3,149 matches
-
părere de rău franc și leal, d. Brătianu se silește să impingă toată afacerea pe un teren fals; dintr-o afacere de onoare pendentă între cele două țări și guverne d-sa caută, a face un conflict între cei doi monarhi. Ținând un elogiu la adresa Casei habsburgice, care face onoare cunoștințelor sale istorice, ne asigură că n-a avut un moment ideea "de a insulta pe împăratul Austriei". Ca și când e cineva în Austro-Ungaria care să fi susținut că mesajul de tron
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
înainte, pentru lucruri pe cari numai el însuși le-a făcut și pentru cari nu e în fond răspunzător decât iar numai el însuși; ba are aerul de a voi să acopere propriile sale greșale cu numele inviolabil al unui monarh străin. Aceasta e o practică care, afară de avantajul comodității pentru d. Brătianu, are totul în contra sa: istoria, datina, tradiția. A fost cu totul de prisos, am putea zice o necuviință, de-a pune Casa de Habsburg în legătură cu o afacere care
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dar a Orientului întreg ar fi pe de-a pururea hotărâtă. Noi se 'nțelege că nu vorbim aci de împăratul. Împăratul dă zilnice dovezi că iubește în mod egal toate popoarele sale. Dar elementele determinante nu sunt concentrate toate în monarh. Gusturi de predominare, de deznaționalizare zădărnicesc ținta vieții sale de a-și vedea toate popoarele mulțumite. Acele elemente determinante cată să recunoască care e răul, un rău ce nici se poate vindeca decât din inițiativa monarhiei, de vreme ce noi n-avem
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
contribuit la promovarea acestei noi forme artistice în muzica pop contemporană. Albume din anii optzeci și începutul deceniului următor, cu titluri ce nu sună bine (Bad, 1987, și Dangerous, 1991), sună foarte bine pentru fani și îi consolidează poziția de monarh autoritar al muzicii pop. Tot în această perioadă apar probleme de imagine de un anumit fel, foarte speciale pentru un artist de culoare: într-o perioadă în care în America black is beautiful, Michael Jackson decide să se albească și
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
-lea î.e.n., dar atest]ri mai timpurii, cele mai vechi datând de la sfârșitul mileniului al IV-lea î.Hr., ne indic] faptul c] societ]țile situate pe v]ile Tigrului și Eufratului erau organizate pe baze birocratice. Arhivele regale menționeaz] fala monarhilor care au cucerit și adesea au devastat teritoriile învecinate. Evident c] nici o declarație universal] a drepturilor omului nu protejau popoarele cucerite. Bunurile personale ajungeau prad] de r]zboi, iar b]rbații, femeile și copiii deveneau sclavi. Li se cereau jur
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Majoritatea sclavilor proveneau din cuceriri, alții erau b]știnași care își pierduser] propriet]țile. Astfel de indivizi au deveneau bunuri ce puteau fi cump]rate și vândute, l]sate prin testament urmașilor sau cedate. Se spune c] unul dintre primii monarhi ai Sumerului antic, Ghilgameș, rege al Urukului în mileniul al III-lea î.Hr., devenit legendar dup] moarte, s-a n]scut din uniunea dintre un înalt preot și zeița Ninsun. Epopeea vieții lui dezv]luie multe dintre valorile Sumerului antic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
zbârceasc] și s] îmb]trâneasc]. Ghilgameș s-a întors în Uruk pentru a se încorona rege, p]stor al poporului s]u și fondator al vechii cet]ți. Legenda lui Ghilgameș, cunoscut] în întregul Orient Apropiat antic, prezint], printre aventurile monarhului, un comentariu cu privire la c]utarea sensului vieții. Dac] o etic] ce ignoră drepturile celorlalți sau care își epuiza forțele prin fapte eroice eșua atunci când era pus] în practic] de un rege semidivin, ea ar duce, evident, la un eșec și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
etic mai profund, conceptul budist de societate include toate fiintele vii, nu doar oamenii, ci și animalele și creaturile inferioare. Spre deosebire de sistemele etice occidentale, cultivarea virtuților morale și sociale vizeaz] comportamentul fâț] de toate fiintele vii. În opinia lui Buddha, monarhul universal era obligat s] conduc] în mod corect și imparțial. Conceptul de corectitudine prezint] trei dimensiuni: imparțialitatea, r]splata dreapt] și buna-credinț]. Deși imparțialitatea și corectitudinea trebuie s] reprezinte tr]s]turile definitorii ale oric]rui monarh, manieră de guvernare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
opinia lui Buddha, monarhul universal era obligat s] conduc] în mod corect și imparțial. Conceptul de corectitudine prezint] trei dimensiuni: imparțialitatea, r]splata dreapt] și buna-credinț]. Deși imparțialitatea și corectitudinea trebuie s] reprezinte tr]s]turile definitorii ale oric]rui monarh, manieră de guvernare trebuie s] fie în spiritul toleranței. Mai presus de ordinea social] și politic] se situeaz] conceptul budist de dharma, reprezentând ordinea cosmic] a întregului univers; în acest sens, monarhul nu avea doar obligația de a respecta aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
