1,315 matches
-
molizilor fixează stratul subțire de sol. Un molid răsturnat de vânt, ne convinge cât de puțin profund este stratul de sol și cât de puțin adânc pătrund rădăcinile între pietre: se extind orizontal în toate direcțiile, se întrepătrund și mențin molidul "atașat de munte". Există și situații când rădăcinile fixează atât de puternic arborele, încât vânturile puternice frâng trunchiul, fără ca baza molidului să fie clintită din loc. Molidișul montan este “o pădure mai deasă” decât molidișul de limită, de aceea aici
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
și cât de puțin adânc pătrund rădăcinile între pietre: se extind orizontal în toate direcțiile, se întrepătrund și mențin molidul "atașat de munte". Există și situații când rădăcinile fixează atât de puternic arborele, încât vânturile puternice frâng trunchiul, fără ca baza molidului să fie clintită din loc. Molidișul montan este “o pădure mai deasă” decât molidișul de limită, de aceea aici coronamentul(coroana copacului) arborilor prezintă o mai slabă dezvoltare, cu ramuri vii numai în zona superioară a arborelui. Nefiind lumină destulă
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
dinspre vârfuri, trunchiurile deși au crengi în partea lor inferioară, acestea sunt uscate și lipsite de ace. Trunchiuri mai subțiri sau mai groase, se ridică toate vertical, drepte și hotărâte. În molidișul montan există licheni epifiți și tericoli. Puieții de molid se dezvoltă pe trunchiurile căzute la pământ ale unor molizi ai trecutului, coloși intrați în destrămare naturală. Molidișul prezintă o structură verticală pe mai multe straturi distincte. Stratul arborescent are înălțimea medie de 18-22 m, cu o acoperire de 80-95
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
acestea sunt uscate și lipsite de ace. Trunchiuri mai subțiri sau mai groase, se ridică toate vertical, drepte și hotărâte. În molidișul montan există licheni epifiți și tericoli. Puieții de molid se dezvoltă pe trunchiurile căzute la pământ ale unor molizi ai trecutului, coloși intrați în destrămare naturală. Molidișul prezintă o structură verticală pe mai multe straturi distincte. Stratul arborescent are înălțimea medie de 18-22 m, cu o acoperire de 80-95% și este constituit aproape exclusiv din molizi Picea abies, rar
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
pământ ale unor molizi ai trecutului, coloși intrați în destrămare naturală. Molidișul prezintă o structură verticală pe mai multe straturi distincte. Stratul arborescent are înălțimea medie de 18-22 m, cu o acoperire de 80-95% și este constituit aproape exclusiv din molizi Picea abies, rar apărând exemplare de brad Abies alba, sorb Sorbus aucuparia, paltin Acer pseudoplatanus, fag Fagus sylvatica și altele. Stratul arbustiv al pădurii de molid este slab dezvoltat, acoperind 5% din suprafață, și fiind format din exemplare tinere ale
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
de 18-22 m, cu o acoperire de 80-95% și este constituit aproape exclusiv din molizi Picea abies, rar apărând exemplare de brad Abies alba, sorb Sorbus aucuparia, paltin Acer pseudoplatanus, fag Fagus sylvatica și altele. Stratul arbustiv al pădurii de molid este slab dezvoltat, acoperind 5% din suprafață, și fiind format din exemplare tinere ale speciilor menționate anterior, mai cu seamă molid Picea abies, precum și exemplare rare de "Sorbus aucuparia". Stratul ierbos are o acoperire neuniformă, apărând mai pregnant în luminișuri
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
