2,953 matches
-
pref. Darie Novăceanu, București, 1973; ed. îngr. Angela Martin, pref. Paul Alexandru Georgescu, București, 1997; Antologie de poezie neerlandeza, olandeză și flamanda, îngr. Venera și Al. Urechia, pref. Garmt Stuiveling, București, 1973 (în colaborare); Tirso de Molina, Seducătorul din Sevilla. Musafirul de piatră, București, 1973, Teatru, pref. A. Ionescu, București, 1975; José Martí, Versuri, pref. trad., București, 1974; Evgheni Baratânski, Lirice, București, 1974; David Kugultinov, Asemeni soarelui, pref. trad., București, 1975; Antologia umorului spaniol, București, 1975 (în colaborare cu Paul Alexandru
COVACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286458_a_287787]
-
cu toate casele regale europene, spre marea să dezamăgire, Olanda și Franța s-au aliat cu guvernul instaurat de Cromwell în 1654. Vreme de alți șase ani Carol s-a confruntat cu sărăcia, cu umilință de a fi acceptat că musafir la curțile regale europene și cu neputința de a interveni în politica Angliei. Moartea Lordului Protector a mai adus o rază de speranță pentru mișcarea regalista, amplificata tot mai mult de evidentă incapacitate a lui Richard Cromwell de a stăpâni
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
cine interminabile și al norilor sidefii de tutun, se ivea umbra acestei franțuzoaice misterioase rătăcite sub cerul siberian. Televizorul revărsa știrile zilei, transmitea ședințele ultimului congres al Partidului, dar fondul acela sonor nu avea nici un fel de urmare asupra conversațiilor musafirilor noștri. Pitit într-un colț al bucătăriei ticsite, cu umărul sprijinit de etajera pe care trona televizorul, îi ascultam avid încercând să mă fac nevăzut. Știam că, în curând, chipul unui adult va apărea în ceața albastră și că voi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
reușeam să adorm imediat, intrigat de întrebarea care revenea mereu în mintea mea crudă: „De ce le place oare atât de mult să vorbescă despre Charlotte?” Mai întâi mi s-a părut că franțuzoaica aceasta era pentru părinții mei și pentru musafirii lor un subiect de conversație ideal. Într-adevăr, le era de ajuns să evoce amintirile din ultimul război ca să izbucnească o ceartă. Tatăl meu, care petrecuse patru ani în prima linie, la infanterie, punea victoria pe socoteala trupelor împotmolite în
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
sfârșit prin a ghici că întâmplarea petrecută în nisipurile Asiei Centrale marcase pentru totdeauna, într-un mod misterios și foarte intim, istoria familiei noastre. Am remarcat și că nu o povesteau niciodată când fiul Charlottei, unchiul Serghei, se afla printre musafiri. De fapt, dacă pândeam confidențele acelea nocturne, era mai ales pentru a explora trecutul franțuzesc al bunicii. Latura rusească a vieții ei mă interesa mai puțin. Eram asemenea unui cercetător care, examinând un meteorit, este atras, mai presus de orice
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
târzii. Cu condiția să rămân invizibil. Încântat de schimbare, nu voiam în nici un chip să compromit un asemenea privilegiu. Numele Charlottei revenea în serile lungi de iarnă la fel de des ca și altădată. Da, ca și înainte, viața bunicii mele oferea musafirilor noștri un subiect de discuție ce cruța amorul propriu al fiecăruia. Și apoi, tânăra franțuzoaică avea avantajul de a concentra în existența ei momentele cruciale ale istoriei țării noastre. Trăise pe vremea țarului și supraviețuise epurărilor staliniste, traversase războiul și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
fascina pe copii: pe băiatul de doisprezece ani și pe sora lui mai mică - mama mea. Charlotte aranja căciula mare pe capul soțului ei, când au pătruns în apartament. Au intrat fără să trebuiască să bată, ușa era deschisă, așteptau musafiri. Și scena arestării, care se repetase deja de milioane de ori în decursul unui singur deceniu din viața țării, a avut în seara aceea ca decor pomul de Crăciun și pe cei doi copii cu măștile lor de carton - el
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Charlotte, în plin război, pe o pâine neagră. Cei mari vorbeau. Televizorul, cu actualitățile lui radioase, cu ecourile ultimelor performanțe ale industriei naționale, cu concertele de la Bolșoi, oferea un fundal sonor liniștit. Votca atenua amărăciunea trecutului. Iar eu simțeam că musafirii noștri, chiar și nou-veniții, o iubeau cu toții pe franțuzoaica aceasta care acceptase fără să crâcnească destinul țării lor. Istorisirile acelea mă învățau multe. Ghiceam acum de ce sărbătorile de iarnă erau străbătute întotdeauna, în familia noastră, de un fior de neliniște
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