reprezinte tr]s]turile definitorii ale oric]rui monarh, manieră de guvernare trebuie s] fie în spiritul toleranței. Mai presus de ordinea social] și politic] se situeaz] conceptul budist de dharma, reprezentând ordinea cosmic] a întregului univers; în acest sens, monarhul nu avea doar obligația de a respecta aceast] ordine, ci și de a conștientiza faptul c] ea este reflectat] în guvernarea să (întrucât cârma se g]șea în mâinile sale). În general, în ceea ce privește organizarea politic], putem afirmă c] noțiunile de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Unul dintre primele elemente atacate a fost doctrina dreptului divin ale regilor. Chiar și cei care erau de acord cu instituția monarhic] nu mai puteau accepta faptul c] tronul era ocupat de o anumit] persoan] pe baza unui drept divin. Monarhii nu erau altceva decât oameni obișnuiți care moșteneau sau uzurpau o poziție extraordinar]. Este atunci legitim că unii s] îi conduc] pe altii din moment ce toți suntem egali de la natur]? Primele teorii ale contractului social s-au cristalizat în jurul acestei întreb
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
păstra instituția regalității: „Veți rămâne aici (spunându-i lui Mihai I - n.n.) nu pentru că vreu eu, ci pentru că țăranii vor să aibă un rege”. Rolul regelui de la 23 august 1944 apare ca fiind un moment de bun augur pentru tânărul monarh, de atragere a unor largi simpatii populare la timpul respectiv, dar, totuși, judecat aspru de generațiile și istoricii postbelici. „Păcatele monarhiei” românești sub cei patru regi se referă mai degrabă, pe lângă lipsa unei relații În dublu sens, tradiționale și stabile
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
mai probabil, dat fiind știuta percepție negativă a acestuia. Totuși, sunt amintite evenimentele sângeroase Împotriva muncitorilor din ianuarie 1931 (București) și februarie 1933 (Grivița), politica externă falimentară, neispirată și izolaționistă, dar, mai ales, cedările teritoriale din 1940. În mod paradoxal, monarhul cu cea mai scurtă domnie din familia regală a României are „contabilizate” și cele mai multe eșecuri pe plan politic. Astfel, În viziunea jurnaliștilor bucureșteni, În pofida importanței și semnificației majore a actului de la 23 august, regele se face vinovat de complicitatea creată
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
Însemnat, În opinia autorilor analizei, un precedent, care a arătat ulterior populației, mai ales În ceea ce privește lovitura de stat de la 30 decembrie 1947, că „țara poate fi condusă și fără regalitate”. O altă critică adusă regelui Mihai privește felul În care monarhul a contribuit la legitimarea puterii comuniste prin câteva acțiuni de la sfârșitul domniei sale. „Spre a-și păstra tronul”, după cum afirmă realizatorii dezbaterii jurnalistice privind forma de guvernământ, regelui Îi sunt imputate actele politice prin care a acceptat Guvernul Groza și a
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
său. Investirea și recunoașterea sa ca rege În timpul statului național-legionar, lipsa sa de acțiune, de consecvență și verticalitate generate de domnia petrecută În timpul unui regim criminal, acționează drept contra-argumente În dezbaterea privind calitatea liderului. Sunt aduse În discuție exemplele unor monarhi europeni, care, deși au fost forțați să colaboreze cu un regim potrivnic propriilor cetățeni și regulilor de sorginte democratică, au refuzat. Este vorba despre regii scandinavi, care au luat calea exilului În confruntarea cu naziștii și aliații lor. În schimb
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
care au luat calea exilului În confruntarea cu naziștii și aliații lor. În schimb, Însă, Leopold al Belgiei a colaborat, a fost silit să abdice, dar acest sfârșit a salvat instituția dinastică. Același lucru nu se poate spune despre ultimul monarh italian, care intrând În „jocul” ducelui Benito Mussolini și acceptând să fie martor la atrocitățile care se produceau În Europa și În restul lumii, s-a prăbușit odată cu instituția pe care o reprezenta. Regele Mihai a reușit inițial, până În 1947
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
și turbulentă. Premierul desemnat a vrut să-și dea demisia, dar aceasta nu a fost acceptată de suveran. Amenințată de perspectiva de a rămâne Într-o opoziție continuă, gruparea Brătianu-Rosetti era dispusă să uzeze de toate mijloacele, inclusiv tactica intimidării monarhului cu posibilitatea detronării . Cele câteva luni care au premers accesului conservatorilor la conducere În martie 1871 au Înregistrat reluarea nu numai a unor probleme majore ale evoluției anterioare, ci au concentrat Într-un interstițiu mai restrâns „marile teme” ale istoriei