brad Abies alba, sorb Sorbus aucuparia, paltin Acer pseudoplatanus, fag Fagus sylvatica și altele. Stratul arbustiv al pădurii de molid este slab dezvoltat, acoperind 5% din suprafață, și fiind format din exemplare tinere ale speciilor menționate anterior, mai cu seamă molid Picea abies, precum și exemplare rare de "Sorbus aucuparia". Stratul ierbos are o acoperire neuniformă, apărând mai pregnant în luminișuri, unde putem vedea o acoperire mai mare spre exemplu cu macrișul iepurelui "Oxalis acetosella", afin Vaccinium myrtillus etc. Stratul muscinal este
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
reprezentat de specii de mușchi care se instalează pe trunchiurile de arbori sau pe pietre. Molidișul își trăiește liniștea. Se-aude doar strigătul metalic de forfecuțe (Loxia curvirostra), ciudatele păsări cu ciocul în foarfecă, specializate pe consumul semințelor din conuride molid; masculul este roșiatic, iar femela verzui-cenușie. De-a lungul plimbării constați cum un uriaș trunchi de molid este ‘bine lucrat’, ciopârțit, scobit de ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius); aceasta, cu penaj negru cu o pată roșie pe creștet, este cea mai
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
trăiește liniștea. Se-aude doar strigătul metalic de forfecuțe (Loxia curvirostra), ciudatele păsări cu ciocul în foarfecă, specializate pe consumul semințelor din conuride molid; masculul este roșiatic, iar femela verzui-cenușie. De-a lungul plimbării constați cum un uriaș trunchi de molid este ‘bine lucrat’, ciopârțit, scobit de ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius); aceasta, cu penaj negru cu o pată roșie pe creștet, este cea mai mare dintre ciocănitorile din Europa; este o pasăre care cuibărește în scorburi săpate în trunchiuri de arbori
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
ciopârțit, scobit de ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius); aceasta, cu penaj negru cu o pată roșie pe creștet, este cea mai mare dintre ciocănitorile din Europa; este o pasăre care cuibărește în scorburi săpate în trunchiuri de arbori cu lemn moale, molidul din înălțimile montane și salciile bătrâne de-a lungul apelor deltei. Avifauna pădurilor de molid prezintă populații de păsări cuibăritoare relative uniform răspândite în molidișul cu o accentuată uniformitate. Unele specii sunt euribionte cinteză (Fringilla coelebs), sturzul cântător (Turdus philomelos
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
pe creștet, este cea mai mare dintre ciocănitorile din Europa; este o pasăre care cuibărește în scorburi săpate în trunchiuri de arbori cu lemn moale, molidul din înălțimile montane și salciile bătrâne de-a lungul apelor deltei. Avifauna pădurilor de molid prezintă populații de păsări cuibăritoare relative uniform răspândite în molidișul cu o accentuată uniformitate. Unele specii sunt euribionte cinteză (Fringilla coelebs), sturzul cântător (Turdus philomelos), iar altele de taigă: cocoșul de mesteacăn (Bonasa bonasia), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), ciocănitoarea
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
regulus), pițigoiul de munte (Parus montanus), pițigoi moțat (Parus cristatus), pițigoi de brădet (Parus ater), mugurar (Pyrrhula pyrrhula) etc. Pe lângă pâraie se poate vedea pescărelul negru (Cinclus cinclus). Cocoșul de munte (Tetrao urogallus) este o pasăre caracteristică pădurilor bătrâne de molid și zonelor marginale ale acestora. Urși (Ursus arctos) bătrâni ce se odihnesc prin văgăuni, râși (Lynx lynx) tiptili ce se furișează în urmărirea cocoșului de munte... În molidiș condițiile ecologice caracterizate prin temperaturi scăzute, insolație scăzută în interiorul pădurii, umiditatea ridicată
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
prin văgăuni, râși (Lynx lynx) tiptili ce se furișează în urmărirea cocoșului de munte... În molidiș condițiile ecologice caracterizate prin temperaturi scăzute, insolație scăzută în interiorul pădurii, umiditatea ridicată și permanența nu favorizează reptilele, care lipsesc cvasi-total din pădurea compactă de molid. Pe lângă pârâu este mai multă exuberanță de viață, perne de mușchi umezi, insecte pe ierburi, tufe cu flori, miresme de plante. Amfibienii, legați de apă stagnantă și umezeală ridicată, suportă cu mai mult succes temperaturile scăzute din molidiș. Aici putem
