1,819 matches
-
Austria, organizarea legiunilor cehe și transilvănene, cu sosirea românilor din America; le mergea foarte rău, pacea în Orient nu le ajuta; de la noi luaseră mai înainte tot ce se putea, din Ucraina nu puteau scoate nimic. Lucru și mai grav; moralul armatelor și al popoarelor centrale, foarte jos căzut. Fiecare aliat voia să facă pace separată pentru a scăpa mai ușor din catastrofa în care se simțea târât. trezirea publicului Pe cât se coborau inamicii pe povârnișul victoriei, pe atât se ridicau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
atât de greu câștigați, își cumpăraseră de la bolșevicii ruși, admirabil echipați, toate hainele lor date pe rachiu, și ar fi sosit aici mai bine îmbrăcați dacă, la plecare, nu le-ar fi luat germanii și, la trecere pe la ei, ungurii. Moralul le era admirabil: știau cât de bine pentru noi se va sfârși războiul și ce rău le mergea vrăjmașilor pe frontul francez și pe cel italian. Prizonierii francezi din lagărul de la Stralsund le inspiraseră această însuflețire și le explicaseră superioritatea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ordinul d-lui Wangler; tot el ne primea și ne expedia corespondența cu familia din București și din Moldova. Primeam neîncetat știri de la toți și le trimiteam câteodată chiar fructe delicioase din ograda lui Vintilă. Sănătatea mamei se întrema și moralul ei se liniștea. Nu vedea urme de ocupație vrăjmașă, [cei] doi jandarmi germani instalați la fermă nu călcau pe sus în parc sau la casă, și în afară de tristețea pricinuită de lipsa stăpânilor, pe care îi știam la Iași supuși la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
câtva, dar ideea nu era schimbată. Dinu fiind încă la Kissingen, regele spune lui Tătărescu că vrea să schimbe guvernul, să modifice Con stituția ca să-și mărească prerogativele, și intră în tratative cu Argetoianu și Averescu. Se vede însă că moralul țării și al Partidului Liberal trebuia să dejoace și de astă dată intențiunile suveranului. Arciszewski, ministrul Poloniei, are obiceiul să vorbească fără socoteală după masă. Într-o astfel de expansiune, spuse lui Palairet, ministrul Angliei, că regele face un pact
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
tot sertarul ce devenise sala noastră de întruniri. Nu am să intru acum în detaliile discursului care unora li se vor părea poate prea patetice. Cert e că am pornit prin a-i îmbărbăta și a căuta să le ridic moralul. Le-am spus că nu suntem nicidecum înfrânți dinainte și că, dacă vor urma întocmai aplicarea planului pe care-l elaborasem, vom ieși învingători din această bătălie. Dar, ca în orice luptă, vor mai exista și pierderi. Le-am promis
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
la tranșee. Până dimineața am încărcat benzi pentru mitraliera ZB la care eram trăgător, o mitralieră puternică dar puțin cam antică având imprimat pe închizător vulturul nazist cu zvastica în gheare. Ceea ce m-a impresionat în acele zile a fost moralul extraordinar al românilor și în special al ostașilor, care asemenea mie, hotărâseră să-și apere țara chiar cu prețul vieții. Puțini mai înțeleg în zilele noastre asemenea sentiment, fiindcă mintea le-a fost poluată de tâmpeniile debitate de criminalii ajunși
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
companiei se arătă foarte calm. Îi puse în temă că "Mister Big" nu-i dăduse nici un amănunt dar că aveau să afle singuri datele problemei chiar din gura lui. Luana și șeful ei se retraseră să-și pregătească ținuta și moralul pentru întâlnirea din seara aceea. După ce intrară în restaurant, Bariu o lăsă s-o ia înainte și din urma ei își spuse în gând "Tatăl nostru". Luana privi în jur, căutând printre cei prezenți pe acela interesat de sosirea lor. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ambele părți, și unul de-ai noștri a fost ucis. Lucrul cel mai rău erau însă nopțile nedormite, și, într-o săptămână, chiar fără să ne aducă vreo pagubă, avarii ne-ar fi terminat. Unde mai pui că eram cu moralul la pământ, văzând că ajutoarele întârziau să vină. Atunci Romilde a trimis după mine, cerându-mi să-i conving pe ceilalți să o lase să trateze cu Bayan, să încerce să-l convingă să renunțe la asediu în amintirea vechii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
mă gândeam. Mă îndoiesc că m-au și crezut, dar cel puțin am demonstrat că știu să improvizez. Anna râse. De fapt, sunt chiar de treabă. Au stat secole în biroul meu, întrebându-mă despre angajați, despre cum stau cu moralul și tot felul de chestii de genul ăsta. Pe tine te-am lăudat. — Au întrebat de mine în mod special? Vocea pițigăiată a lui Darcey trăda teama. —Tipul ăla, Lomond, a întrebat, spuse Anna. Primul lucru pe care a vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
