1,712 matches
-
centrate pe șapte studii de caz (Hortensia Papadat-Bengescu, G. Ibrăileanu, Camil Petrescu, Mircea Eliade, Anton Holban, Mihail Sebastian, M. Blecher) impun însă prin distincția și subtilitatea nuanțată, prin rafinamentul disocierilor și calitatea reflexivă ale unui cunoscător matur al literaturii noastre moderniste, cu vocație și gust pentru analiza detaliată. Lipsit de orice emfază demonstrativă sau ostentație polemică, scrisul său are o grație de modă veche, în cel mai elevat sens al cuvîntului. De fapt, avem de-a face cu o carte de
Individualitate și stil by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3315_a_4640]
-
necesitatea experienței preliminare a ionicului, cazurile Urmuz-Arghezi arată, frapant, contrariul. Spațiul nu-mi permite să intru în detalii, deși tocmai detaliile fac savoarea acestui volum - un volum care ar trebui să devină un reper în bibliografia critică despre ficțiunea noastră modernistă dintre cele două războaie. Înainte de orice, merită însă remarcat - și salutat - debutul editorial unui critic de elită și al unui interpret cu individualitate și stil.
Individualitate și stil by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3315_a_4640]
-
amplă enciclopedie a modernității europene. George Tzipoia: Pînă la un punct, pictorul preia mesajul purist și gîndirea de tip constructivist ale lui Alexandru Țipoia din ultima sa perioadă, dar este solidar în mod direct și cu experiențele bidimensionalului de factură modernistă, în general, cu tendințele de opacizare a imaginii și cu dematerializarea acesteia ca alternativă la retorica nenumăratelor naturalisme. însă George Tzipoia nu ajunge la aceste reprezentări prin retrospecție culturală, prin citat sau prin colaj de motive, ci printr-o decantare
Țipoia și Tzipoia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10794_a_12119]
-
editoarea și iubita sa, până când moartea Gertrudei, în 1946, le desparte. Apărută în 1933, Autobiografia lui Alice B. Toklas, de fapt biografia Gertrudei Stein înseși din perspectiva prietenei sale, rămâne cartea cea mai accesibilă și mai bine vândută a autoarei moderniste americane. Autobiografia povestește relația privilegiată a Gertrudei Stein, mare colecționară de pictură modernă, expusă în celebrul ei atelier din rue de Fleurus, cu boema artistică și literară din Parisul anilor 1900-1930. În paginile ei apar Cézanne, Matisse, Picasso, Braque, Juan
Gertrude Stein - Autobiografia lui Alice B. Toklas () [Corola-journal/Journalistic/5731_a_7056]
-
de cea veche, face parte din categoria celor care își dau seama imediat ce se întâmplă în istorie și nu se complac în iluzii. Și poate că principala calitate a cărții aceasta este: luciditatea. La Denoël manuscrisul este respins politicos: prea modernist! Va fi contribuit și vârsta autoarei, și țara din care venea, și faptul că, în fond, era o necunoscută care bătea la întâmplare la ușa editurii. Monica Lovinescu are de ales, în clipa aceea, între două destine: să persevereze ca
Povești pentru adulți by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9404_a_10729]
-
perplexitate), o lipsă de reactivitate sine die, proptită pe o lene gregară, ocrotitoarea unui status-que imanent. Este cazul muzicii savante contemporane, în care parcă s-a atins un punct inert grație blocajului sever de la nivelul acțiunilor dar și al opțiunilor. Moderniștii și postmoderniștii se anihilează reciproc, fie prin pacturi de neagresiune (fundamentate pe teama ori ignoranța față de celălalt), fie, dimpotrivă, prin sforăitoare declarații de război (născute mai mult din frivolitate și rutină decât din orgoliu și credință), amintindu-ne de proverbul
Plictiseală generalizată by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14501_a_15826]
-
