1,969 matches
-
sub aspect cantitativ, cât și sub aspect calitativ. Un comportament motivat nu poate fi judecat în afara relației dintre posibilitate și realitate, dintre aptitudinile elevului și rezultatele în activitatea de învățare. Între aceste dimensiuni este necesară prezența unei concordanțe. Nivelul motivațional optim operează atât în sensul stimulării activității de învățare, cât și în sensul reducerii tensiunii energetice, în direcția moderării sau scăderii tonusului ei, variind în funcție de particularitățile fiecărui elev (tipul de sistem nervos, echilibrul temperamental și emotiv, de capacitățile cognitive), de
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
rămânerii în urmă a gradului de mobilizare față de dificultatea angajată, dar aceasta nu în mod exagerat, pentru că o submotivare permanentă ar putea să aibă efecte nefavorabile asupra executării sarcinilor școlare dificile. Pentru sarcinile ușoare se recomandă menținerea unei mobilizări motivaționale chiar peste nivelul mediu. Pentru sarcinile mai puțin dificile se recomandă deci o ușoară supramotivare, iar pentru acțiunile de învățare complexe, apreciat eronat ca fiind foarte dificile se recomandă o ușoară submotivare. 2.6.3 Relația motivație - anxietate Anxietatea este
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
eșecului corelează pozitiv cu nivelul înalt al anxietății. 2.6.4 Nivelul de aspirație În cazul unei activități în care se vizează performanța înseamnă că este prezent un înalt nivel de aspirație generat de stimuli progresivi, aspirația fiind o structură motivațională conștientizată ca o cotă valorică crescută de performanță și autorealizare. Este o proiectare ideală a dorințelor într-un viitor ipotetic, aspirația ținând de eul ideal. Unii psihologi consideră aspirația ca fiind un ansamblu de forțe sau tendințe ce izvorăsc din
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
Dintre factorii externi amintim: conținutul disciplinei școlare, noutatea cunoștințelor școlare, caracterul atractiv și interesant al predării, personalitatea profesorului, cunoașterea importanței sociale a obiectelor de învățământ, opiniile părinților etc. Dintre factorii interni menționăm: capacitățile cognitive și interesele cognitive ale elevului, componentele motivaționale de ordin afectiv, sentimentul succesului și al insuccesului - trăite de elev în urma aprecierii lui de către profesor și a conștientizării poziției sale competitive în clasă - nivelul de aspirație format în funcție de capacitatea de autoestimare. Factorii intelectuali și motivaționali joacă un rol important
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
cognitive ale elevului, componentele motivaționale de ordin afectiv, sentimentul succesului și al insuccesului - trăite de elev în urma aprecierii lui de către profesor și a conștientizării poziției sale competitive în clasă - nivelul de aspirație format în funcție de capacitatea de autoestimare. Factorii intelectuali și motivaționali joacă un rol important în modelarea atitudinilor preferențiale ale preadolescenților față de anumite obiecte școlare. Preferințele conturate la nivelul clasei a VII-a se structurează treptat și capătă valoare și funcție de interesele cognitive. Nevoia și interesul pentru cunoaștere se dezvoltă pe
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
relația dintre motive și rezultate școlare, aceasta nu poate fi tratată în mod univoc. Motivul devine însă eficient numai din momentul în care el se constituie la nivelul personalității, investindu-se într-o atitudine. De regulă se pornește de la surse motivaționale bogate și variate, dar până la urmă se conturează atitudinea față de activitatea școlară. Începând cu clasa a V-a, se remarcă la elevii slabi apariția frecventă a sentimentului insuccesului, al incapacității, al neîncrederii în sine, care determină stări de nesiguranță, un
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
a învăța (B. Zörgö). Capitolul 3. Metodica cercetării 3.1 Scopul și obiectivele cercetării Prin această lucrare, „Motivația preadolescenților pentru învățare - între expectanță și performanță școlară“ se evidențiază așteptările elevilor în raport cu activitățile școlare și abordează un anumit context motivațional și anume - motivația pentru învățare în preajma tezelor cu subiect unic. S C O P U L lucrării este acela de a evidenția nivelul motivației pentru învățare al preadolescenților în pragul tezelor cu subiect unic și pentru tezele cu subiect unic
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
C T I V E L E lucrării sunt: O 1 : evidențierea ponderii formelor motivației: intrinsecă, cognitivă, extrinsecă și afectivă în procesul învățării; O 2 : identificarea motivelor care duc la succesul școlar, respectiv la insuccesul școlar; O 3 : stabilirea indicelui motivațional al angajării în învățare; O 4 : analiza performanțelor școlare respectiv a performanțelor obținute la tezele cu subiect unic. I P O T E Z A lucrării este: „Nivelul motivației pentru învățare crește pentru obiectele de învățământ care sunt probe ale
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