pe soldații fără mâini și fără picioare, trunchiurile acelea vii, ai căror ochi adunau în ei toată deznădejdea din lume. Da, erau niște samovare: cu capetele pulpelor asemenea picioarelor acelui recipient de aramă și cu cioturile umerilor aidoma toartelor lui. Musafirii noștri vorbeau despre ei cu o ciudată fanfaronadă amestecată cu batjocură și amărăciune. Acel „samovar” ironic și crud însemna că războiul era departe, uitat de unii, lipsit de interes pentru ceilalți, pentru noi, cei tineri, născuți la vreo zece ani
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Victoriei se stinseseră de mult. Viața își relua cursul ei cotidian. Se întorcea prea târziu. Ca un om distrat care, invitat la prânz, se prezintă la ora cinei, surprinzând-o pe stăpâna casei pe când își ia rămas bun de la ultimii musafiri întârziați. „Probabil că îi par foarte bătrână”, s-a gândit brusc Charlotte, dar nici măcar ideea aceasta nu a putut să curme ciudata lipsă de emoție din inima ei, indiferența aceea care o lăsa perplexă. A plâns numai când i-a
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
sale. Răspundea bucuros, considerându-mi sinceră curiozitatea. Tot vorbind, Charlotte continua să cârpească gulerul dantelat al unei bluze. Mânuia acul cu o undă de eleganță artistică, perceptibilă întotdeauna la o femeie ce lucrează și, totodată, întreține o conversație cu un musafir aparent interesat de cele povestite. Sprijinit în coate de balustrada micului balcon, o ascultam. Întrebările mele mașinale readuceau, ca ecou, scene din trecut contemplate de mii de ori în copilărie, imagini familiare, ființe cunoscute: coaforul de câini de pe cheiul Senei
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
devenea mai violent. Ca și cum, pentru a o iubi, trebuia să-ți smulgi ochii, să-ți astupi urechile, să-ți interzici să gândești. Într-o seară, i-am auzit pe mătușa și pe concubinul ei vorbind despre Beria... Altădată, din conversațiile musafirilor noștri, aflasem ce ascundea numele acela teribil. Îl rosteau cu dispreț, dar nu fără o undă de spaimă respectuoasă. Fiind prea mic, nu reușeam să înțeleg neliniștitoarea zonă de umbră din viața acelui tiran. Ghiceam doar că era vorba despre
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Dimitrici: - Sigur că acolo nu trăiesc ca noi. Se roagă la Dumnezeul lor de cinci ori pe zi, îți dai seama! Și chiar mănâncă fără masă. Da, toți pe jos. În fine, pe un covor. Și fără linguri, cu degetele! Musafirul, mai mult ca să învioreze conversația, a obiectat pe un ton sfătos: - Da, nu ca noi, e mult spus. Eu am fost la Tașkent, vara trecută. Știi, nu sunt chiar așa de diferiți de noi... - Și în deșertul lor ai fost
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
felul acela banal, niciodată nu va putea, presimțeam, să se elibereze din închisoarea aceea de cuvinte și de gesturi cotidiene. Intensitatea lui avea să rămână tocită de degetele groase care apucau un castravecior, de du-te-vino-ul mărului lui Adam de la gâtul musafirului nostru, care-și înghițea votca, de țipetele vesele ale copiilor din curte. Era la fel ca și cu brațul omenesc pe care îl văzusem într-o zi, pe autostradă, lângă două mașini încastrate una în cealaltă. Un braț smuls, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
cu natura, care trăiește în văpselele acestea mai vie decât viața chiar. (intră mai mulți senatori și trec peste scenă) ZUGRAVUL Ce de oameni se țin de dînsul! POETUL Senatori atenieni! Ferice de el! ZUGRAVUL Uite și alții! POETUL Curg musafirii. În această plăsmuire încă nelustruită am închipuit pe un om pe care lumea noastră pământeană îl cuprinde în brațe și-l giugiulește cu toate petrecerile. Iar libera-mi pornire. Nu se împiedecă de nimic singular, Ci se mișcă mai departe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
la rândul său Radu Rosetti -, un ciubucciu stând necontenit în odaia de alături pentru a aduce un ciubuc aprins îndată ce auzea bătând în palme [...]. Slujba de ciubucciu, având a ține curate și a umplea ciubucile într-o curte primind mulți musafiri, era departe de a fi o sinecură și, când numărul musafirilor era deosebit de mare, ciubucciul casei mai era ajutat de băieți ciubuccii și de feciorii musafirilor (199, p. 62). Uneori, boierul însuși se arăta servil față de cei care îi erau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de alături pentru a aduce un ciubuc aprins îndată ce auzea bătând în palme [...]. Slujba de ciubucciu, având a ține curate și a umplea ciubucile într-o curte primind mulți musafiri, era departe de a fi o sinecură și, când numărul musafirilor era deosebit de mare, ciubucciul casei mai era ajutat de băieți ciubuccii și de feciorii musafirilor (199, p. 62). Uneori, boierul însuși se arăta servil față de cei care îi erau superiori. În astfel de cazuri, chiar el era cel care „împle