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
mult succes temperaturile scăzute din molidiș. Aici putem întâlni mai rar salamandra (Salamandra salamandra) și mai frecvent tritonul alpin (Triturus alpestris), ivoraș cu burta galbenă (Bombina variegata), broasca roșie de munte (Rana temporaria). În Carpați, un hectar de pădure de molid are cca 760 exemplare de arbori, cu diametrul la sol între 3 și 70 cm, ceea ce reprezintă o biomasă vegetală uscată de cca 280 tone, pe lângă care mai sunt cca 5 tone de ierburi, mușchi, arbuști la fiecare hectar; comparativ
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
ierburi, mușchi, arbuști la fiecare hectar; comparativ cu asta, biomasa vegetală uscată a jnepenișului este de cca 200 tone la hectar, ceea ce este totuși destul de mult, când vedem că raportul este de 280 la 200 t/ ha între pădurea de molid și jnepeniș. Molidișurile de limită, la zona de întrepătrundere a molidișului cu jnepenișul, au stratul arborescent cu o acoperire din ce în ce mai redusă odată cu altitudinea. Înălțimea maximă a arborilor este de cca. 15-18 m. Stratul arbustiv este format din exemplare de Pinus
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
din timpul verii, precum și marea cantitate de zăpadă din timpul iernii, constituie rezerve de apă care favorizează dezvoltarea lichenilor. Există multe specii aerofile care își acoperă necesitățile de apă numai din aer, din ceața frecventă în această regiune. Rata acoperirii molizilor este mai slabă în partea inferioară, crescând spre partea superioară, dar biomasa maximă este atinsă spre mijlocul arborilor. Studii din Carpați au arătat că biomasa lichenilor epifiți este localizată în proporție de cca 80 % pe crengile molizilor. Molidișurile de limită
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
regiune. Rata acoperirii molizilor este mai slabă în partea inferioară, crescând spre partea superioară, dar biomasa maximă este atinsă spre mijlocul arborilor. Studii din Carpați au arătat că biomasa lichenilor epifiți este localizată în proporție de cca 80 % pe crengile molizilor. Molidișurile de limită prezintă condiții de viață mai favorabile pentru herpetofauna decât molidișul compact. În zona de lizieră a pădurii (ecotonul molidiș-jnepeniș-pajiște subalpină) pot fi observate pe lângă specii de amfibieni cum sunt tritonul alpin (Triturus alpestris), ivoraș cu burta galbenă
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
punctul de vedere al specialistului din silvicultură, intervenindu-se grav în evoluția naturală a speciilor. Astfel, “speciile cultivate”, deci speciile de arbori care formează “pădurea”, sunt direcționate în conformitate cu interesele economice momentane și de ideile oricum discutabile ale “specialiștilor”. Pădurile de molid Picea abies, întinse în zone montane cu climat rece și umed, după ce au fost exterminate prin tăieri rase spre exemplu pe tot versantul maramureșean al Munților Rodnei, au fost înlocuite de monoculturi de molid cu arbori de aceeași vârstă. Doborâturile
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
oricum discutabile ale “specialiștilor”. Pădurile de molid Picea abies, întinse în zone montane cu climat rece și umed, după ce au fost exterminate prin tăieri rase spre exemplu pe tot versantul maramureșean al Munților Rodnei, au fost înlocuite de monoculturi de molid cu arbori de aceeași vârstă. Doborâturile de vânt și rupturile de zăpadă produc distrugeri majore în monoculturile de molid. Acestea sunt plantații pure, uniformizate, realizate uneori cu puieți "genetic ameliorați", cu diversitate genetică redusă, deci cu adaptabilitate la fel de scăzută: aceste
