11,461 matches
-
elev al lui Postoi. De asemenea, toți cei care au fost solicitați să răspundă la Chestionarul întocmit de Olimpia Bădăluță, menționează modul deosebit de a stimula elevii la învățătură, instituit de Gheorghe Postoi, cu ajutorul lui Daniel Justett, dar și din veniturile moșiei Dobreana a fraților Sterian. în fiecare sâmbătă, relatează alt elev al lui Postoi, învățătorul Ghiță D. Iacobeanu, Daniel Justett, însoțit de un argat de la Curte, încărcat cu două coșuri mari își făcea apariția la școală, orice fel de vreme ar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aprilie 1919: „Domnule Revizorîam onoarea a vă raporta următoarele: de 15 ani m trudescă să capăt pământul cuvenit școlii și n-am putut. Acum s-a milostivit Dumnezeu și obștea locuitorilor Sfânta Treime a reușit să cumpere la licitație publică moșia Dobreana Îîn care sunt înglobate 120 prăjini, pământ clăcășescă rămasă de la 10 lingurari care au fost împroprietăriți după Legea rurală din 1864 cu câte 12 prăjini fiecare și cu toate că comuna a neglijat a lua pământul în stăpânăire 264 și a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
neglijat a lua pământul în stăpânăire 264 și a-l da școlii, totuși, conform art.5, alineatul 5 din regulamentul Legii justiției din 28 martie 1904, acest pământ se cuvine școlii, cel puțin acum. Și pentru că d-l inginer parcelează moșia în loturi chiar în prezent, acum trebuie intervenit ca lotul colii 120 prăjini la locul numit Siliștea țiganilor Dobreana să fie parcelat aparte și scosă din totalul moșiei ca unul ce nu poate intra în plată.” Această cerere a fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se cuvine școlii, cel puțin acum. Și pentru că d-l inginer parcelează moșia în loturi chiar în prezent, acum trebuie intervenit ca lotul colii 120 prăjini la locul numit Siliștea țiganilor Dobreana să fie parcelat aparte și scosă din totalul moșiei ca unul ce nu poate intra în plată.” Această cerere a fost înaintată de Revizorat prefectului județului Bacău în 4 mai 1919 cu nr. 2298. Prefectul trimite o adresă primarului comunei Filipeni prin care recomandă „să pună la dispoziția școlii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bacău în 4 mai 1919 cu nr. 2298. Prefectul trimite o adresă primarului comunei Filipeni prin care recomandă „să pună la dispoziția școlii acest pământ pentru practica școlii.” Primăria cere președintelui obștii „Sfânta Treime” și inginerului cadastral „ca la parcelarea moșiei Dobreana să puneți la dispoziția școlii Lunca 120 de prăjini pământ clăcășescă de la locul Siliștea Șiganilor” coala Lunca a primit cele 120 de prăjini din moșia Dobreana și, în 1924, coala a primit și 2 ha teren la locul numit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
practica școlii.” Primăria cere președintelui obștii „Sfânta Treime” și inginerului cadastral „ca la parcelarea moșiei Dobreana să puneți la dispoziția școlii Lunca 120 de prăjini pământ clăcășescă de la locul Siliștea Șiganilor” coala Lunca a primit cele 120 de prăjini din moșia Dobreana și, în 1924, coala a primit și 2 ha teren la locul numit Halmaciu. De asemenea, au fost împroprietărite școlile din Slobozia și din Fruntești. La 6 aprilie 1924 școala Slobozia a primit 2 ha teren, din rezervele tuturor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
spre devenire și înălțare. Nu avem altă obligație față de ei, decât să-i purtăm în gând și în suflet, să-i pomenim din când în când și să urmăm exemplul. Gheorghe Vraciu (1910-2001) Strănepotul unei familii de țărani clăcași pe moșia boierilor Rosetti, Gheorghe, fiul lui Ilie și al Elisabetei Vraciu, s-a născut la 11 februarie 1910, în satul Lunca, comuna Filipeni, județul Bacău și a avut o copilărie marcată de întâmplări tragice: moartea tatălui pe frontul războiului de reîntregire
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Sunt nominalizați 39 elevi. c) învățătorul Gheorghe Postoi cere concediu pentru zilele în care va putea ajunge la Bacău pentru a ridica un împrumut de 6500 lei pentru obștea „Dornenii”, pentru a completa garanția colectivă pentru cumpărarea de pământ din moșia boierească. Gheorghe Postoi era președintele acestei obști. A se observa că nu se putea pleca de la programul școlar fără învoire, fără să știr revizorul școlar! d) Adresa din 20 octombrie 1906 privind ținerea Cercurilor culturale. Cercul Cultural din Lunca - Filipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