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ciubucciu, având a ține curate și a umplea ciubucile într-o curte primind mulți musafiri, era departe de a fi o sinecură și, când numărul musafirilor era deosebit de mare, ciubucciul casei mai era ajutat de băieți ciubuccii și de feciorii musafirilor (199, p. 62). Uneori, boierul însuși se arăta servil față de cei care îi erau superiori. În astfel de cazuri, chiar el era cel care „împle ciubucile tuturor celor de care are cel mai mic interes”, scria Dimitrie Ralet pe la jumătatea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
că, rostită de un necredincios ca mine, ar putea căpăta lesne accente jignitoare. ― Cu atât mai bine! Atunci problema pe care o reprezinți va fi soluționată mai repede de frații-ostași. ― Violența nu e întotdeauna cea mai bună opțiune în cazul musafirilor. Ca să nu mai spunem că e și cea mai nepoliticoasă dintre modalitățile de a trata un oaspete. Abatele râse gros: ― Ești cam impertinent pentru o slugă. Ai avut stăpâni toleranți, ceea ce e un semn de nepricepere mai clar chiar decât
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
extrem de mulțumit de această stare de lucruri; o tînără drăguță și vorbăreață precum domnișoara Crawford constituia întotdeauna o companie plăcută pentru un om potolit, care-și făcea de lucru pe lîngă casă. Ca să nu mai amintim că, domnul Crawford fiind musafirul său, avea o scuză să bea vin roșu la masă în fiecare zi. Admirația fetelor Bertram față de domnul Crawford era mai extatică decît orice obișnuise să simtă domnișoara Crawford față de o persoană de sex opus. A recunoscut totuși faptul că
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
conceptual și a actorilor din spațiul economic globalizat. Prin concentrarea și organizarea unui volum mare de informații într-un număr redus de pagini, speranța autorilor este că, la finalul textului, cititorul să aibă o atitudine clară atunci când descoperă că acest musafir modern i-a devenit colocatar și să-și definească o poziție față de această provocare a timpului nostru, având capacitatea să formuleze răspunsuri la întrebările privind „drumul” urmat de globalizare în lumea contemporană: ce vrea, cine-i sunt prietenii și inamicii
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
trebuie să ai cel puțin bunul-simț de a tăcea.) „Ceea ce nu interzice legea interzice pudoarea.” (Seneca) Îi dai degetul, el Îți apucă mâna. (Obraznicul nu cunoaște simțul măsurii În aprecierea actelor de bunăvoință manifestate, la un moment dat, față de el: „Musafirul obraznic scoate gazda din casă”.) Cine calomniază pe altul Își arată propriile defecte. (Calomnia derivă, În primul rând, din incapacitatea de a suporta meritele altuia: „Ce nu poți lăuda nu huli”.) „Oamenii Înțelepți trebuie să judece pe ceilalți așa cum ar
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
altă variantă se spune: „Sârguința e muma norocului”; străduința creează, Într-adevăr, ocazii favorabile.) Sârguința este pe măsura dorinței, a speranței: „E În natura oricărei dorințe să se stingă, dacă nu e hrănită de speranță” (Cl.A. Helvétius). Casa nemăturată musafiri așteaptă. (Neglijența, delăsarea așteaptă ironii, sancțiuni: „La lelița jucăușă, stă gunoiul după ușă”: „Dă, Doamne, tot sărbători și numai o zi de lucru, și atunci să fie nuntă”.) Ai carte, ai parte. (Alte proverbe ne oferă explicația: „școala face omul
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cerută de obligația morală a restituirii la timp a datoriei contractate.) Mai stai, plecare-ai,/ C-acum veniși, duce-te-ai. (Sunt, desigur, acele cuvinte spuse de regulă În gând de către cel care s-a trezit „pe cap” cu un musafir nepoftit sau cu unul venit Într-un moment nepotrivit.) Ochii se Înveselesc și inima rabdă-n sec. (Când nu exigența morală a sinelui impune lucrul acesta, atunci Îl pretinde vârsta Înaintată, când se știe că „există dorință, dar nu mai
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
protecția copilului “-vizionare film *Joc de rol : În vizită la cabinetul medical “ *Joc de masă : ,, Alege și potrivește ! “ -obiecte specific diferitelor țări ale Uniunii Europene ,steaguri ale acestor țări. Întâlnirea de dimineață - ,,Când ești vesel,când ești trist ?” *,,Astăzi primim musafiri “-medicul grădiniței ; Nu vorbesc neîntrebat-deprinderea de a-i respectă pe ceilalți. Activitate integrată ( DLC,DEC ) ,, Pantofiorii roșii“(lectură educatoarei), cântec “Țările Europei”. VINERI *Bibliotecă ,,Drepturile copilului “ realizarea revistei clasei prin scrierea cu litere de tipar a drepturilor copiilor învățate. *Artă
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]