Miezul problemei aici e diferența dintre modernismul anglo-american și avangardismul european. Revoluția estetică a moderniștilor canonizați a rămas suficient de estetică pentru a se lăsa studiată și disecată de profesori. Aș zice că T. S. Eliot, exponentul principal al conservatorismului modernist, și-a condus campania în întregime în ghetoul literar; a început în estetic și a terminat în estetic, esteticul nostalgiei pentru un trecut idealizat. Pound e altceva (a different kind of fish): el a crezut că poezia poate să joace
Poezia și țarcul estetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5693_a_7018]
-
au și “omorât” la o vârstă fragedă. Au adunat 17 poezii pe care le-au pus în cârca falsului Malley, care erau pure nonsensuri și citate adunate de pe unde putuseră. Apoi au trimis toată isprava către un jurnal de poezie modernistă, Angry Penguins, deosebit de detestat de cei 2. Editorul jurnalului, Max Harris, a fost complet uluit. A dedicat lui Ern Malley o întreagă ediție, chiar dacă în poeme erau cuprinse unele informații mai puțin-decât-subtile cu privire la adevărata lor natură : “It is necessary to
Top 6 parodii ajunse celebre pentru că nimeni nu s-a prins de poantă () [Corola-journal/Journalistic/68864_a_70189]
-
piedică în calea receptării a fost (și a rămas) dificultatea de a-l situa în istoria poeziei noastre din secolul XX. A fost contemporan cu simboliștii și cu moderniștii, fără să fie limpede dacă este, la rîndul lui, simbolist ori modernist. G. Călinescu îl socotește "simbolist în felul lui", dar îl include în capitolul despre moderniști, lîngă Arghezi, Adrian Maniu și restul. Muzicalitatea unor versuri face din Topîrceanu un afin al lui Bolintineanu și Șt. O. Iosif mai degrabă decît unul
G. Topîrceanu (1886-1937) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15258_a_16583]
-
viața din Piața Romană și de pe bulevardul Magheru. „Ca marea majoritate a oamenilor care și-au exprimat opinia, sunt împotriva pasajului de la Piața Romană, pentru că omoară viața din piață și de pe bulevardul Magheru, care în perioada interbelică era un bulevard modernist, cum puține erau în Europa, aici fiind în acea perioadă centrul Bucureștiului. Acum Magheru este capătul unei autostrăzi, pe trotuarele căruia sunt farmacii, case de schimb valutar, shaormerii și sex-shop-uri. Să faci din Piața Romană pasaj subteran pietonal înseamnă să
Pasajul de la Romană, motiv de harță între Primărie și ONG-uri. Nicușor Dan: Omoară viața din Piață. Să termine proiectele începute! by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79950_a_81275]
-
au făcut ca numele său să fie recunoscut printre campionii modernității literare. Faptul, apoi, că Ramón Gómez de la Serna a tradus și popularizat imediat după apariție Manifestul futurist al lui Marinetti din 1909, că s-a exersat în ambianța revistei moderniste "Prometeo" din Madridul anilor 1910-12, că a scris mai târziu, în 1931, o carte intitulată Ismos, sinteză a reflecțiilor sale despre diversele avangarde ale veacului, că a fost un intim cunoscător al operelor deschizătoare de drumuri, de la Apollinaire la suprarealiști
Ramon Goméz de la Serena în româneste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12246_a_13571]
-
ulterior, în 1937, a configurat Grupul criticilor literari români (G.C.C.R.), compus din Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Pompiliu Constantinescu, la care participau G. Călinescu și Perpessicius. Cei numiți practicau o critică nedogmatică, subordonată criteriului estetic, cu ferestre larg deschise spre fenomenul modernist, în pofida unor elemente individualizatoare ce uneori i-au separat. Cu o melancolică adeziune retrospectivă, Barbu Cioculescu scoate în relief numitorul comun al micii comunități de mari critici care ar putea fi urmăriți și diferențial: "Cu toții, deasupra a toate, se bucurau
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]
-
