1,711 matches
-
deveni alb ca varul și, uitând orice decență, îndrăzni a discuta succesiunea: - Rene Popescu e un candidat fără seriozitate, nu măîndoiesc că onoratul consiliu va ști să aprecieze. Nemaiștiind ce zice și ce face, scoase din geanta lui voluminoasă un morman de broșuri și le împărți la cei de față, apoi, scuzîndu-se, ieși repezit pe ușă. - Nenorocitul, medită Ioanide cu glas tare, sculîndu-se în picioare să plece, se duce să vadă dacă a murit... Și luând altă smochină începu s-o
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de cafea rămăsese încă înnegrită lângă o mașină de spirt. Un simplu bec cu abajur verde de tablă smălțuită atârna deasupra mesei, de un fir lung cu scripete. Neglijența era răscumpărată însă de înfățișarea colecțiilor de cărți înșirate, îndesate, puse morman pe jos, pe lângă dulapuri și scaune, pe prichiciul sobei, pe glaful lat al ferestrelor, pe scaune. De obicei, un asemenea cumul face impresia de anticărie, ceea ce nu era cazul aci, căci volumele erau mai toate legate în pergament, piele, pânză
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
un bărbat cam de vârsta acestuia, tot astfel ras și brun la față și cu profil arab, deși cu nasul mai încovoiat armenește, reprezentând o ameliorare a nasului lui Demirgian. Acesta era doctorul Rapig Sahazizian. El ședea acum pe un morman de covoare întoarse pe dos și împăturite, puse unele peste altele pe dușumea. Trebuie lămurit că "biroul" lui Saferian nu era decât o mare odaie cu aer de depozit. Pe un perete, rafturi adânci ca acele din prăvălii erau pline
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
citea jurnale vechi, cu totul perimate, interesîndu-l epica pură a faptelor, indiferent de actualitatea lor. Aflând de această nobilă dezinteresare de prezent ca atare, Ioanide strângea pachete de jurnale necitite în dulap și le dădea lunar constructorului, după ce-i oferise mormane de ziare din anii trecuți, pe care Butoiescu le consulta cu cea mai mare seriozitate. Gaittany făcu lui Ioanide o scurtă situație politică. Germanii deveneau din ce în ce mai amenințători, un război nu era exclus. Influența lor în țară era pe zi ce
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
preț, și scoaterea ei ar fi reprezentat pentru ei o pierdere. Băiatul cel mare arătase la anticari câteva volume, aceia recunoșteau valoarea cărților, însă ziceau că nu le cer decât specialiștii, și pierd cu bucata, voiau să cumpere numai cu mormanul, pentru care de altfel ofereau sume derizorii. Copiii înțeleseră că numai Hagienuș ar fi putut vinde cu preț mare cărțile specialiștilor sau instituțiilor și că după moartea lui biblioteca ar fi putut fi oferită cu preț bun Academiei. Ceea ce strânsese
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
simplă și un dulap de haine. O fereastră lată permitea luminii să inunde toate colțurile. Arhitectul nu găsi nimic deosebit în camera lui Tudorel, mai ales nimic caracteristic. Pe masă, un curs litografiat, o sticlă de cerneală; deasupra dulapului, un morman de jurnale, nici o carte, nici o hârtie. Pentru un student, cam puțin. În dulap nu se aflau decât haine și lenjerie. Ioanide știa precis că altădată Tudorel își umplea odaia cu fel de fel de fleacuri, fotografii, cărți, încît avu impresia
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mucuri că armenii fumaseră asiduu în timpul ședinței. Ioanide dădu să plece. Saferian îi făcu semn să stea, să treacă în odaia învecinată. Într-adevăr, musafirii se ridicară să plece. Fuseseră destui de mulți și, neavând scaune suficiente, unii stătuseră pe mormanele de covoare, nelipsite în casa lui Manigomian. Acesta nu-și condusese invitații până la ușă, din imposibilitatea de a se mișca, dar, în semn de politeță, se așezase pe sofa ca pe un scaun și se sprijinea cu mâna de un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
doilea simptom de blazare se ivi în legătură cu strângerea șervetelor de la masă. Ca să lichideze mai repede operația, Ioana împăturea șervetele și fața de masă după terminarea prânzului sau a cinei. Însă le îndoia așa de inegal, încît le transforma într-un morman de cârpe informe, pe care le arunca apoi la o parte. Pe Ioanide afacerea asta îl supăra afară din cale nu din pedanterie sau din excesiv spirit gospodăresc, ci fiindcă fața de masă era o figură geometrică, aproape un pătrat
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