câte 3). Acest chestionar vizează evidențierea ponderilor formelor motivației: cognitivă, afectivă, extrinsecă, intrinsecă, precum și a motivelor, ele fiind cele care declanșează, orientează și susțin activitatea. Chestionarul numărul 2 (anexa 2) ne permite ca în urma aplicării sale să calculăm indicele motivațional al angajării în învățare. Chestionarul cuprinde zece caracteristici ale învățării apreciate ca având valoare motivațională. Chestionarul a fost elaborat pe temeiul a trei dintre particularitățile esențiale ale activității de învățare: valența, instrumentalitatea, expectanța, și a fost utilizat în această formă
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
motivelor, ele fiind cele care declanșează, orientează și susțin activitatea. Chestionarul numărul 2 (anexa 2) ne permite ca în urma aplicării sale să calculăm indicele motivațional al angajării în învățare. Chestionarul cuprinde zece caracteristici ale învățării apreciate ca având valoare motivațională. Chestionarul a fost elaborat pe temeiul a trei dintre particularitățile esențiale ale activității de învățare: valența, instrumentalitatea, expectanța, și a fost utilizat în această formă de Ioan Neacșu în cartea sa „Motivație și învățare“ - pagina 174. * V a l e
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
a șanselor pe care elevii așteaptă să le realizeze în cadrul unei activități școlare și anume: de a obține recompense, de a li se recunoaște realizările într-o manieră sancțională pozitivă. Scara de notare este aceeași ca la variabila instrumentalitate. Indicele motivațional Im se calculează sub forma produsului realizat din punctajul mediu înregistrat de mărimea fiecăruia dintre cele 10 itemuri propuse. Valorile obținute de fiecare item (anexa 19) reprezintă majoritatea simplă a scorurilor acordate. Se calculează acest produs pentru fiecare dintre cei
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
mediu înregistrat de mărimea fiecăruia dintre cele 10 itemuri propuse. Valorile obținute de fiecare item (anexa 19) reprezintă majoritatea simplă a scorurilor acordate. Se calculează acest produs pentru fiecare dintre cei 10 itemi apoi se însumează obținându-se valoarea indicelui motivațional al angajării în învățare. Prin chestionarul numărul 3 (anexa 3) se cere elevilor să exprime intensitatea preferinței pentru fiecare dintre obiectele de învățământ, intensitatea cuprinzând cinci criterii: „foarte mult“, „mult“, „puțin“, „mi-e indiferent“, „deloc“. Nonrăspunsurile, omiterea opțiunii pentru unul
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
fost culese și după încheierea anului școlar, aceste date exprimând rezultatele tezelor cu subiect unic. Capitolul 4. Prezentarea și interpretarea datelor Toate datele pe care le vom prezenta fac referire la motivația pentru învățare: motive, interese, forme ale motivației, intensitatea motivațională. Chestionarul numărul 1 (anexa 1) vizează evidențierea formele motivației pentru învățare care se regăsesc la elevii celor două clase a VIII-a. Având în vedere că aceștia sunt la vârsta preadolescenței ar trebui ca dominantă să fie motivația cognitivă, intrinsecă
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
dintre cele 10 întrebări ale chestionarului, întrebări cu răspunsuri evantai evidențiază motivația intrinsecă, cognitivă precum și interesele cognitive dar și motivația extrinsecă și afectivă. Primele trei întrebări au fost concepute în așa fel înât pe de o parte să evidențieze forma motivațională predominantă și pe de altă parte să verifice dacă elevii au răspuns sincer, întrebările fiind corelate între ele. În primul rând am vrut să verificăm dacă predominat este interesul cognitiv, itemii utilizați referindu-se la activitatea școlară: „rezolvarea unui exercițiu
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
ei cu nivelul de cunoaștere, dar și interesul pentru imaginea exterioară măsurată prin aprecierea celorlalți în detrimentul aprecierii propriilor cunoștințe. Însă nu putem spune că una dintre formele motivației este bună sau mai puțin bună, ele, împreună, dacă asigură un nivel motivațional optim cunoașterii, sunt în aceeași măsură de apreciat. Chiar interesul pentru note sau pentru cum sunt văzuți de ceilalți, în măsura în care reprezintă un stimul pentru a învăța, atunci apreciem că este bine venit și îl evaluăm ca fiind pozitiv pentru viitorul
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
13,15% dintre elevi au performanțe bune, cuprinse între 9 și 10, 34,21% performanțe medii 8-899 și 42,10% performanțe submedii 7-799. Deci, jumătate dintre elevi au medii peste 8, aceștia fiind cei care credem că au un nivel motivațional pentru învățare mai ridicat. Pentru a verifica în ce măsură interesul concordă cu plăcerea, efortul, timpul am aplicat următoarele 6 chestionare mai complexe (anexele 3- 8). Prima întrebare (anexa 3) se referă la intensitatea preferinței pentru fiecare obiect de învățământ studiat în
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