vie efigia unei făpturi pe care toți trei au iubit-o. Identitatea de sine ca poveste a vieții - idee comună în filozofie, nu în sensul de banală, ci des întîlnită. În literatură, aceeași idee stă, parșiv, la temelia unei estetici moderniste, care distruge în plin efort de căutare. Multiplicarea perspectivelor narative nu dezvăluie taina identității unui personaj, ci o complică pînă la o face de nepătruns. Istorisită de mai multe guri, viața individului devine himeră, povestea se topește în acele detalii
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
chiar absența sa, ori „vorbind" doar, printr-o, cu o parte a corpului, sau prin lucrurile ce-i aparțin - mă gândesc, desigur, la sugestivitatea celebrelor ghete scâlciate pictate de Van Gogh... Eugenio Sempere, punct de plecare. Muzeul amintit - un edificiu modernist, chiar postmodernist-un cub maroniu, ca un pachet, ca la Viena, „Mumok", aș îndrăzni, dar acesta, spaniol, este precedat de un spectaculos lac artificial, în apele căruia corpul geometric, oglindindu-se, pare mai puțin auster. Prezentarea antologiei traduse de Cătălina
Mâna care scrie pe cer by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/6007_a_7332]
-
oficiale. Practic, aceste cărți sunt acelea care au reușit să depășească astăzi criza de încredere în literatura din perioada dictaturii". * ;Adrian Popescu face o confesiune, pentru ca apoi să contureze o trăsătură comună a poeților pur-sînge trecuți temporar în tabăra prozatorilor: "Modernistă, elegiacă și "serioasă" sau, dimpotrivă, postmodernistă, ludică și luînd lumea în răspăr, proza pretinde "durata lungă" și nu o iubire intermitentă, capricios-adolescentină, suportabilă în poezie. Postmodernismul poeților care scriu proză se declanșează firesc, nu dintr-o stăpînire aproximativă a regulilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
adusă la o ăinformalitateă vitală, fertila". Sau: "Efortul poetului trebuie să meargă în sensul realizării translației între stimuli, percepție și reacție (socială, verbală, culturală), modificînd sistemul de relații și conexiuni dintre exterioritate și interioritate: de la reacția monologica, univoca a poetului modernist la una dialogica și plurivoca; de la perspectiva unică, atemporala la poliperspectivă, simultaneitate, instantaneitate". Sau următoarea, supremă, imagine, de aleph: "Poezia trebuie să fie o globalitate, integralista, cuprinzînd deodată, din toate părțile, realitățile de orice fel, adunîndu-le, sintetizîndu-le". Și ceea ce socotim
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
realismul" e, prin definiție, vocația primordială a cinematografului. Și cu atît mai mult cu cît un filosof francez ca René Girard ne prevenise, într-un eseu, că, pentru a înțelege demersul lui Mel Gibson "trebuie să ne eliberăm de snobismele moderniste și postmoderniste și să înțelegem filmul ca pe o prelungire și depășire a marelui realism literar și pictural". De acord; am așteptat cu nerăbdare să văd cum demontează Mel Gibson mecanismul violenței umane, utilizînd ceea ce același filosof numește "versantul antropologic
Dublura de cauciuc by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12915_a_14240]
-
sa de creație, senină, luminoasă, cu răgazuri, raite și refugii în crânguri edenice a compensat pătimașele încordări de pe scena teatrului, dureroasele realități ale existenței sub comunism. Primele sale încercări lirice se înscriu într-un cadru tradiționalist, reformat de ușoare nuanțe moderniste, vitalizând bătrânețile genului: "într-un amurg, argintiul pește a uitat/ să rostească rugăciunea de seară/ și-a adormit îmbrăcat." Plăcerea pentru joc este evidentă la un poet respectuos la capriciile rimei, cu inimă pentru ritm și fluid muzical, întru obediența
În fericite aruncări de zaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6824_a_8149]
-
Carnea: lunecoasă materie. Nu rămâi/ Decât c-un anume fior, cu muzica limfei/ Într-o dimineață de vară:/ O ceață luminoasă." (pag. 53) În paginile acestei cărți, Alexandru Mușina devine cel mai liric dintre poeții generației 80. El depășește inventarul modernist al categoriilor negative și reușește să îndolieze atmosfera numai prin tonuri ce bat spre alb. Nici măcar negurii nu i zice negură, ci ceață. Ca tehnică, îi lasă-n urmă pe atât de sumbrii (rămân între congeneri) Ion Mureșan și Aurel
