1,282 matches
-
la temperatură, mai ales în fenofaza înfloritului și perioada de maturare a boabelor, când necesită temperaturi de peste 20 0C. Cu privire la temperaturile scăzute, năutul este considerat sensibil și din cauza aceasta el nu se poate cultiva în zonele răcoroase (MAISEN V.G., 1974; MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2003). La începutul vegetației, cerințele năutului față de căldură sunt reduse. Semințele încolțesc la cel puțin 3-40C, însă la această temperatură germinarea și răsărirea au loc cu foarte mare întârziere. Temperaturile de 3-40C nu permit o
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
valorifică iconografia, "Zoosofia" îi prefigurează aduce pe Mutu Zugravu din poemul "Faraoanca", care desenează într-o suită de tablouri pe Ștefan, pe Șmil, bătălia de la Podul Înalt, Șelimbăr, Sarmisegetusa și Oituz. Datele sunt culese din literatura religioasă, cronicari, moldoveni și munteni, toți apostoli ai neamului. Țara trece prin foc și sabie, răscoalelor țărănești li se dau dimensiuni mitice: "Domnule, Iancule mare/ aud bătăi de tipare/ pe lemnul de spânzurătoare/ cum să-nțeleg vuietul oarecare de unelte lucrătoare/ că doar morții nu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
exponentul acestei lumi. Romanul începe cu prezentarea sintetică a vieții păstorilor (vechimea, felul de viata, psihologia), fixată într-o cosmologie populară: “Domnul Dumnezeu, dupa ce a alcătuit lumea, a pus rânduiala și semn fiecărui neam. La urmă au venit și muntenii ș-au îngenunchiat la scaunul îmărăției. [...] Apoi ați venit cei din urmă, zice Domnul cu părere de rău. Dragi îmi sunteți, dar n-am ce vă face. Rămâneți cu ce aveți. Nu vă mai pot da într-un adaos decât
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cu samă stau ei în fața soarelui c-o inima ca din el rupta: cel mai adesea se desmiardă si luceste de cântec, de prietenie. Asa era si acel Nechifor Lipan care acum lipsea” . Ei au o existentă simplă, dar grea: “Munteanului i-i dat să-și câștige pâinea cea de toate zilele cu toporul ori cu cața.” Gospodaria Lipanilor demonstrează că sunt oameni cu îndeletniciri specifice muntelui: sunt vremuri în care se practică încă schimbul de produse: “Avere aveau cât le
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
său toate acțiunile și întreg zbuciumul interior al femeii, în strădania de a afla adevărul despre omul ei și de a împlini actul justițiar al pedepsirii vinovaților. Nechifor Lipan era oier din Măgura Tarcăului și își câștiga existența ca toți muntenii, "cu toporul ori cu cața", el fiind dintre "cei mai vrednici", pentru că-și întemeiase o stână de oi la munte. Naratorul nu face în mod direct un portret fizic, ci îl alcătuiește din memoria afectivă a Vitoriei, care-și amintește
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
întocmai poruncile, fiind un stăpân autoritar, dar corect și prompt în plata simbriilor. în toate locurile pe unde a întrebat de el, oamenii vorbeau cu prietenie despre omul cu căciulă brumărie și călare pe un cal țintat, ca de un muntean "cinstit, plătindu-și datoriile și iubitor de animale: "ș-a hrănit el cu mâna lui un câne pe care-l avea". Legătura spirituală dintre cei doi soți este solidă și eternă, ea se bazează pe "dragostea ei de douăzeci și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
