26,397 matches
-
și spunemi cum ți se pare totul? Apoi aceste case nu prea seamănă cu celelalte. Întâi sunt aliniate la uliță. Pe urmă au niște înflorituri pe lângă uși și ferestre, care nu seamănă cu florile cusute pe ii și cămeșile bărbaților moldoveni. Mai văd, scoase la sorit, și niște scoarțe cu alesături aparte, ce nu par a fi de pe la noi. Și îmbrăcămintea oamenilor se deosebește de a noastră. Văd că ai ochi ager fiule și tot ce ai spus se potrivește cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
zilele noastre. În ceea ce privește critica atroce a parlamentarismului acelor timpuri interbelice, pe care le descrie autorul, nu pot sămi revin din uimire, că parcă sunt copiate după starea parlamentară din timpurile noastre și dacă veți spune că un hușean este prea moldovean, ca să fie un vizionar peste timpuri, atunci îmi retrag ce am spus mai sus și susțin și eu că parlamentul de azi, este o copie veridică a celui din perioada interbelică. Sper că îmi veți da dreptate. Nu mai vorbim
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
coli albe A4, nu și-au atins scopul. Tot partidul, care poartă stindardul patriotic al Moldovei, a câștigat și aceste alegeri. S-a mai văzut un lucru care la români prinde de minune, dar se pare că la poporul chibzuit moldovean nu are același rezultat. Este vorba de manipularea prin “sondaje” și “exit-poll”-uri, tactică europeană care la moldoveni s-a dovedit complet nefolositoare. La un moment dat, un asemenea exit-poll dădea partidul înființat de ciracii lui Băsescu peste Prut, câștigător
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
de casă se afla „lângă dughenile călugărilor de la Sinai”. Cu alte cuvinte, călugării greci aveau și dughene în Iași. Dacă ar fi numai atât nu ar fi nimic, dar cred că îți amintești de judecata dintre călugării greci și călugării moldoveni pentru mănăstirea Aroneanu. În această judecată, făcută la 30 iunie 1626 (7134), Miron Barnovschi voievod hotărăște: „De acum înainte... statornica rămânere acolo a grecilor, iar moldovenilor am poruncit să li se dea 60 de fălci de vie și mănăstirea Zotei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Iași, pe tot anul câte 100 ocă de ceară să fie la sfânta beserică de arsu neîncetat la Svintele moștii a Svintii”. Totodată confirmă scutirile de dări acordate mănăstirii de Grigorie Ghica voievod și Constantin Mavrocordat voievod. Și, ca și cum voievozii moldoveni n-ar fi îndestulat mănăstirea Trei Ierarhi cu ceară, a venit și Alexandru Ipsilant domnul łării Românești care la 8 septembrie 1775 dă 150 taleri „și cu acești bani vor cumpăra părinții de acolo ceară pentru treaba sfintei mănăstiri”. Nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să judecăm drept, călcau cu nerușinare și pe naivitatea drepților voievozi ai Moldovei! Maria Zottu însă, ca orice bun creștin, restaurează mănăstirea, dar o închină mănăstirii Galata, ctitoria tatălui său. Această mănăstire s-a bucurat totuși mereu de atenția voievozilor moldoveni. Așa se face că la 23 martie 1659 (7167) Gheorghe Ghica voievod întărește mănăstirii Hlincea stăpânirea asupra satului Frățileni pe Prut, cu bălți de pește și cu vad de moară în apa Prutului, fânețe, loc de prisacă, șase fălci de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mă înșel, ar fi cel al Beilicului, sfințite. Asta cam așa este. Acum aș vrea să nu uităm un lucru însemnat. Care ar fi acela, părinte? Este vorba despre faptul că în curtea bisericii Zlataust se află mormântul starostelui lăutarilor moldoveni, Barbu Lăutaru, pe a cărui cruce scrie: „Aici odihnește vestitul cântăreț cobzar starostele lăutarilor moldoveni Vasile Barbu Lăutaru 1780-1860”. Când a sfârșit de vorbit, bătrânul și-a îndreptat privirea spre înalturi și a remarcat cu mirare: Îmi place, fiule, că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
viceconsulat rus. Destul că, tot de atunci, vasele comerciale și de război ale țarului au drept de liberă circulație pe Dunăre, până la gurile Prutului. Invadați și respinși de ruși din toate funcțiile care li s-ar fi cuvenit, majoritatea boierilor moldoveni preferă să se strămute cu totul în dreapta Prutului, pierzându-și, astfel, toate drepturile de proprietate. Doar câțiva au mai rămas, seduși, probabil, de unele promisiuni. În sate, desigur, tot omul ară și seamănă după obiceiul pământului, așa cum a apucat din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
mai rămas, seduși, probabil, de unele promisiuni. În sate, desigur, tot omul ară și seamănă după obiceiul pământului, așa cum a apucat din moși-strămoși. Numai că se petrec și unele mișcări mai ample, datorate diferenței enorme de statut social dintre țăranii moldoveni și cei ruși care, în Rusia, nu au nici un fel de drepturi și sunt tratați drept robi de către stăpâni. Prin Orhei, Lăpușna și Soroca, mai ales, răzeșii, urmașii celei mai vechi, mai bune și mai viteze boierimi, veritabili hommes d
