1,257 matches
-
cel întărâtat se ridică iar: Parcă pentru noi este dreptate? Boerul o găsește chiar când n-o are... Asta nu se poate, căci suntem țară cu orânduiri și legi... Bine, da' încă nu s-a sfârșit... Nu, zise deodată un moșneag cu glas subțiratic. Boerul zice că ne dă drumul, da' să plătim măcar 30 de bani prăjina. Am aflat și noi că dacă ne-nvoim, rămâne drumul arat, pentru că cu asta arătăm adică și noi, că el e stăpân. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sugerează documentele. Creșterea și instruirea copilului, spune legenda, sunt miraculoase, ursitoarele menindu-i o viață ieșită din comun. „Când s-a rătăcit odată prin păduri, glăsuia o legendă populară, a dat peste o căsuță unde erau doi îngeri prefăcuți în moșnegi, iar acești doi moșnegi l-au învățat cum să trăiască în lume, cum să se poarte ca un înțelept”. După o lungă trecere de vreme de la venirea sa aici întâlni într-o zi în pădure o pasăre măiastră. „Pasărea l-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
instruirea copilului, spune legenda, sunt miraculoase, ursitoarele menindu-i o viață ieșită din comun. „Când s-a rătăcit odată prin păduri, glăsuia o legendă populară, a dat peste o căsuță unde erau doi îngeri prefăcuți în moșnegi, iar acești doi moșnegi l-au învățat cum să trăiască în lume, cum să se poarte ca un înțelept”. După o lungă trecere de vreme de la venirea sa aici întâlni într-o zi în pădure o pasăre măiastră. „Pasărea l-a sfătuit să se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
poarte ca un înțelept”. După o lungă trecere de vreme de la venirea sa aici întâlni într-o zi în pădure o pasăre măiastră. „Pasărea l-a sfătuit să se întoarcă între oameni și Ștefan, luând îngăduința și blagoslovirea celor doi moșnegi, s-a înapoiat în țară”. Când era copil, spun alte legende, Ștefan bătea pădurile din jurul casei unde locuia împreună cu mama sa. Orfan, el învăța singur să mânuiască arcul. Într-o zi, când umbla ca de obicei prin pădure, i-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu se conformează cu profilul privilegiat al suveranității, ci are ocupații casnice prozaice. Viziunea aceasta, tipic românească, dezvăluie un imaginar arhaic senin, în care instanțele superioare nu timorează, ci copiază realitatea cunoscută de țărani: Dumnezeu și Sfântul Petru sunt niște moșnegi vorbăreți, zânele deretică, împărătesele mătură prin casă. Viziunea animistă din spatele încăpățânării bobului (subliniată la nivel morfologic de adverbul iară) se dezvăluie din atitudinea calmă a împărătesei confruntate cu așa un incident. Nici măcar sarcina apărută din senin nu provoacă frisoane, mentalul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
consacrare. Feciorii din baladă ajung astfel la bestia amenințătoare și o înfrâng, iar fata mutilată își recâștigă brațele în basm: „Ei, e o plecat pin păduri-așa, hârâindu-sî. Și mergând așa, hârâindu-sî, i-era săti di apî! S-o-ntâlnit c-un moșneag. - Moșule, tari n’i-i săti, moșule, di apî! - Du-ti, moșule, colo-n pârâu șî be apî!” (Vizureni - Galați). Setea constituie un semnal organic al prezenței nefaste, asemenea somnului care îi covârșește pe eroii care păzesc stâlpul lumii devastat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și a avut ce scrie la moartea lui. Și ce am văzut în pavilionul marelui N. Grigorescu? Am văzut un moșneguț de statură mijlocie, blond și slab așezând tablouri. Noi nu ne-am uitat la el crezând că-i un moșneag de rând pus la treabă de cei de la expoziție. Și cine era acel moșneguț ? Era marele pictor N. Grigorescu, așeza tablourile lui. Noi nu ne-am uitat la el că am fost proști, și el nu s-a uitat la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Roșie”. Reporterul: De ce n-ai ascultat sfatul mamei și ai stat de vorbă cu străinii ? Scufița Roșie: Pentru că lupul părea serios. Reporterul: Cum era în burtă lupului? Scufița Roșie: Era întuneric și urât. Un alt exemplu-povestea ,, Fata babei și față moșneagului” Reporterul: De ce i-ai spus fetei tale să plece de acasă? Moșneagul: Ca să nu mă mai sâcâie babă. Reporterul: De ce n-ai plecat și tu cu fața ta de acasă? Moșneagul: Pentru că sunt bătrân și mă dor picioarele. Schimba finalul
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