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
și național numai atunci când este bazat pe moralitate și se povățuiește de iubirea patriei. Așa se cuvine și nouă, românilor, ca În gloria naționalității noastre să emulăm cu celelalte naționalități, iar În lupta cu inamicii patriei și ai preaînduratului nostru monarh să formăm Împreună cu ele numai un popor transilvano-austriac. De aici urmează că fiecare cetățean e dator a se nevoi cu tot zelul spre binele națiunii sale și că, la caz de lipsă, trebuie să fie gata a se jertfi pentru
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Denemarc, Norveghen și Șveden; 10, țoala, păn În picioare, e Rosia; 11, dosul e Țara Turcească, ce au În Europa. Europa e școala șciințelor, a Învățăturii, și pre alte părți ea le Întreăce. În ea e bunul, preasfințitul nostru Înpărat, monarh, craiul Franți I, de toți Înpărații lumii și craii lumii preaînălțat. Descrierea protopopului din Mehadia Îmbină viziunea geografică „științifică”, modernă, cu cea tradițională. Pe de o parte, Stoica enumeră, pentru informarea cititorilor, statele europene, clasificate În funcție de un criteriu formal, specific
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
consecințele pe care le produc aceste tentative În teritoriu. Impunerea noilor sărbători rezultate din aplicarea ordonanței, paralel cu refuzul uniților sau al ortodocșilor de a renunța la propriile praznice, și așa prea numeroase, ar fi condus, contrar scopurilor urmărite de monarh, la o proliferare a zilelor de sărbătoare, sustrase activităților productive. În consecință, autoritățile locale, comitatense, care exprimă punctul de vedere al nobililor proprietari de pământ, ajung În postura de a media, Într-un fel, În disputa respectivă. Ele veghează ca
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
scuzele mele. Ardelencele, Împărații Austriei și sentimentul național Jocul relațiilor dintre românii ardeleni și Coroana austriacă reprezintă o pagină de istorie contradictorie și fascinantă, care se lasă prinsă cu greu În oglinda Înțelegerii noastre. Pentru că la frontiera imaginară dintre lumea monarhilor vienezi și cea a pământenilor din Ardeal politica a interferat adesea cu sentimentul, pasiunea naționalistă cu devotamentul față de Dinastie, realitatea istoriei trăite cu transfigurarea În legendă și proiecția În simbol. Iar privirea pe care o aruncăm de la nivelul zilei de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de la sine faptul că, datorită modului În care este construită (social și cultural) psihologia celui de-al doilea sex, publicul feminin era impresionat și cucerit mai ușor de farmecul imperial, de gesturile de bunăvoință sau de prezența fizică a Împăraților. Monarhii, la rândul lor, conștienți de acest ascendent al personalității Învăluite În nimbul maiestății, exploatau În mod deliberat dorința de venerație a mulțimilor, inclusiv cea născută În sufletele supuselor lor. Iosif al II-lea XE "Iosif al II-lea" , de exemplu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
al II-lea" , de exemplu, Împăratul luminat al unui veac marcat de spiritul rece al raționalității, Înțelegea perfect valoarea practică a noțiunii moderne de „popularitate”, aplicată ca un instrumentum regni deosebit de eficient. Dar, pentru câștigarea acestei popularități, imaginea medievală a monarhului autocrat, de drept divin, nu mai era suficientă În ochii supușilor săi de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Treptat, nașterea mentalităților moderne va face ca adulația acestora să nu mai fie Îndreptată către unsul lui Dumnezeu, ci către o vedetă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sunt spectaculoase. Împăratul, dornic să-și cunoască supușii nu numai din rapoartele oficiale, ci și În intimitatea lor, coboară printre dânșii. Câștigul pe care Îl va dobândi În urma acestei inițiative va depăși Însă cu mult așteptările inițiale. Prin gestul său, monarhul va sădi adânc În conștiința mulțimii mirajul prestigiului și al bunăvoinței imperiale. Mărturiile de epocă Înregistrează (uneori cu o finețe apropiată de cea a peliculei sau a reportajului modern) emoția pe care Întâlnirea cu Împăratul o provoacă În sufletele celor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Întâlnirea cu Împăratul o provoacă În sufletele celor prezenți la un asemenea eveniment. Peste tot, femeile sunt În primele rânduri, pline de Încântare și de cochetărie, Îmbrăcate cu tot ce au ele mai frumos, Înfățișându-și copiii și așteptând binecuvântarea monarhului. În timpul vizitei sale prin Banat, din anul 1768, luând prânzul la Timișoara, Înaltul oaspete acordă permisiunea de a i se Înfățișa la masă toți cei care doresc să Îl vadă. Aflând acest lucru, timișorencele iau cu asalt reședința imperială. După cum
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]