2,504 matches
-
81 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Introducere în arhetipologia generală , traducere de Marcel Aderca, Prefață și Postfață de Radu Toma, Editura Univers, București, 1977, p. 302. 82 Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român, Adunate și așezate în ordine mitologică, vol I, Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum I.O., București, 1998, Cum s-a făcut casa, p.20. 83 Romuls Vulcănescu, Op. cit., pp. 448-449. 84 Ilie Torouțiu, Frunză verde, Cântece și basme poporale din Bucovina, Ediție
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și preffață de Valeriu Rusu, Editura Minerva, București, 1979, p. 58. 135 Ibidem, p. 59. 136 Ovidiu Bârlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești, Ed. cit., p. 8. 137 Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român, Adunate și așezate în ordine mitologică, vol. II, Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum, București, 1998, p.291. 138 Cf. Romulus Vulcănescu, Mitologie română, Editura Academiei RSR, București, 1985, Hidromitologia, pp. 475-481. 139 * * * , Enciclopedie de filozofie și științe umane, Ed. cit., pp. 806-807
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Gheerbrant, Dicționar de simboluri, Ed. cit., vol. III, p. 42. 144 Romulus Vulcănescu, Mitologie Română, Ed. cit., p. 439. 145 Ibidem, p. 440. 146 Ibidem, p. 442. 147 Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului roman, Adunate și așezate în ordine mitologică, vol. I, Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum, București, 1998, p. 117. 148 Ibidem, p. 117. 149 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, Ed. cit., vol. III, p. 446. 150 * * * , Enciclopedie de filozofie și științe umane
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
190 Ibidem, p. 110. 191 Ibidem, pp. 110-111. 192 Ibidem, p. 111. 193 Adrian Fochi, Datini și eresuri populare, Ed. cit., p. 79. 194 Ibidem, p. 73. 195 Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român, Adunate și așezate în ordine mitologică, vol. II, Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum, București, 1998, p. 203. 196 Mircea Eliade, Imagini și simboluri, Eseu despre simbolismul magico-religios, Prefață de Georges Dumézil, Traducere de Alexandra Beldescu, Editura Humanitas, București, 1994, p. 187. 197
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
perspectiva unor structuri de mentalitate arhaică, București, Editura Saeculum, 1999, p. 71. 188 S. Fl. Marian, Nașterea la români, Ed. cit., p. 102. 189 Ibidem, pp. 102-103. 190 Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român, Adunate și așezate în ordine mitologică, Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum I. O., București, 1998, vol. II, p. 327. 191 Inf. Țaran Viorica, sat. Colacu, Com. Fundu Moldovei, Jud. Suceava, 2008, 70 de ani. 192 S. Fl. Marian, Nașterea la români, Ed.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Biblioteca "Miorița" Câmpulung Bucovina, 2002, p.221. 57 Inf. Țaran Viorica, sat. Colacu, Com. Fundu Moldovei, jud. Suceava, 70 de ani. 58 Ernest Bernea, Op. cit., pp. 181-182. 59 Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român, Adunate și așezate în ordine mitologică, vol. I, II, Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum, București, 1998, v. vol. I, p. 34. 60 Tudor Pamfile, Mitologie românească, Ediție îngrijită, cu studiu introductiv și notă asupra ediției de Mihai Alexandru Canciovici, p. 102. 61
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
etc. Tipologia și semnificația simbolică a ritualurilor Funcția simbolică a miturilor erotico-sexuale este de a efectua un act de „descărcare pulsională”, un „catharsis” cu semnificația unei „depășiri” a barierelor „tabuurilor”. În toate mitologiile antice se remarcă aceste tendințe. Configurarea personajelor mitologice, precum și acțiunile lor sunt libere, nesupuse cenzurii. Ceea ce este „interzis” oamenilor este „permis” zeilor. Dar zeii nu sunt altceva decât „replica” simbolică a oamenilor, o replică de ordin supraordonat. În felul acesta se operează un „transfer” de la oameni la zei
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
remarca aparține lui George Călinescu)4. N. Stănescu abordează temele majore ale condiției umane, intuiește esențele, își apropie "datul ultim" și începutul, străbate planetele, intuiește migrația sufletului, desființând granița dintre vis și realitate. N. Stănescu frecventează atât miticul cât și mitologicul, exploatându-le semnificațiile. Ion Gheorghe are ca punct de plecare în poezie cărțile populare, istoria națională, folclorul de copii, sperând să creeze o nouă mitologie și să îmbogățească substanțial limbajul poetic. Cezar Baltag, prin fantastica sa călătorie spre începutul existenței
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