vorbă cu străinii ? Scufița Roșie: Pentru că lupul părea serios. Reporterul: Cum era în burtă lupului? Scufița Roșie: Era întuneric și urât. Un alt exemplu-povestea ,, Fata babei și față moșneagului” Reporterul: De ce i-ai spus fetei tale să plece de acasă? Moșneagul: Ca să nu mă mai sâcâie babă. Reporterul: De ce n-ai plecat și tu cu fața ta de acasă? Moșneagul: Pentru că sunt bătrân și mă dor picioarele. Schimba finalul constă în găsirea unui alt sfârșit poveștilor sau povestirilor cunoscute de copii
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
și urât. Un alt exemplu-povestea ,, Fata babei și față moșneagului” Reporterul: De ce i-ai spus fetei tale să plece de acasă? Moșneagul: Ca să nu mă mai sâcâie babă. Reporterul: De ce n-ai plecat și tu cu fața ta de acasă? Moșneagul: Pentru că sunt bătrân și mă dor picioarele. Schimba finalul constă în găsirea unui alt sfârșit poveștilor sau povestirilor cunoscute de copii.De multe ori se întâmplă că finalul povestirilor să-i întristeze pe copii și să-și dorească alt sfârșit
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
dezvoltarea capacității de comunicare și formarea deprinderilor de a formula întrebări. Mai adaugă un personaj. Pornind de la o poveste cunoscută, se cere copiilor să introducă un personaj și să continue povestea în situația nou creată. Exemplu-povestea ,,Fata babei și față moșneagului” În drumul ei, fata moșneagului s-a întâlnit cu ,,Motanul încălțat” căruia îi intrase un spin în lăbuța; față i-a scos spinul iar la întoarcere motanul i-a dăruit niște potârnichi pe care le vânase; în schimb, fata babei
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
formarea deprinderilor de a formula întrebări. Mai adaugă un personaj. Pornind de la o poveste cunoscută, se cere copiilor să introducă un personaj și să continue povestea în situația nou creată. Exemplu-povestea ,,Fata babei și față moșneagului” În drumul ei, fata moșneagului s-a întâlnit cu ,,Motanul încălțat” căruia îi intrase un spin în lăbuța; față i-a scos spinul iar la întoarcere motanul i-a dăruit niște potârnichi pe care le vânase; în schimb, fata babei pentru că a fost leneșa și
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
din curiozitate, mai ales că, deși cabana era față în față cu biserica, nu vedeam pe nimeni, ușa era în permanență închisă, nici țipenie de om. În cinci zile de când mă aflam în satul ăsta văzusem doar două babe, un moșneag și doi câni. Era ceva curios, dar nu știam ce. Am primit imediat răspunsul, fiind pe măsura întrebării: un hohot de râs cu lacrimi din partea unora, ce cu greu s-au putut opri ca să-mi explice că așa e obiceiul
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
pietrele! Și Barbu trăgea în adevăr, de ne tăia curmeziș la inimă, și de farmecul cântecului parcă i se ștersese de pe față zbârciturile anilor, parcă întinerise cu o jumătate de veac. Era frumos de văzut cum îi sticleau ochii acestui moșneag, urmaș al unei generații trecute, cum ședea încă drept ca lumânarea, cum îi vibra corpul împreună cu strunele cobzei; era mai ales frumos de văzut cadrul încunjurător de verdeață prin spărturile căruia se întrezăreau dealurile păduratice ale Iașului, împodobite cu monastiri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Ar fi, desigur, o poveste de demult, care spune că acum 7-800 de ani pe-aici au trecut tătarii, pe săteni i-au găsit la biserică - era duminică și astfel se explică -, i-au măcelărit, au mai rămas doar câțiva moșnegi, boșorogi netransportabili, la slujbă. Nu se prea vorbește despre acel eveniment, pentru că i-ar pune pe cei de aici într-o lumină proastă. Ce gene le-au lăsat lor acei infirmi, boșorogi, știindu-se că pe atunci rar se cununau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
trebuie să se ducă mâine să taie osaiu (adică porumbul). Dar îl pot tăie? Vreau să mânânc și eu, să am și eu de mâncare, dar ce să mânânc?... O să am, când o să am, când oi muri ? S-o dus moșneagul meu și nu mai este... Iacă unde șăde moșneagul meu, aicea la Dabija! (Ne arată cărțile și revistele “Literatura și Arta” primite de la Nicolae Dabija, singurul care în toți anii a avut grijă să-i trimită săptămânalul, care pentru măicuța
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