08.2009) că își amintește de începutul construcției școlii și își amintește de tatăl și de mama mea, Virgil și Eleonora Cernat (Ignătescu). Același lucru mi-a spusă și un bătrân din Lunca. Virginia Lambrino a adusă pentru lucru la moșie 28 de sârbi din Iugoslavia, spune Vasile Vasilaș, de fapt din Serbia, din care a rămasă unul Miloș (Petru) care s-a căsătorit aici și a rămasă la moșie ca paznic. După sârbi a adusă bulgari care erau grădinari, toată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un bătrân din Lunca. Virginia Lambrino a adusă pentru lucru la moșie 28 de sârbi din Iugoslavia, spune Vasile Vasilaș, de fapt din Serbia, din care a rămasă unul Miloș (Petru) care s-a căsătorit aici și a rămasă la moșie ca paznic. După sârbi a adusă bulgari care erau grădinari, toată valea Pârâului Roșu era o grădină, din fund, de la izvoare până la Valea Boțului. În legătură cu raporturile țăran/boier, accentuează ceea ce era cunoscut: Se dădeau la ziua de muncă de toate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
avut, i-au lăsat plapumă, pernă, cearșaf. Li s-a lăsat o cameră cu ceva mobilă în casa Sofiei Rosetti. Vasile Vasilaș confirmă ceea ce bănuia numai, că întâi primăria (vornicia) a fost la Filipeni - Slobozia, acolo unde era sediul proprietarului moșiei. Catinca Boteanu nu-și amintea de primărie în Slobozia - Filipeni, însă deținea o hartă cu moșiile lui Iordache Ruset. În anul 1981, o vară a Olimpiei Bădăluță a fost în Slobozia - Filipeni și a stat de vorbă cu mai mulți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în casa Sofiei Rosetti. Vasile Vasilaș confirmă ceea ce bănuia numai, că întâi primăria (vornicia) a fost la Filipeni - Slobozia, acolo unde era sediul proprietarului moșiei. Catinca Boteanu nu-și amintea de primărie în Slobozia - Filipeni, însă deținea o hartă cu moșiile lui Iordache Ruset. În anul 1981, o vară a Olimpiei Bădăluță a fost în Slobozia - Filipeni și a stat de vorbă cu mai mulți oameni în vârstă. Catinca Boteanu, Antip Grigore, Iorgu Chireacă și Stativă Vasile. Aflăm că Lungu Mihai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care a bătut țăruși (STÂLPUL satului), au legat boii și au rămasă în aceste locuri. De asemenea, nu transmite o știre mai greu de crezut: „șiganii purtau corn în frunte, pentru a fi cunoscuți, să nu fie primiți pe alte moșii.” Vasile Stavilă a mai aflat de la bunicul său că actualul sat Lunca au fost aduși pe moșia Rosetti și stabiliți pe locul numit La Vie, apoi pe dealul Petrii, dar n-au vrut să stea acolo și atunci au fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu transmite o știre mai greu de crezut: „șiganii purtau corn în frunte, pentru a fi cunoscuți, să nu fie primiți pe alte moșii.” Vasile Stavilă a mai aflat de la bunicul său că actualul sat Lunca au fost aduși pe moșia Rosetti și stabiliți pe locul numit La Vie, apoi pe dealul Petrii, dar n-au vrut să stea acolo și atunci au fost stabiliți în Lunca. învățători și profesori de la Școala generală Lunca - Filipeni cu numele și prenumele în unele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au fost stabiliți în Lunca. învățători și profesori de la Școala generală Lunca - Filipeni cu numele și prenumele în unele cazuri, sau numai cu numele de botez și prenumele tatălui, în altele. De asemenea, participarea la tranzacțiile realizate în legătură cu părțile de moșie a multor martori din sat, dar și a megieșilor din alte sate răzășești, a oamenilor buni și bătrâni, ne oferă posibilitatea să facem aprecieri în legătură cu numărul locuitorilor dintr-un sat răzășescă din secolul al XVII-lea și al XVIIIlea. Dacă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ticănău, Gavrilaș Zgăbian, Simion Bășicatul, Iosep al Blidăriței, Vasile a Todiresei și Dumitrașcu Gorici, dinaintea cărora se face această tocmeală. O mențiune specială facem pentru Simion Bășicatul al cărui nume se păstrează în toponimul Bășicata care desemnează o parte din „moșia” satului Lunca - Filipeni. Când Anghelușa face danie satul Filipeni, în anul 1692, precizează partea dăruit „din jos, din hotarul lui Simion Bășicatul și din susă de Fruntești”. Lângă cei cunoscuți după nume, mai adăugăm pe Ionașcu Grasim, Ion Bâlgol, Ion
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