orientarea poeziei spre un univers interior, inedit. Radu Boureanu, în "Cheile somnului", manifestă aplecarea spre elementul pictural, ce se va adânci în "Inimă desenată". Poetul comentează tablouri celebre de Grigorescu, Andreescu, Pallady, Băncilă și preferă aducerea unor imagini biblice și mitologice, atingând starea de veghe și de vis. În culori molatice și linii unduioase este exprimat și sentimentul iubirii: Pe șoldul tău mă leagăn ca pe o undă moale,/Și brațele de lapte închegat, atât de dulce/ ca aripi se adună
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
se concretiza subit într-un iconostas încă pur, de lemn crud, virgin, așteptându-și icoanele; acest iconostas, tâmplă a bisericii (tâmplă, templu, tâmplar, templier, o serie de etimologii care pot deveni prilej de interesante și bogate comentarii cu aură ezoterică, mitologică) "trăsnea" o cezură fără echivoc între zona profană și cea sacră, aflată dincolo, în "Sfânta Sfintelor". Rămâneau în afară, către public, cele doua platforme pe care "les macons" masonii (nu facem aici decât să dam termenul în franceză al meșterului
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
poetic simbolist. Dubla metaforă verbală dormea întors este expresia absolută a îndepărtării definitive de viață. Sintagma amorul meu de plumb (cuvântul amor este preferat altor sinonime ca iubire sau dragoste) propune o viziune concretă, antropomorfă asupra iubirii, amintind de reprezentările mitologice antice (Eros, Cupidon, Amor). Moartea acestui amor cu aripile de plumb vorbește nu numai despre efemeritatea iubirii, ci și despre moartea mitului dragostei, despre pierderea credinței în absolutul iubirii. Conștiința acestei pierderi sporește sentimentul amarei singurătăți. Solitudinea socială și erotică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cititorului tînăr sau bătrîn, instruit sau mai puțin instruit, pe care am dorit să-l confruntăm direct cu un fond bogat de date revelatoare pentru mentalitățile românului vechi, pentru înțelegerea modului în care acesta se raporta la Dumnezeu, la reprezentările mitologice, natură, societate, obiecte - într-un cuvînt, la lume. Vom da argumente suplimentare după o scurtă digresiune. în anul 1735, naturalistul Charles Linné propunea o tipologie a speciei umane compusă din șase tipuri: omul sălbatic, omul american, omul asiatic, omul european
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
memorie", "Viața pe un peron", "Apărarea lui Galilei", "Dialog despre prudență și iubire", "Scrisori imaginare", "Mitologii subiective", cărora li se vor adăuga cărți precum "Autoportret într-o oglindă spartă", "Viața ca o coridă", "Un muzeu în labirint", "Polemici cordiale", "Calomnii mitologice" și cam tot ce va mai publica Octavian Paler, trădează un interes obsesiv pentru marile întrebări ale omului, și marile teme ale destinului, aceleași care i-au ispitit pe Malraux, Camus, Unamuno, Ortega y Gasset deveniți parteneri statornici de dialog
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
brațele lui noduroase, păroase", iar portretul Fătălăului este de sorginte baudelaireană, ca un reflex al esteticii urâtului: "Cu vreo câteva tuleie/ Mă, tu semeni a femeie,/ La sprânceană/ Fetișcană/ Subsoară/ De fecioară/ Ai picioare/ Domnișoare", "fătălăul" fiind o împreunare fabuloasă, mitologică, dintre un strigoi sau voievod, cu o trestie sau căprioară. Utilizând literar blestemele, poetul răzvrătit calcă peste tabuuri, ocara se prăvălește infernal, în unele poezii sau în pamflete. În insolitele Flori de mucigai se petrec fapte nesăbuite între violențe și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se asociază cu viziunea morții ("În somn sângele meu ca un val/ se trage din mine/ înapoi în părinți"; 33. Motivul biblic al apărării drumului "spre pomul vieții" de către heruvimi; 34. Teama de moarte în poezii de inspirație folclorică și mitologică (Din adânc, Stă în codru fără slavă, Ursul cu crin; 35. Împăcarea poetului cu universul (speranță, încredere, bucuria vieții); 36. Confesiunile spirituale ale poetului despre sufletul său, aflat în căutare de împliniri: "Lucian Blaga e mut ca o lebădă/ În
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
lumii (I. Pop). Paradis în destrămare Poezia Paradis în destrămare face parte din volumul Laudă somnului. În viziunea lui Blaga, "paradisul" era miraculos, făpturile țineau loc de cuvânt erau semne. Paradisul în destrămare simbolizează destrămarea ființei, cuprinzând simboluri legendare și mitologice: "portarul înaripat", "arhanghelii", "îngerii goi", "porumbelul", "păianjenii". "Portarul înaripat mai ține întins/ un cotor de spadă fără de flăcări./ Nu se luptă cu nimeni,/ dar se simte învins./ Pretutindeni pe pajiști și pe ogor/ Serafimi cu părul nins/ însetează după adevăr
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
motiv funebru. Unii exegeți îl consideră un "poem testamentar". Gorunul este o reprezentare a arborelui cosmic, a Centrului sau Axei Lumii (Eugen Todoran). În poezia lui Blaga, gorunul simbolizează stabilitatea și echilibrul în reprezentarea "coloanei cerului", cu funcții magice și mitologice. În afară de folclorul național, L. Blaga a avut ca surse de inspirație mitologia universală și literatura cultă. La Blaga " Imaginea arborelui n-a fost aleasă numai pentru a simboliza Cosmosul, dar și pentru a exprima viața, tristețea, nemurirea, înțelepciunea" (Mircea Eliade