de individ, de regulă ignorat în generalizări și sinteze științifice, tratat gustat de lector pentru autenticitatea sa și specificul social românesc dintr-o perioadă grea. Din textul „amintirilor" se degajă spiritul civic al povestitorului, comportamentul lui în limita strictă a moralului, a cinstei, a devotamentului pentru binele societății în care a trăit. El scrie undeva: ,,A fi liber, înseamnă să trăiești civilizat și întotdeauna să faci ceea ce trebuie, folositor și ție și societății." Crezul acesta l-a stăpânit toată viața. Memoriile
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
s-a Întâmplat? Când Tokichiro se Întoarse spre Gonzo, Inuchiyo spuse: — Tokichiro, i-ai invitat aici pe maiștrii de construcții În seara asta? — Întocmai. Trebuie să discutăm problemele preliminare. Pentru a termina munca În trei zile, e nevoie să ridic moralul oamenilor. Înseamnă că te-am supraestimat. — De ce spui asta? — Te-am respectat socotindu-te de două ori mai ascuțit la minte decât alții, dar ești singurul care n-a ghicit ce are să se Întâmple. Tokichiro Îl privi lung pe Inuchiyo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
oameni alcătuiau Întreaga forță a clanului Oda. Pe buzele lui se ivi un zâmbet mulțumit. Cei patruzeci de mii de oameni ai armatei clanului Imagawa se aflau acum la o aruncătură de băț și, pentru a le spiona dispunerea și moralul, trupele clanului Oda Își ascunseră steagurile și flamurile și observară situația de pe creasta muntelui. Corpul de luptători ai lui Asano Mataemon se stânsese pe versantul de la miazănoapte, puțin mai departe de grosul armatei. Deși erau arcași, lupta din acea zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
se spunea și despre Owari că era o provincie mică, Îi dăduse o lovitură fatală puternicului Imagawa, amintindu-le cu tărie celor care aspirau la puterea națională că, În prezent, exista un om cu numele de Oda Nobunaga. Forța și moralul clanului Oda crescuseră simțitot. Alianța căutată se voia o federație cooperativă, iar trucul diplomatic cel mai dificil avea să fie acela de a face din clanul Oda partenerul dominant din cadrul alianței. În măsura În care o provincie era mică și slabă, se impunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
strofă despre vasalii lui Nobunaga: Bumbac Tokichi Orez Goroza Lașul Katsuie Afară-n frig, Nobumori „Bumbac Tokichi “ - Kinoshita Tokichiro - mergea călare, ca general al unei mici armate. Deși soldații ar fi trebuit să mărșăluiască Într-o ținută splendidă, erau cu moralul la pământ și le lipsea Însuflețirea. Când Shibata Katsuie și Sakuma Nobumori plecaseră spre Sunomata, armata pornise În sunetul tobelor, cu stindardele fluturând. În comparație cu ei, Tokichiro părea un comandant ieșit la inspecția provinciei sau poate cu un detașament de Întăriri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
tabără, cu planul scris pe o foaie de hârtie. Fu arestat, fără să mai știe dacă planul Îi fusese dat lui Kageyuki, și două luni nu mai află nimic. Deși era prizonier, Mitsuhide deduse după mișcările din tabără și după moralul trupelor că Asakura Kageyuki pusese În aplicare planul lui. La Început, Kageyuki Îl suspectase pe Mitsuhide, motiv pentru care pusese să-l aresteze; dar, din moment ce nu reușise să scoată lupta din impas, se hotărâse să pună În aplicare planul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
În spate. — Poate că, la urma urmei, era totuși spion dușman și ne observa situația internă de-aici. Dar, după câteva zile, se raportă că generalul inamic fusese Împușcat de un atentator necunoscut, În timp ce inspecta linia frontului. Se spunea că moralul trupelor dușmane căzuse pradă confuziei brusc. Nu peste mult, Mitsuhide reveni În tabără. Când apăru În fața lui Kageyuki, se grăbi să-l Întrebe: De ce n-ați adunat toată armata, să luați inamicul cu asalt? Vă numiți general, când stați cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