XVII-lea, dar se continuă în satul de clăcași Filipeni ai boierilor Rosetti. Ce nu știm și nu vom ști nici cu aproximație este populația necuprinsă în acte, deși aceasta trebuie să fi existat în secolul al XVII-lea pe moșia răzeșească Filipeni și Fruntești, deoarece amploarea activităților agricole impunea folosirea forței de muncă a țăranilor dependenți. Acești țărani dependenți trebuie să fi locuit în sat sau înafara satului, dar ei nu sunt amintiți. De asemenea, nu ne putem imagina o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o gospodărie răzășească cu zeci și chiar sute de hectare de teren, cuprinzând țarini, fânețe, bălți, iazuri, vii, mori, vite mari, cai și oi fără argați, slugi și chiar robi. Nici boierii n-au declarat numărul țăranilor dependenți așezați pe moșie, încât chiar și atunci când s-a făcut un recensământ mai cuprinzător în 1772+17731774, n-au fost înregistrați toți locuitorii, fiind „ocoliți” cei care erau opriți să lucreze doar pentru boieri, fără să participe la birul țării. Din punct de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
atenția de la adevăratul scop al recensământului, în document se spune că recensământul s-a făcut pentru a feri populația săracă de exploatarea moșierească, dar în recensământ este înscrisă numai populația birnică și oamenii de rând, fiind omiși boierii care dețineau moșii întinse, dar nu plăteau decât anumite dări, însă nu erau impuși la bir, din care se achita tributul către Poarta Otomană. Autorii recensământului arată și greutățile întâmpinate în înscrierea populației birnice și a scutiților, deoarece mulți aveau același nume, înscrierea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vorbește de sate împărțite între răzeși și clăcași și, nu este exclusă ca în satul Fruntești să se fi așezat și țărani dependenți, cu statut de scutelnici. Încercarea banului Ștefan Rosetti și a urmașilor lui de a lua în stăpânăire moșia Fruntești s-a lovit de opoziția înverșunată a răzeșilor. „Condica liuzilor” arată că în Fruntești erau 23 liuzi, care trebuiau să plătească birul, un sfert nou de 3 luni = 80 lei, toată suma birului fiind de 320 lei. Pentru comparație
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
320 lei. Pentru comparație, satul Mărăștii răzășești este înregistrat cu 38 liuzi, banii unui sfert 125 lei și peste tot 500 lei, liuzii fiind scutiți de bir. „Condica liuzilor” din 1803 face abstracție de alți oameni veniți și așezați pe moșia Filipeni. Există, pe valea Dunavățului, între Fruntești și Mărăști, așezarea bejenarilor bucovineni, viitorul sat Lunca, întemeiată de primele 20 de familii în 1785. Între anii 1785 și 1803 s-au stabilit și alți bejenari, care au fost așezați și în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
studiului, comuna Filipeni are 3 307 cătune: Lunca, proprietatea lui G. Sterian, Filipeni, proprietatea lui D. Rosetti și Fruntești - răzeși vechi. După cum lesne se poate observa, „Studiul” economică conservă vechea concepție că satele aparțin proprietarului și se confundă satul cu moșia. Deși incomplet, Studiu lui Radianu oferă date mult mai complete privind populația: O nouă arondare a comunelor în cadrul unei organizări administrative raționale realizată în anii 1890-1891 înregistrează pentru comuna Filipeni 572 capi de familie cu 2.288 de suflete, din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
oi, semănăturile erau puține, atât cât să ajung până la recolta cealaltă, obligațiile materiale și financiare erau suportabile, stăpânăii interni și externi erau moderați în cereri. În a doua jumătate a secolului al XVIIIlea erau țărani, dependenți, așezați cu învoială pe moșia boierească care avea 18-20 capete de vite, aveau livezi și vii și, deci, nu se punea problema mâncării. Condițiile economice și politice în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, la care adăugăm cauze demografice, au făcut alimentația în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la începutul secolului al XVIII-lea, portul lor, trebuie să se fi bazat pe „stofa” din lâna de oaie, dată la piuă și pe țesăturile de in și cânepă. Fiind o categorie social intermediară între boieri și țăranii dependenți de pe moșiile boierești, mănăstirești sau răzeșești și portul reflectă această situație intermediară: unele elemente ale vestimentației sunt păstrate de la starea boierească, ca și felul de a se purta (apucăturile!); încălțămintea din piele, cizmele, apoi bocancii, în locul universalelor opinci, apoi, în locul ițarilor și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
îmbrăcămintea bărbătească, cât și pe cea femeiască, deosebit, pe clase sociale, la țărani ca și la nobili (boieri). Folosind descrierea și desenele călătorului nostru, observator atent al locurilor și oamenilor, să vedem cum arăta la îmbrăcăminte un „dornean” venit pe moșia Filipeni a boierilor Rosetti: pe cap purta o căciulă înaltă (țuguiată, nu plată, care-i o „invenție” mai nouă) atât vara cât și iarna, trupul îi era acoperit de o haină lungă, încheiată într-o parte, ca o rubașcă rusească
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]