în martie 1916, cînd Bacovia avea încă domiciliul în Bacău. După „Mersul trenurilor” din acea epocă, localitățile susceptibile de a fi M... sînt Maria (Domnița Maria), situată la km 300 de București, cu 2 km înainte de Bacău), Moinești (km 325), Munteni (km 335) și Mircești (km 361), toate din Moldova. Cel mai probabil, gara M... e Domnița Maria, iar satul C... Călugăra, un loc cunoscut poetului încă din adolescență. Și unde s-a spus (dar pînă acum n-am găsit dovezi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
16. 11.AUGUSTIN Z. N. POP, Noi contribuții documentare, pag. 28. 12. "Manuscriptum", anul IV (1973), nr. 1, pag. 16. 13. Ibidem, pag. 25. 14. AUGUSTIN Z. N, POP, Noi contribuții documentare, pag, 82. 15. Documentul este publicat de GEORGE MUNTEAN, în "Revista de istorie și teorie literară", Tomul 13, nr. 2/1964, pag. 436. 16. G. CĂLINESCU, op. cit., pag. 13. 17. AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții documentare, pag. 20. 18. GEORGE MUNTEANU, Eminescu (Familia poetului), "Luceafărul", anul XII, nr. 14
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
1931, pag. 109. 224. C. DOBROGEANU-GHEREA, Studii critice, Espla, 1967, pag. 212-215. 225. N. ZAHAR1A, Mihail Eminescu, București, Socec., 1923, ed, a II-a, mărită, pag. 262. 226. AL. PIRU, Varia-Preciziuni și controverse, edit. Eminescu 1972, pag. 137. 227. GEORGE MUNTEAN, Eminesciene (Harieta, Aglae și Mihai știri noi) în "Luceafărul", anul XI, nr. 41 (337), 12 oct. 1968, pag. 6. 228. IDEM, Eminescu documente noi, "Gazeta literară", anul XI, nr. 24, joi 11 Iunie, 1964. 229. IDEM, Eminescu documente noi, în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
edit. Cultura națională, București, 1924, pag. 26. 247. N. ZAHARIA, op. cit., pag. 335. 248. IDEM, ibidem, pag. 191. 249. GEORGE MUNTEANU, op. cit., pag. 306. 250. Volumul Profil eminescian, Deva, 1973, pag. 151. 251. GEORGE MUNTEANU, op. cit. pag. 307. 252. GEORGE MUNTEAN, Revista de istorie și teorie literară, Tomul 13, 1964, nr. 3-4, pag. 754. 253. I. E. TOROUȚIU, op, cit., vol. IV, pag. 185. 254. Omagiu lui Mihail Eminescu, București, Socec., 1909, pag. 197-198. 255. Vezi scrisoarea Clarei Maiorescu, către cumnata
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
1884 către A. CHIBICI-REVNEANU (I. E. TOROUȚIU, op. cit, vol. IV, pag. 157). 259. Ibidem, vol. IV, pag. 302, nota 145. 260. Ibidem, nota 151. 261. Copia actului de deces, la AUGUSTIN Z., N. POP, Contribuții doc., pag. 94. 262. GEORGE MUNTEAN, Eminescu Documente noi (II), în "Revista de istorie si teorie literară", Tomul 13, 1964, nr. 3-4, doc. XXXVIII, pag. 765. 263. I. E. TOROUȚIU, op. cit., vol. IV, pag. 177. 264. GEORGE MUNTEAN, op. cit., loc. cit. documentul XL, pag. 767-768. 265. Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Z., N. POP, Contribuții doc., pag. 94. 262. GEORGE MUNTEAN, Eminescu Documente noi (II), în "Revista de istorie si teorie literară", Tomul 13, 1964, nr. 3-4, doc. XXXVIII, pag. 765. 263. I. E. TOROUȚIU, op. cit., vol. IV, pag. 177. 264. GEORGE MUNTEAN, op. cit., loc. cit. documentul XL, pag. 767-768. 265. Vezi scrisorile HARIETEI către CORNELIA EMILIAN, la I. E. TOROUȚIU, op. cit., vol. IV, pag. 243 și apoi pag. 218. 266. AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții documentare, pag 73. 267. Arhivele Statului Botoșani, Fondul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
1887, pe prima pagină, și scrisoarea lui A. C. CUZA către IACOB NEGRUZZI, la AUGUSTIN Z. N. POP, Noi contribuții documentare, pag. 313. 277. "Curierul român" de vineri 5 iunie 1887, pe pagina a 3-a, la Cronica locală. 278. GEORGE MUNTEAN, Eminescu, Documente noi (III), în "Revista de istorie și teorie literară", Tomul 14, anul 1965, nr. 1, pag. 163 și 165. 279. I. E. TOROUȚIU, op. cit., vol. IV, pag. 195. 280. "Curierul român" din 14 iunie, 1887. 281. Arhivele Statului Botoșani