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
este o metaforă cosmogonică, iubita este asimilată "purității luminii", sentimentul sublim al iubirii este proiectat la nivel cosmic. Lumina sugerează absorbția spre absolut a ființei îndrăgostite. Poezia construiește un mit ce restructurează identitatea paradisiacă a ființei, o recuperare către "situații mitologice și sublime, cum este bunăoară aceea a fructului oprit sau a glasurilor divine și demonice prin frunzișul de rai" (L. Blaga). Erosul "reactualizează timpul și spațiul mitic" (I. Pop), e un centru generator de ordine și sens, o revelație a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
rolul personajului narator este acela de a induce ezitarea cititorului. Kir Ianulea Tema nuvelei ilustrează simbolul duhului rău învins de satanismul femeii. Kir Ianulea este o proză fantastică cu o acțiune plasată de la început într-un cadru fabulos, cu personaje mitologice: "Dardarot, împăratul iadului" și un întreg alai de diavoli, dornici să afle câte ceva despre condiția femeii. Scaraoțchi a remarcat că toți bărbații care ajung în iad dau vina pe neveste, iar acestea, deși sunt torturate, nu recunosc adevărul. În speranța
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
băț își descarcă mânia în toată puterea cuvântului". Nică este ființa solară în stare a împreuna realitatea și mitul. Prin satul Humulești trece axa lumii; un spațiu în care se revarsă energiile universului, un loc sacru de unde descinde un personaj mitologic. Odată cu ieșirea din copilărie, calitățile mitice ale copilului se estompează, satul se rupe de trăirea mitică, iar sufletul va simți din plin acel sentiment al dezrădăcinării: Apoi lasă-ți băiete, satul, cu tot farmecul frumuseților lui, și pasă de te
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
sau funingine de la gura sobei zicând: "Cum nu se dioache călcâiul sau gura sobei, așa să nu mi se dioache copilașul! și-mi făcea apoi câte-un benchiu boghet în frunte ca să nu-și prăpădească odorul!" Unii exegeți caută echivalențe mitologice: "Smaranda este Palas Atena a Amintirilor, războinica intratabilă, sigură de sine, datorită căreia triumfă Rațiunea" (Valeriu Cristea). Fiind în stare "să toarcă-n furcă" numai să-și vadă copilul la școală, mama lui Nică oferea exemplul personal: "Și când învățam
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
poetul devine sceptic, visul de iubire nu se împlinește, natura este tristă. În poeziile Luceafărul, Sara pe deal, Pe lângă plopii fără soț, poetul a exprimat cel mai bine aspirația geniului spre împlinirea iubirii absolute. b. poezia de inspirație folclorică (și mitologică) unele teme și motive poetice au fost preluate din folclor, din mituri populare și au fost îmbogățite cu idei filosofice: Călin (file din poveste), Ce te legeni, Somnoroase păsărele, La mijloc de codru, Revedere, Făt-Frumos din lacrimă, Luceafărul, O, rămâi
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
superficială, meschină. El își exprimă viziunea filosofică asupra iubirii și morții, ridicând privirea la "steaua/ singurătății", întorcându-se la propria-i tinerețe, când putea visa: "Nu credeam să-nvăț a muri vreodată". Meditând asupra morții, poetul își imaginează ca simbol mitologic, pasărea Phoenix (Odă, în metru antic), conștient că arta eternizează creatorul, care trăiește dincolo de timp (Numai poetul). MIHAI EMINESCU POET NAȚIONAL ȘI UNIVERSAL Eminescu avea o cultură de nivel european, și a ridicat cultura românească spre universalitate. Analizând limbajul eminescian
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
intimă (familiară, ocrotitoare) și mitică (luxuriantă, paradisiacă), iar dragostea e un vis, în care se desfășoară ritualuri solemne și grave. Îndrăgostiții, îmbătați de farmec, se întorc în timp, încercând să refacă unitatea primordială a mitului. Poet al visului cosmic și mitologic, Eminescu a fost influențat de marile direcții ale poeziei și gândirii europene, iar opera sa este "actul de identitate universală a neamului" (Pompiliu Constantinescu). Opera eminesciană este o sinteză a spiritului autohton, în primul rând, prin elogiul valorilor istoriei naționale
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
atingerea idealurilor. În opoziție cu geniul, omul de rând nu-și poate depăși condiția obiectivă, mediocritatea, fiind dominat de voința oarbă de a trăi și de a fi fericit. În elaborarea acestui poem cu înțeles alegoric, Eminescu a preluat motive mitologice de la filosofii greci Platon și Artistotel, din filosofia indiană, din mitologia creștină, la care se adaugă mituri autohtone și universale: a. la originea lumii se află cerul și pământul (Platon); b. la originea universului stă Noaptea, fiica Haosului, zeița tenebrelor
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]