Poezia se predă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6665_a_7990]
-
corelatul acesteia este revoluționarismul de ordin estetic, ca și politic. Se întâlnea astfel cu G. Călinescu, care va emite despre scriitorii de origine iudaică din literatura română următoarea observație: «Ei sunt întotdeauna informați, colportori de lucrurile cele mai noi, anticlasiciști, moderniști, compensează inerția tradiției și o fac să se revizuiasc㻓. Unul din rolurile cele mai importante îi revine lui Sașa Pană, păstrător al documentelor avangardei, pe care le-a utilizat la elaborarea lucrării „Născut în '02“. Prin exponatele domnului prof. Iliescu
Agenda2005-26-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283874_a_285203]
-
prozaică și de limitativă: presupunem că aceste versuri «nu au sens» pentru că nu pot constitui un enunț lingvistic în afara constrângerilor metrico-prozodice pe care le obiectivează [...] Desigur, la o asemenea «probă a sensului» nu ar trece o parte însemnată a poeziei moderniste europene [...] și pe bună dreptate” (p. 100). Ce ne oferă Ioana Bot, nouă, semblables și frères, e un Eminescu plauzibil.
Un Eminescu plauzibil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4523_a_5848]
-
i se datorează, în destulă măsură, mișcarea românească de avangardă. Regretatul Ov. S. Crohmălniceanu îl citează pe Călinescu cu opinia sa despre scriitorii evrei și, în general, despre evrei: "Ei sunt totdeauna informați, colportori de lucrurile cele mai noi, anticlasiciști, moderniști, compensează inerția tradiției și o fac să se revizuiască". Iar E. Lovinescu, mai înainte, observase, constatînd prezența masivă a evreilor în avangarda românească, că, în general, spiritul semit are vădită aplecare către negația vehementă iar consecința acesteia este revoluționarismul estetic
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
asupră-și toate atacurile îndreptate împotriva mișcării avangardiste românești. Fusese, în România, apropiat cenaclului "Sburătorul", Lovinescu numin-du-l "miliardarul de imagini". Cînd a editat, împreună cu prietenii săi, revistele 75 H.P. și Integral, Voronca îndemna la adoptarea în literatură a limbajului plasticii moderniste practicată de amicii săi Marcel Iancu, Victor Brauner și M. H. Maxy, adică militînd pentru o "picto-poezie" constructivistă și integralistă. A continuat să scrie și poezie cu o prozodie tradițională, ceea ce i-a atras din partea revistei lui Sașa Pană, unu
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
paralelă dubiosă între maoism și noul conservatorism al lui Gingrich. Condițiile socioculturale în Europa Răsăriteană, atât înainte cât și după 1989, au fost substanțial diferite de cele din Lumea Întâia. O serie de țări est-europene nu au cunoscut o fază modernistă clar articulată înpotriva căreia să mobilizeze un program postmodernist și nici o societate de consum și o industrie informațională dezvoltată care să permită o continuare postmodernă. Chiar dacă limităm analiza noastră la acele țări esteuropene care pot revendica o importantă tradiție avangardistă
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
sau textualist) de domeniul evidenței. Marin Mincu realizează o antologie a poeziei românești din secolul XX, despre felul cum ea înaintează, dintr-o perspectivă postmodernă, mai clar definită ca experimentalistă. Criticul distinge patru modele de poezie în secolul XX: tradiționalistă, modernistă, avangardistă și experimentalistă. Dacă acceptăm ideea călinesciană că tradiționalismul e o formă de modernism și ideea că experimentalismul e un avangardism constructiv, structura cvadripartită se reduce la una bipolară, esențială: dihotomia modernism-avangardism. Poezia experimentalistă ca "fapt scriptural" care relevă mecanismele
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]