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
IV, pag. 252. 302. Arhivele Statului Botoșani, Fondul Prefectura județului Botoșani, Dosarul nr. 9/1890. Vezi AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții doc., pag. 488; vezi și scrisoarea HENRIETEI, din 16 august 1889, către MAIORESCU, pentru 1000 de franci, la GEORGE MUNTEAN, EMINESCU Documente noi (III), în "Revista de istorie și teorie literară", Tomul 14, anul 1965, nr. 1, pag. 168, doc. LVIII. 303. AUGUSTIN Z. N. POP, Noi contribuții documentare, pag. 110. 304. Arhivele Statului Iași, Fondul Tribunalul Iași, Secția a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Iași, Acte autentice, secția a III-a, pachetul 543, pe luna martie, 1889, Actul cu nr. 743, din 22 martie, 1889. 311. AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții documentare, pag. 95. 312. "Curierul român" Botoșani, joi 19 oct. 1889. 313. GEORGE MUNTEAN, în Caietele Mihai Eminescu I, București, 1972, pag. 277. 314. CORNELIU BOTEZ, Omagiu, 1909, pag. 40. 315. Amintiri despre Eminescu, Edit. Junimea, Iași, 1971, pag. 94. 316. Arh. St. Botoșani, Fond Tribunalul Transcripții, 1890, vol. I, fila 193-197, actul 133
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
212, 219, 220, 225, 229, 256, 258, 270 Minar, Octav, 19, 122 Morariu, Leca, 18, 41, 263, 266, 274 Morariu, Vasile, 159 Moritz, (Mavrichi, Mauriciu), 39, 216, 230, 239, 240, 260, 261 Morțun, Vasile, 242, 253 Motté-Fouquie, Friederich de la, 167 Muntean, George, 287 Munteanu, George, 14, 52, 136 Murărașu, D., 186, 269 Musteață, Teodor, 55, 59, 87 N Nanu, Nicolai, Gh., 257, 258 Negruzzi, Iacob, 16, 178, 256 O Ocășianu, E., 232 Onea, Iacob, 164 Orășeni, moșie, 92, 96, 99, 107
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
din trecut și învățătorii, profesorii, preotul și celelalte persoane care se ocupă de educația tinerilor. Ei încearcă să păstreze intacte aceste obiceiuri care caracterizează satul, să le reînvie ca nu cumva acestea să se piardă de-a lungul anilor. Satul Muntenii de Sus este un sat în apropierea Vasluiului, cu oameni liniștiți, gospodari și cu o deschidere la nou datorită contactului cu orașul. Pentru a afla detaliat tradiția de Paște, am discutat cu unul din bătrânii satului el încercând să își
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bianca Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2080]
-
a rostit un discurs memorabil, în care a ținut să spună că poporul dorea "la legi noi, om nou" și că cel pus acum în fruntea țării trebuia să-i asigure o demnă intrare în noua epocă. Ales și de munteni, Alexandru Ioan Cuza deveni întâiul domn al României unite. Această zi este cea mai mare ce au văzut românii la analele istoriei lor", a spus cu acea ocazie V. Boerescu, după marea solemnitate a alegerii. "Din acest moment, observa un
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ceea ce a dus la crearea de societăți care au jucat apoi un rol de seamă în renașterea noastră morală și politică. Societatea filosofească (1795) și Astra (1861) sunt repere memorabile. În contact cu iluminismul transilvan, de altfel, un grup de munteni au înjghebat la Brașov Societatea literară (1821), pe temeiul căreia avea să crească (1827) o alta, anonimă, socotită de Xenopol ca "strămoșul Academiei Române". Atunci a apărut la Iași Societatea de medici și naturaliști (1830), prima de acest fel de la noi
