevertebratul politician are o fiică, Ioana Costa, urâtă ca moartea, dar nu lipsită de istețime, știind să se orienteze chiar mai bine decât tatăl ei și astfel ajungând
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
președinți de onoare - John Dewey, Bertrand Russell, Benedetto Croce, Karl Jaspers și Jacques Maritain -, Congresul a reunit aproape două sute de delegați, a atras la lucrări un public de circa patru mii de berlinezi, încheindu-se pe 29 iunie printr-un miting cu peste cincisprezece mii de participanți însuflețiți de Manifestul Congresului, citit de Arthur Koestler. Koestler era, de fapt, delegatul tipic, nu Jaspers sau Maritain, fiindcă - așa cum se întâmplă mereu la schimbări de regim - era nevoie urgentă de activiști, nu de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
un fel de modele ideale ale emancipării, demne de urmat. Comisiile de femei, înființate în cadrul Uniunii Patrioților, Frontului Plugarilor, M.A.D.O.Sz.-lui etc., organizații controlate de P.C.R., acționau în aceeași direcție. Astfel se explică prezența femeilor la demonstrațiile și mitingurile din București și din alte orașe, convocate de F.N.D. pentru compromiterea guvernelor Sănătescu și Rădescu și pentru instaurarea unui regim aservit Moscovei. „Guvernul de largă concentrare democratică” în frunte cu dr. Petru Groza (6 martie 1945) era în realitate „întruchiparea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
internaționale și de a înfățișa Federația ca unica organizație de femei democrată 3. Încercarea Ellei Negruzzi și a Piei Alimănișteanu de a închega „un bloc național al femeilor române” pentru a contracara activitatea F.D.F.R. nu a dat rezultate 1. Marile mitinguri ale femeilor, organizate cu ajutorul autorităților, în lunile care au precedat alegerile parlamentare la București, Sibiu, Craiova, Alba-Iulia și în alte orașe, aveau menirea să demonstreze că masa femeilor aderă la programul B.P.D. și îi va vota pe candidații acestuia, printre
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
dezarmării de la Geneva, îndeosebi pe cele privitoare la controlul înarmării și al traficului de arme, dar și pe cele care se refereau la înfăptuirea „dezarmării morale”, indispensabilă pentru o reală „dezarmare materială”. Ziarul nostru a relatat pe larg despre marele miting pentru pace, organizat cu prilejul Conferinței de la Marsilia și despre apelul lansat către femeile din întreaga lume, să se solidarizeze pentru a depăși impasul în care se afla Societatea Națiunilor în fața desconsiderării de către puterile revizioniste a celor mai elementare precepte
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Decembrie a fost sărbătorită de toate secțiile societății pentru emanciparea femeilor. Iată telegrama adresată de d-na Baiulescu, d-lui Stelian Popescu: Brașov, 14 noiembrie, D-lui STELIAN POPESCU „Uniunea femeilor române”, reprezentată în toate provinciile țării, adoptă moțiunea marelui miting național cu deviza sa: Într-un cuget și o simțire a sta alături în rândurile apărării patrimoniului nostru cu drepturi intangibile. Președintă, MARIA BAIULESCU Un inimos apel a adresat și d-na Sofia Meteș de la Cluj. D-na Elena Meissner
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
panicii, reuniunea aderă din tot sufletul ei - și cu convingerea nestrămutată în puterea noastră de stăpânire a plaiurilor din care am răsărit - la mișcarea antirevizionistă ce s-a ridicat ca o vijelie formidabilă, cerând partea ei de muncă în organizarea mitingurilor din Oradea, în anii 1932 și 1933. Femeia română nu pregetă să bată la poarta celor cu dare de mână și adună ban cu ban, pentru a putea face față cheltuielilor impuse de necesități, pentru ca reușita mișcării să aibă strălucirea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
toate problemele la ordinea zilei și se face popularizarea acțiunilor duse. S-au înființat cursuri de analfabeți și coruri. S-au dat festivaluri. Cu ocazia primului Congres Mondial Feminin de la Paris, s-au ținut în toate filialele și subfilialele noastre mitinguri pentru popularizarea programului și scopurilor acestui Congres, iar după înapoierea delegatelor noastre, când s-au pornit pregătirile pentru primul Congres Feminin de la noi, cu scopul de a se construi F.D.F.R., delegatele noastre, alături de delegatele altor organizații feminine, au dat tot
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
acestui Congres, iar după înapoierea delegatelor noastre, când s-au pornit pregătirile pentru primul Congres Feminin de la noi, cu scopul de a se construi F.D.F.R., delegatele noastre, alături de delegatele altor organizații feminine, au dat tot concursul pentru ca să se țină mari mitinguri întru pregătirea femeilor în vederea congresului, precum și pentru desemnarea delegatelor care urmau să-și reprezinte organizațiile în Congres. Atât în preajma Congresului, cât și după încheierea lui, a fost folosit acest prilej, pentru a lămuri și documenta cât mai multe femei asupra
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
singur certificatul de popularitate și încrederea de care se bucură în masele poporului!... Organizația Feminină a Partidului Național-Țărănesc protestează cu energie și dezgust împotriva acestor metode de intimidare josnice și periculoase și felicită femeile fenedelei pentru cinismul cu care convoacă mitinguri de protest împotriva regimurilor dictatoriale din alte țări, dar care patronează și vor să-și asigure victoria electorală în țară prin aceste metode odioase și samavolnice care batjocoresc orice lege a civilizației și umanității. Oare, sub semnul gloanțelor, al cuțitarelor
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
și juridic al femeii din țara noastră. Mereu atente la desăvârșirea unității de acțiune, Federația, prin membrele organizațiilor componente, a pornit la o vastă muncă de lămurire a tuturor femeilor, de la orașe, ca și de la sate. Prin toate mijloacele: întruniri, mitinguri, presă, radio, conferințe, editură și schimb de gânduri de la om la om, Federația s-a străduit să le arate care este drumul pe care trebuie să meargă, de unde le vin amenințările fericirii lor și copiilor lor, și de unde li se
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
întregi. De aceea, Federația, prin organizațiile sale, și sub îndemnul Federației Internaționale a luat atitudine protestând contra regimului Franco din Spania, focar de noi războaie, ca și contra asupririi patrioților greci. Au avut loc la noi în țară peste 100 mitinguri și întruniri cu acest scop și s-au strâns peste 1.500.000 iscălituri pe care le-am trimis în Franța și la Federația Internațională. Spiritul de solidaritate feminină, care stă la baza Federației Internaționale a fost însușit complet de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
poate, o să-ți pară rău / Simțind la tâmple / Răceala unui val de frig / Venind din stratul / Zăpezilor albind în părul tău” (Odată), sau: „Vreau să te oprești, timp! Aruncă-ți, sfânta noapte mucenică, / Lunarul tău nimb. / Noi ne adunăm în miting pentru soare” (Chemare). Sugestiile îi vin și din marea poezie modernă interbelică română, ca și din artele plastice, muzică, critică etc., cele mai multe mărturisite în volumul de evocări și amintiri, publicat în 1987, Văzuți în oglinda timpului (despre Blaga, Arghezi, Sadoveanu
BOUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]