porumbul). Dar îl pot tăie? Vreau să mânânc și eu, să am și eu de mâncare, dar ce să mânânc?... O să am, când o să am, când oi muri ? S-o dus moșneagul meu și nu mai este... Iacă unde șăde moșneagul meu, aicea la Dabija! (Ne arată cărțile și revistele “Literatura și Arta” primite de la Nicolae Dabija, singurul care în toți anii a avut grijă să-i trimită săptămânalul, care pentru măicuța Natalia Ilașcu era o mângâiere.) Floarea mamei, băiatul mamei
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
care pentru măicuța Natalia Ilașcu era o mângâiere.) Floarea mamei, băiatul mamei, de ce nu vii la casa mea? De ce nu-i dau drumul?” Ne arată apoi găurile prin pereți făcute de șobolani: „Guzgani sunt în casă și nu mai este moșneagul la casa mea, dar nici băietul n-o mai vinit, îl aștept să vie. Nu știu când o să mai vie, floarea mamei, băietul mamei! Scumpul mamei, chinuitul mamei, pe al șaptelea an ai pășit, ba nu, pe al șasălea, dragul
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Eram neputincioși privindu-i zbuciumul și chipul îndurerat, transfigurat de atâta plâns, de atâta durere. Cineva din grup îi oferă ceva de încălțat, la care măicuța Natalia răspunde: “Poate or fi de înmormântare. N-aveam cu ce-l îmbrăca pe moșneag, au adus bieții oameni din România. Dar nu mi-o adus Transnistria nimic. Nam avut nici negru (haine de doliu). Floarea mamei, băiatul mamei! Ca la o babă, baba strânge tot, nu poate, osaiul trebuie tăiet, trebuie lucrat, n-are
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
de înmormântare. No vrut, n-o vrut să-mi deie nimica. O capeică nu mi-o dat, Chișinăul o capeică nu mi-o dat, ce-am avut așa când mai veneau ajutoare, puneam așa și am avut și am îngropat moșneagul. Dar pe mine cu ce m-or duce? Unul l-am înmormântat, dar unul cu ce-o rămas? La mine-i greu, casa-i grea. Dar de ce n-a venit băietul meu? Când o să vină el?... Nu, nu! Până nu
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
mai mult nu am. “Țara”, ce mai primeam înainte, nu le mai primesc, nu mi le mai trimit de la Chișinău. Eu nu m-am abonat, că nu am bani. O să mă duc dis de dimineață, am să mă duc la moșneag la mormânt și să-i spun iaca, o fost, o venit copiii, da copilul tău n-o venit (plânge cu spasme, un plâns zguduitor ce venea din toată ființa sa, iar noi cei veniți eram neputincioși în acele triste momente
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Daniel la Iași, la mitropolie. Mai vreau o dată să mă duc să mai plătesc, că iată am pe Sfânta Parascovia acolo unde este fotografia și cărțile cu Ilie al meu..... Pentru ce, dragul mamei, ești așa de chinuit? Tare striga moșneagul (pe patul de moarte), așa cu mâinile făcea (ne arată cu mâinile semne disperate de îndurare către Cer), vină, măcar adă-mi-l în lanțuri, să-l văd oleacă! Nu l-o mai adus și nu l-o mai văzut
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
mâinile semne disperate de îndurare către Cer), vină, măcar adă-mi-l în lanțuri, să-l văd oleacă! Nu l-o mai adus și nu l-o mai văzut! Eu am fost o dată și l-am văzut. O fost și moșneagul, dar nu i-o dat drumul să-l vadă, nu la mai văzut niciodată (hohote de plâns).Pentru ce ? Pentru ce? Pentru PRUTUL ista și GRANIȚA asta???” Doamne!..., aceste dramatice cuvinte rostite de măicuța Natalia Ilașcu, mama eroului Ilie Ilașcu
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Se tem că le ia fotoliul cel moale? Pe el , lasă-l să stea pe scândură! Cum dorm eu pe scândură așa îl lasă și pe el... Nu știu ce oi face mai departe. Trebuie să fac de jumătate de an pentru moșneag, de la moartea lui, cum a trece Anul Nou și cum are să vină fata de la Gherman, și nu știu cum o să poată veni Iura. Ei amândoi o să facă și nu am vin. Trebuie să cumpăr vin și cartofi. Făină am de-amu.... Dar
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
singură dată a reușit să ajungă, în rest a fost întoarsă de la Tiraspol fără să-și poată vedea fiul. în momentul plecării noastre, se hotărăște să mergă cu noi la cimitir, la mormântul soțului, odată ajunși, zice: „Iaca, iarba înverzește, moșneagul putrezește! Coroanele s-au trecut... Moșnege, stai să te scurme găinile? Poate ți-o face Iura ceva (un monument funerar).” Studentul Manole Mihăilescu, care se afla pentru prima dată în Basarabia, o întreabă dacă a fost cineva din sat deportat
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]