acționa concertat cu clanul Asai și venea din zona muntoasă Koga. Unul după altul, Își conduceau armatele să-l lovească pe Nobunaga din flanc. Inamicul se afla acum În fața și În spatele armatei invadatoare. Poate că, datorită acestei Întorsături a evenimentelor, moralul forțelor din Asakura era ridicat și se pregăteau să pornească din Ichijogadani, declanșând un contratac furios. — Am intrat În colții morții, spuse Nobunaga. Își dădea seama că era ca și cum și-ar fi căutat moartea pe teritoriul inamic. Dintr-o dată lucrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Unde-o să fugă? E ca un pește În plasă! Studiară capetele o zi și mai bine, până-i răzbi greața de mirosul sângelui. Când se lăsă noaptea, În cartierul general fură aduse ulcioare cu sake, făcând să se ridice moralul Învingătorilor. În timp ce alcoolul era scos cu polonicele și băut, discuția alunecă spre alegerea strategiei de luptă. — Cum ar fi mai bine, să intrăm În Kyoto sau să capturăm Otsu și să-l prindem Închizând, Încet, strîmsoarea și atrăgându-l ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Însă, Ieyasu Împlinise majoratul, clanul său era În termeni de prietenie cu Oda și, puțin câte puțin, cucerea teritoriul clanului Imagawa. Provincia lui era plină de speranța prosperității și curajul expansiunii, astfel Încât vasalii mai vârstnici, samuraii, agricultorii și orășenii aveau moralul bun și priveau viitorul cu Încredere. Mikawa nu se putea compara cu Kai În materie de armament și resurse; ca Îndârjire, Însă, nu era cu nimic inferioară. Exista un motiv pentru care războinicii clanului Tokugawa Îi dăduseră lui Shingen porecla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
adversar oarecare. Dar În acea bătălie care urma, toate forțele clanului Takeda, să le Înfrunte pe cele ale clanului Tokugawa. Urmau să se ciocnească Într-o luptă care avea să decidă finalul războiului. Anticiparea bătăliei nu făcea decât să ridice moralul oamenilor din Kai. O asemenea stăpânire de sine aveau. Shingen Își mută tabăra principală la Edaijima și Îl puse pe fiul său, Katsuyori, și pe Anayama Baisetsu să-și mobilizeze forțele Împotriva Castelului Futamata, cu ordine stricte să nu zăbovească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
fără teamă, Înfruntând moartea care se apropia de el, fără a trece cu vederea slăbirea spiritului războinic al acelor soldați care-și puseseră speranțele În tratativele de pace. „Funeraliile pentru cei vii“ organizate de el avură un efect pozitiv asupra moralului ezitant al apărătorilor. Dacă seniorul lor era hotărât să moară În luptă, atunci și ei erau hotărâți să-l urmeze. Sosise vremea să moară. Patetica Îndârjire a lui Nagamasa Îi Însuflețise, astfel, pe vasalii săi. Dar, cu toate că era un general
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Oamenii aceia, invidioși pe reușitele lui Hideyoshi, erau unii și aceiași cu cei care insistaseră să fie abandonat și grăbiseră atacul general asupra castelului. Cu toate acestea, Nobunaga dădea pe dinafară de bucurie, iar excelenta sa voie bună ridică imediat moralul armatei. În timp ce ceilalți Îl felicitau, vicleanul Katsuie Îi spuse, În particular: — Să ies În calea lui? Primind permisiunea lui Nobunaga, porni grăbit cu câțiva vasali prin râpa abruptă, spre castel. În sfârșit, sub protecția lui Hideyoshi, Îndelung-așteptata Oichi urcă spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Încerce să Își păstreze demnitatea, forțele clanului Tokugawa Îi masacraseră pe rebeli și năvăliseră Înainte cu toate forțele. — Suntem o provincie pe moarte sau una În ascensiune? era strigătul lor de război. Poate că erau puțin numeroase, dar aveau un moral cu totul diferit de cel al trupelor lui Katsuyori. Avangardele celor două armate se Întâlniră de două-trei ori, În mici ciocniri, la Hajikamighara. Dar nici forțele din Kai nu erau de rând și, Înțelegând că avea să le fie dificil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
spuse: — Propria mea opinie e că punctul cel mai slab al inamicului e la Tobigasu. Dacă o luăm pe un drum ocolit și-l lovim În punctul slab din spate, cu câțiva soldați Înarmați ușor, praful se va alege de moralul Întregii lui armate, iar oamenii noștri... — Tadatsugu! Îl Întrerupse tăios Nobunaga. La ce bun un asemenea vicleșug, În această mare bătălie? Ești Înfumurat. Cred că ar fi mai bine ca toată lumea să se retragă! Folosindu-se de pretextul acestui reproș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
că armata lui Hideyoshi era prezentă și, de asemenea, Încuraja mica trupă din castel. Situația dură astfel până În Luna a Cincea, când sosiră Întăririle de douăzeci de mii de oameni sub comanda lui Nobumori, Niwa, Takigawa și Mitsuhide. Toți aveau moralul ridicat, dar rezultatele efective nu justificau o asemenea Înviorare. Motivul era acela că se adunaseră prea mulți generali iluștri În același loc. Stând cu toții umăr la umăr lângă Hideyoshi, nu mai era nimeni care să accepte o poziție de subordonare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]