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ca o formă de protecție împotriva socialului, pentru alții ea reprezintă garanția unei bune preziceri. "Eu nu pot ghici decât la mine acasă. Am încercat odată la cineva și am spus numai prostii, nu-mi ieșea nimic!" (M.T., 52 ani, Munteni, Galați). Pe de altă parte însă, locul privat, respectiv locuința, are o valorizare specială în mentalul românesc. Ea funcționează asemenea unui spațiu sacru. În lumea tradițională, gospodăria, casa, vatra sunt asemenea unui centru în jurul căruia gravitează oamenii. De aceea, toate
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
domni și pe sfătuitorii malefici ai acestora, pe străinii care prădau în fel și chip Moldova, neuitându-i nicicând pe intriganții pretendenți la domnie. Aceștia, ca și unii boieri, „amestecau” mereu treburile la Poartă (de multe ori îndemnați de Cantacuzinii munteni sau de Brâncoveanu), nelăsând pe nimeni să realizeze ceva pentru țară. Pe lângă valoarea documentară, cronicarul dă scrierii sale, prin evaluarea faptelor, un evident sens etic. Îmbinând morala omului de bun-simț, moștenită din bătrâni, cu preceptele creștine, el crede într-un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
să-l mărturisim nouă înșine este că aproape toți în acest principat sunt, sau spun că sunt, pentru unirea celor două Principate sub un domnitor străin.” În același timp, Adunările Ad-Hoc au reprezentat o ocazie pentru intensificarea relațiilor dintre unioniștii munteni și cei moldoveni, stabilindu-se un contact neîntrerupt, vizite reciproce, acțiuni comune. De altfel, deosebirile dintre rezoluțiile celor două Adunări Ad-Hoc au fost neînsemnate. Trebuie menționat faptul că la începutul activității Adunării Ad-Hoc din Țara Românească, mulți deputați au donat
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Walewski, și cu împăratul Napoleon al III-lea, acesta din urmă promițând sprijin politic pentru recunoașterea dublei alegeri. Oamenii politici și ziariștii din Franța au recunoșteau că evenimentele din 1859 nu s-au putut realiza decât datorită voinței moldovenilor și muntenilor. De exemplu, ziaristul Saint-Marc Girardin nota în „Journal des Debats”: „această dublă alegere ... este o dovadă solemnă a perseverenței românilor în dorința lor națională ... în sfârșit ... ei acționează singuri (...) Ei fac prin ei înșiși, fără să consulte Europa, ceea ce socotesc
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
După ce fratele meu Antioh a devenit domn al Moldovei, m-a numit un fel de ambasador la Constantinopol. REPORTER: Poate aveți amabilitatea să ne dezvăluiți câteva informații și despre viața dvs personală. DIMITRIE CANTEMIR: M-am căsătorit cu fiica domnitorului muntean Șerban Cantacuzino, Casandra, care mi-a dăruit doi copii, Maria și Antioh. REPORTER: În ce împrejurări ați ajuns domn al Moldovei? DIMITRIE CANTEMIR: Am fost sprijinit în acest sens de Ismail efendi, un prieten și un admirator. A contat foarte
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
boi nu puteau urni din loc căruțele cu mărfuri venite din Italia, Turcia sau Polonia. Înainte de a intra în târgul Vasluiului, călătorul se oprea la „Hanul lui Angheluță”, situat la întretăierea drumului ce venea de peste dealul Bahnarilor cu cel de la Munteni. De aici se deschidea, spre târg, o priveliște impresionantă. De departe se zărea silueta zveltă a mănăstirii lui Ștefan cel Mare „Sfântul Ioan Botezătorul”, ridicată pe un bot de deal. Turlele acoperite cu tablă de aramă păreau de aur în
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]