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
au fost exterminate prin tăieri rase spre exemplu pe tot versantul maramureșean al Munților Rodnei, au fost înlocuite de monoculturi de molid cu arbori de aceeași vârstă. Doborâturile de vânt și rupturile de zăpadă produc distrugeri majore în monoculturile de molid. Acestea sunt plantații pure, uniformizate, realizate uneori cu puieți "genetic ameliorați", cu diversitate genetică redusă, deci cu adaptabilitate la fel de scăzută: aceste intervenții silviculturale reprezintă un mod de subminare a ecosistemului. Sunt cunoscute acțiunile silviculturale de "poluare" genetică prin care se
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
intre 500-700 mm/an (mai mari în zonele înalte). În comună, flora este constituită în general din păduri de foioase, specia dominantă fiind fagul. Alte specii întâlnite sunt: stejarul, gorunul, frasinul, teiul, arțarul, carpenul și castanul iar dintre conifere: bradul, molidul și pinul. Influențele submediteraneene au dus la dezvoltarea unor specii endemice, precum: liliacul sălbatic, mojdrenul, scumpia, alunul turcesc. O bogăție verde a zonei este dată de numeroasele plante medicinale ce pot fi culese din zonă: tei, sunătoare, mușetel, tintaur, păducel
Comuna Padeș, Gorj () [Corola-website/Science/310501_a_311830]
-
și în vestul Americii de Nord, în regiunea Munților Stâncoși la altitudini de până la 3500 metri. Ciupercile pot crește solitar sau în grupuri. Își au habitatul pe suprafețe dominate de arbori de stejar (Quercus robur, Quercus petrea, Quercus palustris), pin (Pinus sylvestris), molid, castan (Castanea sativa), mesteacăn (Betula pendula), fag (Fagus sylvatica) și brad. Dau roade din vară până toamna, după ploi abundente. Hribul poate fi găsit toamna în Siria și Liban, unde crește în grupuri mari lângă cioturile putrezite de stejar. Crește
Hrib cenușiu () [Corola-website/Science/309377_a_310706]
-
430 de germani în orașul Vișeu, reprezentând 16,97% din totalul locuitorilor. Țipțerii au fost aduși la Vișeu în primul rând ca muncitori forestieri. De la vârsta adolescenței - 14 ani - băieții își începeau munca în pădure. Pe Valea Vaserului țipțerii plantau molid, aveau grijă de pepiniere, defrișau păduri, trimiteau plute pe apă la vale până la Sighet, Vișeu și Borșa, construiau plute pe apă, construiau drumuri și poduri de lemn. La muncile mai ușoare ajutau și femeile. Cea mai grea și murdară muncă
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
plute pe apă la vale până la Sighet, Vișeu și Borșa, construiau plute pe apă, construiau drumuri și poduri de lemn. La muncile mai ușoare ajutau și femeile. Cea mai grea și murdară muncă era tăierea pădurii și curățirea trunchiurilor de molid, iar cea mai tentantă pentru bărbați era plutăritul. Dat fiind timpul foarte îndelungat pe care muncitorul trebuia să-l petreacă în pădure, întemeierea unei așezări pe Valea Vaserului a apărut ca o necesitate. Așezarea de pe Vaser reprezintă cea mai strânsă
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
săracă în specii datorită condițiilor vitrege de viață (temperaturi scăzute, vânturi puternice). Mamiferele sunt reprezentate de specia cea mai caracteristică golurilor alpine - capra neagră (Rupicapra rupicapra). Deși specifică etajului alpin, ea coboară mai ales iarna în jnepenișuri și pătrunde în molid în căutarea hranei. În Munții Maramureșului sunt doar câteva exemplare, la fel ca și marmota de munte, fiind repopulată începând cu anul 1965. Arifauna alpină este reprezentată prin acvila de stâncă (Aquila cheysaetas), tisa alpină (Anthus apinoletta), brumărița (Prunella collaris
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]