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ne fuseseră trimise nouă, În deportare, ca pedeapsă... Basarabenii așteptaseră căldură, frățietate, ajutor - primiseră picioare-n cur de la jandarm, jupuială de la perceptor, suduială de la „intelectualii” regățeni, cei ajunși la sate fiind mai analfabeți decât bieții localnici, dar Îi tratau de „Moldovean cap de bou”...Și se plângeau de glodurile de la noi (e drept, la ei noroaiele se cheamă: tină, clisă). Și din pricina asta În multe case de țărani moldoveni, vorbitori numai de românească, români din moși-strămoși, vedeai, reapărut, Între icoane, portretul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
la sate fiind mai analfabeți decât bieții localnici, dar Îi tratau de „Moldovean cap de bou”...Și se plângeau de glodurile de la noi (e drept, la ei noroaiele se cheamă: tină, clisă). Și din pricina asta În multe case de țărani moldoveni, vorbitori numai de românească, români din moși-strămoși, vedeai, reapărut, Între icoane, portretul țarului... - Îl avea și el, dar s-a lecuit În timpul Ocupației din ’40-’41. Să ne Întoarcem la ale noastre: de ce n-am plecat În refugiu la timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Sanct-Petersburg, până la Odessa concepută Însă de Francezi...). Așadar, acel merituos (din Întâmplare, italian) a primit o moșie. Cum Însă pe acest pământ nou-ocupat singurele mari-proprietăți erau cele mânăstirești (fiind ortodoxe, pravoslavnicii ocupanți ezitau să le dea unui papistaș); cum țăranii moldoveni de la noi nu cunoșteau șerbia - nici cuvântul, ei știindu-se de când se știau: răzeși, dacă nu: mazili, Italianului cu pricina i s-a dăruit, prin ukaz, un sat: Mana. I s-au dat “ În folosință veșnică, lui și urmașilor lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
bunul-suflet al Rusului, șarmul lui slav...: sclavii, robii, oamenii prefăcuți În vite, În unelte și care puteau fi vânduți, pierduți la cărți, dăruiți unei amante, aceștia nu erau ceea ce erau: șerbi, sclavi, animale, ci... creștinește; ci rusește: suflete. Aflând țăranii moldoveni că, dintr-o trăsătură de condei, Rușii le furau, nu doar avutul, ci și libertatea - chiar dacă În loc li se mărinimos dăruia titlul de „suflet” (rusesc) - Într-o singură noapte, cele vreo mie de... suflete au dispărut. Unde? A, nu, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
azi, istorioveticii, slujbași ai Ministerului Adevărului), civilizatorii ruși au adus de la ei, din civilizatul fund al Rusiei, suflete-de-când-se-știau, suflete din tată-n fiu; apoi ocnași liberați; apoi moscali - veterani ajunși la termenul serviciului militar; În sfârșit, rătăcitori: foști țărani liberi, moldoveni, fugiți din satele lor, date - și prinși; deasemeni: alungați de pe pământurile lor din Sud, de la Gurile Dunării și de pe litoral, unde Rușii „curățaseră” terenul, apoi Îl colonizaseră masiv cu Germani, Elvețieni, Francezi - unii fiind supraviețuitori din Marea Armată, de aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
din satele ardelenești din zona Vadul Feleacului de lângă Cluj Napoca, unde Ștefan cel Mare avea posesiuni primite în dar de la Matei Corvin. Atunci când stăpânirea maghiară era prea accentuată în Ardeal, o parte din locuitori au trecut munții căutând sprijin la domnii moldoveni. Cancelariile domnești le-au dat pământuri unde să se stăpânească cu puțina lor avere. Din Cronica Liuzilor, nr.2, din 1805, publicat în Uricariul lui Th. Codrescu, aflăm că Muntenii de Sus avea 70 de liuzi (oameni străini, de peste hotar
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
avea să vină deabia după jumătatea anului viitor, al foametei. Lipsa hranei a dus la subnutriție, adică la lipsa hranei pentru organism, mai ales la copii. Și atunci a venit în ajutor untura de pește dată de guvern pentru copiii moldoveni. O dată pe săptămână, veneau de la centrul de comună cu untura de pește și o dădeau elevilor la școală. Ne aliniam în șir indian. Un om cu găleata de pește, iar altul cu o găleată de apă și o cană. Untura
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
ce pot fi extrem de nocive prin includerea lor în anumite manuale de istorie: „Declarația de Independență a Republicii Moldova, adoptată la 27 august 1991, are o importanță istorică. Prin acest document s-a pus capăt jugului colonial ruso-sovietic, suportat de românii moldoveni din Basarabia timp de peste 150 de ani și s-a deschis orizontul politic, cultural și spiritual spre România, spre democrațiile occidentale. Actul politico-juridic din 27 august 1991 reflectă adevărul incontestabil că populația autohtonă de la est de Prut este de etnie
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