testudine), lână colorată cu vopsea de Assyria, ehei! Lux roman, civilizație extraordinară! - Bea-ți cafeaua, Iti, că se răcește, îl îndemna Aurora. Suflețel sorbea o gură de lapte, ștergîndu-se de frișcă pe buze, și vâra în gură o prăjitură din mormanul de dulciuri pe care diligenta Aurora ("ca Penelope de harnică", îi zicea Suflețel) le avea zilnic în casă. - Ascultă, relua întărit Suflețel lectura: At secura quies, et nescia fallere vita, Dives opum variorum, at latis otia fundis (Speluncae, vivique lacus
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
se exprime prin noi, să avem măcar consolația de a nu fi fost lași. Ceea ce se va întîmpla va fi uluitor, fața pământului se va schimba cu desăvârșire, și bietele noastre manuale de geografie și istorie vor trebui arse în mormane. Am văzut și ascultat lucruri decisive, pe care mulți dintre oamenii noștri așa-ziși de răspundere nu le știu. Forțele tinere vor inunda toată Europa, G. Călinescu de la Gibraltar până la Caucaz și de la Oceanul Glacial până la gurile Nilului. În acest
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
teracotă, se vede, nu dădea căldură sau nu era hrănită cu lemne. Max era îmbrăcat într-un cojoc oieresc și cu căciulă țurcănească pe cap. În odaie mirosea a hârtie râncedă, ca în vechiul local al Academiei. Într-adevăr, un morman de cărți, mai toate îmbrăcate în pergament, erau puse vraf pe parchet lângă un perete, în schimb un dulap de nuc cu două coloane răsucite de lemn era plin cu cutii de alice și cartușiere. Trei puști de vânătoare erau
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ce îmbrățișau concentric cavoul. Agenții făcuseră rost de reflectoare electrice cu baterii, pe care le purtau legate cu curele de gât. Între timp, Gavrilcea, pășind cu spinarea încovoiată printre cavourile foarte dese aici, ajutat de întuneric și zăpada strânsă în mormane, se depărtă considerabil de locul critic, sărind cu prudență. Văzu cavoul Hagienuș încercuit de fâșii de lumină și înțelese că îl credeau înăuntru. Când ajunse într-o alee mai largă, auzi numele său rostit de cineva așezat G. Călinescu chiar
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
apoi într-o melancolie și mai profundă. - Da, zise el, am construit ceva, dar azi n-aș mai faceașa. Sunt greșeli datorite grabei tinereții. Mai târziu mi-am schimbat viziunea. Din păcate, n-am avut răgaz să construiesc. Am un morman de proiecte. - Ar fi interesant, se repezi Gulimănescu, să faceți o expoziție. Uite, domnul Gaittany, la Casa de Artă, ar avea spațiu. - Perfect! admise Gaittany cu un entuziasm factice. E o idee bună. În fond nu era încîntat, având o
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
caritativ, mai exista, după gurile rele, în fiece seară "conferința". Aceasta era convocarea de către Pomponești a lui Pomponescu, în scopul de a-l determina să rezolve numeroasele solicitații făcute prin ele. Madam Pomponescu, cu ochelarii pe nas, ședea cu un morman de petiții și însemnări înainte. - Jean, trebuie să intervii pentru chestia asta a lui Gulimănescu. Pomponescu lua un aer de curiozitate zâmbitoare. - Ce mai cere Gulimănescu? Gulimănescu cerea "material lemnos abandonat de la construcția unui pod în comuna lui" (de fapt
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
inamic invizibil. Manigomian nu era ceea ce se cheamă un nevrozat, deoarece de această psihoză sufereau mulți din colegii lui de breaslă, exprima cu mai multă agitație o stare de spirit comună. Lângă G. Călinescu sofaua lui Saferian se găseau două mormane de covoare persane întoarse pe dos și împăturite, alese de el personal din piesele cele mai bune, sustrase din emoție estetică circulației comerciale. Afară de aceasta, așezat pe dușumea se vedea un glob terestru așa de mare, încît de pe sofa Saferian
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Raiul însuși și-l imagina cu magazine de covoare și anticariat. În urma unui astfel de aviz pesimist, Manigomian chema pe Demirgian: - Să vinzi covorul ăsta, lucru bun, păcat, să nu-l dai ieftin,mai bine cadou. Astfel, încetul cu încetul mormanul de covoare diminua, ca un grafic politic. Manigomian conferea cu persoanele care picau din Orientul Imediat. Dacă auzea printre negustori de sosirea cuiva de la Atena, îl chema. . - Cum este viața la Atena? . - Binișor! . - Comerțul merge? . - Merge și nu prea. Sărăcie