să se dezvolte tot mai mult. Pentru a verifica aceste stări de fapt am aplicat chestionarele care cuprind listele de motive care au asigurat succesul școlar respectiv cele care au dus la eșecul școlar. De asemenea am calculat și indicele motivațional al angajării în învățare pentru evidențierea nivelului motivațional al elevilor, urmând să corelăm aceste date. Concluzionam la un moment dat că la preadolescenții investigați nivelul motivației intrinseci și interesele cognitive sunt totuși predominante. Pentru a confirma, a verifica, am aplicat
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
verifica aceste stări de fapt am aplicat chestionarele care cuprind listele de motive care au asigurat succesul școlar respectiv cele care au dus la eșecul școlar. De asemenea am calculat și indicele motivațional al angajării în învățare pentru evidențierea nivelului motivațional al elevilor, urmând să corelăm aceste date. Concluzionam la un moment dat că la preadolescenții investigați nivelul motivației intrinseci și interesele cognitive sunt totuși predominante. Pentru a confirma, a verifica, am aplicat chestionarul numărul 4 (anexa 4) care cere elevilor
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
au o pondere destul de mică însă ele există totuși și pot să fie pentru unii elevi motivele principale și pentru alții doar modalități de a le favoriza pe cele cu pondere mare. Pentru a valorifica datele obținute referitoare la nivelul motivațional pentru învățare al elevilor prezentăm subiecților chestionarul numărul 2 (anexa 2)care cuprinde mai multe calități ale învățării iar elevii trebuie să-și exprime anumite aprecieri în raport cu acestea. Pentru „valență“ elevii trebuie să indice 5 dintre cele 10 trăsături și
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
subiect unic, este reprezentat de „expectanță“. Cotarea pentru fiecare dintre cele 10 caracteristici ale învățării se realizează ca și la instrumentalitate. Valorile prezentate în anexa 19 reprezintă majoritatea simplă a scorurilor acordate. Calculând după am obținut următoarea valoare a indicelui motivațional, și anume Im = 524. Având în vedere că scorul maxim care putea să fie obținut este 1250, observăm că valoarea calculată este submedie ceea ce denotă o motivație a angajării în învățare destul de scăzută, ușor sub medie. Dintre caracteristicile învățării apreciate
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
524. Având în vedere că scorul maxim care putea să fie obținut este 1250, observăm că valoarea calculată este submedie ceea ce denotă o motivație a angajării în învățare destul de scăzută, ușor sub medie. Dintre caracteristicile învățării apreciate ca având valoare motivațională mai mare, cele către care elevii sunt orientați afectiv mai mult, adică au primit scorul 5 majoritar, au fost: „are conținut interesant“, „îți oferă posibilitatea unei vieți confortabile în viitor“, „este activitatea care cere un mare efort de voință, consum
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
al lor, de renume, indiferent cum l-ar câștiga, deși mulți spun că nu-i interesează dacă sunt apreciați sau nu de cei din jur. Evident performanțele școlare sunt influențate de numeroși factori (mediu, capacitate etc.) dar faptul că indicele motivațional al angajării în învățare este de nivel submediu tindem să credem că nu am greșit făcând aprecierile de mai sus. Cotarea caracteristicilor învățării în cadrul instrumentalității a fost majoritar superioară pentru „conținutul interesant“, „valorificarea superioară a capacităților și aptitudinilor“, „sentimentul realizării
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
pe care elevii așteaptă să le realizeze în cadrul învățării pentru tezele cu subiect unic, sentimentul realizării și autodepășirii este singurul care e cotat maxim. Această cotare a caracteristicii învățării este probabil legată de instalarea intereselor cognitive, interesului pentru viitor. Coeficientul motivațional scăzut al angajării în învățare s-a confirmat ulterior și în rezultatele școlare obținute la tezele cu subiect unic unde, mai mult de jumătate dintre elevi, au obținut medii sub 699 iar 6 elevi au fost respinși. Acest fenomen al
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
-le total pe celelalte, iar altă parte este concentrată doar asupra acelor aspecte care nu au legătură cu procesul învățării ci cu petrecerea timpului doar în mod plăcut și util. Concluzii În lucrarea de față am dorit să evidențiem nivelul motivațional al învățării la preadolescenți în momentul în care aceștia trebuie să se pregătească pentru susținerea examenului de capcitate, trebuie să învețe pentru a promova acest examen important pentru viitorul lor. În clasa a VIII-a, preferințele preadolescenților în general se
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
și pe de altă parte pentru dezvoltarea continuă a acestuia. Dimpotrivă, o clasă cu elevi care nu sunt interesați pentru a-și îmbogăți cunoștințele, pentru a-și forma o cultură generală, poate fi un factor negativ care să scadă nivelul motivațional pentru învățare și în această perioadă a preadolescenței, când printre priorități trebuie să fie și învățarea, prioritățile să fie legate de elemente care nu au legătură cu învățarea, cu cerințele școlii în general nu este un fapt pozitiv. Evidențiem alte
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]