locuitorilor din - atenție ! - spațiul carpato-nistrean, deosebiți de toți vecinii lor, și asupra Republicii Moldova ca succesoare a statului medieval Moldova. În mod abuziv, autorul face trimitere la cercetători autentici ai problemei, încercând să inducă ideea folosirii și de către ei a termenilor moldoveni și Țara Moldovei, fără a preciza conținutul regional și nu etnic subînțeles. Așadar - conchide autorul - la 1359 se documentează existența Statului Moldovenesc - Țara Moldovei, fără a încadra corect locul acestui an în analiza procesului respectiv (obsesia pentru 1359 este mai
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a trecut la desăvârșirea cuceririi litoralului Mării Negre (după ocuparea coloniilor genoveze din Crimeea), în vederea transformării acesteia într-un „lac turcesc”. Cu concursul oastei hanului Crimeii, trupele lui Baiazid au asediat cetățile Chilia și Cetatea Albă și au învins rezistența garnizoanelor moldovene, la 14 iulie și, respectiv, la începutul lui august 1484. Ștefan cel Mare a încercat peste un an recucerirea lor, dar lipsit de sprijinul aliatului polonez, s-a resemnat cu încheierea păcii din aprilie 1486, prin care recunoștea pierderea celor
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în continuare Ion Nistor -, ceea ce s-a legat la București nu se mai putea desface și Prutul rămase râu blestemat și despărțitor de neam ! «Cu toate acestea - și istoricul bucovinean face trimitere la Istoria Moldovei a postelnicului Manolachi Drăghici - locuitorii moldoveni multă vreme au ținut pacea încheiată la București ca nestatornică, așteptând dintr-o zi în alta înapoierea pământului luat de către ruși și întregirea hotarului țării, precum au fost mai dinainte, dar s-au amăgit în ideile ce hrănia». În divanul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
la Odessa și în alte localități din Ucraina. Aprinse dezbateri s-au angajat în cadrul unor întruniri la nivelul zemstvelor, la nivelul unor categorii profesionale sau sociale, precum congresele cu o largă participare: Congresul Uniunii Cooperativelor din Basarabia (aprilie), Congresul Studenților moldoveni (20 mai), primul Congres al tinerilor din Basarabia (Chișinău, 21-23 mai), Congresul corpului didactic (25-28 mai) ș.a. La Congresul studenților, Teofil Ioncu s-a pronunțat pentru învățământ în limba română și introducerea alfabetului latin, iar la Congresul corpului didactic, preotul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
face separatiști”. Evenimentele au mers pe acest făgaș; Ucraina n-a renunțat la pretențiile sale, iar democrația rusă s-a dovedit mult prea slabă în fața ofensivei bolșevice. În preajma doborârii guvernului rus de către bolșevici a avut loc la Chișinău Congresul soldaților moldoveni (20-27 noiembrie 1917), cu participarea a 800 de delegați, reprezentând aprox. 200.000 de soldați și ofițeri, apreciat ca primul congres al tuturor moldovenilor din Rusia. Manifestările naționale dispersate s-au unit într-un singur curent, Congresul votând „în unanimitate
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Românească erau problemele principale ale politicii moldovenești în veacul al XV-lea.” În fața presiunii tot mai puternice, Țările Române au fost nevoite să facă diferite concesii. Trupele lui Baiazid al II-lea, sprijinite de oastea hanului Crimeii, au învins garnizoanele moldovene de la Chilia și Cetatea Albă, în iulie-august 1484, în toamna anului 1486 organizându-se, împreună cu zonele înconjurătoare, cele două raiale, situație considerată ca o primă știrbire adusă teritoriului moldav. O a doua amputare a teritoriului Țării Moldovei s-a produs
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
domnitori dintre care unii au fost bogați și puternici și care au domnit fără a fi contestați pe teritoriul cuprins între limitele geografice enunțate mai sus. Atunci și în scopul de a garanta frontierele lor au fost construite de către principii moldoveni marile fortărețe de la Hotin, Soroca, Tighina (Bender), Cetatea Albă, pe care le ocupară turcii, mai târziu Ackerman și Chilia, și principii moldoveni au domnit în acest fel asupra țării Moldovei până în momentul când, în 1812, Rusia a ocupat cu forța
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
geografice enunțate mai sus. Atunci și în scopul de a garanta frontierele lor au fost construite de către principii moldoveni marile fortărețe de la Hotin, Soroca, Tighina (Bender), Cetatea Albă, pe care le ocupară turcii, mai târziu Ackerman și Chilia, și principii moldoveni au domnit în acest fel asupra țării Moldovei până în momentul când, în 1812, Rusia a ocupat cu forța jumătate din țara moldovenească, pe care Turcia i-a abandonat-o în disprețul capitulațiilor consimțite în secolul XV și XVI. Nu este
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]