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fete unde se dansa, nu în scopuri matrimoniale, ci numai sportive. Demirgian juca tenis când avea cu cine, fiind înscris într-un club, și înota vânjos în apă dulce și curgătoare, precum Dunărea. Când îl vedeai moțăind câteodată pe un morman de covoare, n-ai fi crezut că Demirgian e un om așa de vânjos. Însă și în privința sanitară suferea de unele contradicții. Se arunca în Dunăre și nu suporta vederea gândacilor sau a păianjenilor, precum nici a racilor. Atunci făcea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o ocupație germană, Gonzalv declară: . - Lasă, domnule, că așa ne trebuie, prea ne-am făcut decap! Numai nemții au să ne arate cum se organizează o universitate. Gonzalv Ionescu, în ciuda forfotei celorlalți, venea de la o vreme zilnic la Academie, cerând mormane de cărți, de pe care își scotea fișe. Punea la cale un atac general asupra operei G. Călinescu lui Conțescu, dovedindu-i erorile, plagiatele, lacunele și mai ales carența bibliografiei. După ideea sa, o astfel de scriere critică ar fi dat
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
care ne bântuie, că acceptăm imaginile violenței care ne trec prin minte: să le aruncăm pe fereastră, să le călcăm în picioare, să le strivim sub roțile mașinii etc. "Acceptarea în sinea noastră a acestor imagini ale violenței are efectul mormanului de farfurii aruncate pe jos sau al scaunului trântit de perete: liniștește și servește drept mijloc de eliberare a excesului de energie generat de furie, care ne împiedică să ne acultăm pe noi înșine. Numai după ce ne vom liniști puțin
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a Hanului lui Mânjoală. Povestirea aventurii tinerești este încadrată într-un element fantastic, reamintindu-și de strania întâmplare într-o noapte de iarnă, care coincide cu arderea hanului, până-n temelie, incendiul ,,îngropând pe biata cocoana Marghioala, acu’ hârbuită, sub un morman uriaș de jăratic’’. Sfârșit de o adevărată vrăjitoare, care ispitise, cândva, cu satanicele farmece, și pe bătrânul Iordache. Când, după moartea Mânjoalei, pocovnicul Iordache explică aceste amănunte ca pe un meșteșug vrăjitoresc, povestitorul rămâne sceptic: ,,dacă e așa, pocovnice, atunci
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
avut energia, stima de sine și perseverența necesare pentru a le duce la bun sfârșit. Ducele de Marlbourough, comandant militar englez de excepție, a fost capabil să-și pună hipomania cronică în slujba unor fapte mărețe: Nimeni nu poate citi mormanul de corespondență pe care Marlbourough a scris-o, a dictat-o sau a semnat-o personal fără să fie înmărmurit de energia mintală și fizică a acestuia... După 12 sau 14 ore în timpul lungilor campanii de recunoaștere, adesea sub focul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
nu se acceptă. Cel care trece, ca Cézanne, de la schiță la schiță, de la pânzele abandonate la pânzele aruncate cu furie pe câmpia de la Aix; cel care pășește, cum a făcut-o Balzac, spre pagina definitivă lăsând în urmă-i acel morman de ciorne care e urma unei căutări a absolutului. [...] "Realizarea" pentru Cézanne nu e conformitatea pânzei sale cu o oarecare imagine interioară, ci apariția unei forme mai tari decât forța sa de refuz". Gaëtan Picon, L'Écrivain et son ombre
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
pe lângă cartierele de maghernițe din Djibouti. Problema apei e una majoră, malnutriția e omniprezentă, alături de un uriaș deficit sanitar. În mai multe școli urbane, problema majoră este cea a deșeurilor depozitate chiar la poarta școlilor; am văzut, de exemplu, un morman de câțiva metri de gunoaie în stradă, în fața unei școli. Iată cum descrie directorul unei școli cartierul din împrejurime, în care și el trăiește: "Cartierul s-a format prin valuri succesive de deplasări ale unor cartiere ale orașului, după revărsarea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pare că trupul nu vrea să te asculte, iar omul din tine nu vrea nici atât să mă asculte. Numai eu trebuie să ascult mereu marea morală, cum că viața ta va fi smulsă din rostul ei și aruncată într-un morman de gunoi. Dacă ar fi să se vină în ajutorul tău, atunci ar trebui să fie hăcuite toate părțile rele din tine. Atunci ar fi ca și cum te-ai omorâ pe de-a-ntregul, pentru că existența îți este de sus până jos
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
se târăște până sub masa Hertei și se chircește acolo) JÜRGEN: Doamnă cârciumăreasă, povestiți-ne totuși încă o istorie europeană. CÂRCIUMAREASA: Europa e plină de istorii. Când cineva face o excursie de grup în Europa face și un drum în mormanul de istorii. Istoriile zac una peste alta ca și cârpele de stofă, și fiecare istorie este una despre prădători ai altor prădători și cum o nouă fărădelege a putut depăși alta mai veche. Eu fac bucuroasă excursii de grup în
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]