5,761 matches
-
De ce nu termini de numărat? Simplu, tovarășe responsabil! Dacă până la 500 nu lipsește nici una, credeți că există motive să lipsească tocmai din celelalte?!... „Ospătar! Două sticle cu vin. Alb sau negru? Dar... ce te privește pe dumneata?” „Carevasăzică, vin aveți, must aveți, pastramă aveți, mămăliguță aveți, mujdei așijderea! Fii sincer: cu care inspector mă confunzi?” „Vreau să beau un vin veritabil, așa că îți dau bacșișul înainte și acum te rog să-mi spui cinstit ce-mi recomanzi? -Alt restaurant!” „ Ascultă, tovarășe
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
4. Și a poruncit poporului, locuitorilor Ierusalimului, să dea preoților și Leviților partea cuvenită lor, ca să țină cu scumpătate legea Domnului. 5. Cînd a ieșit porunca aceasta, copiii lui Israel au dat din belșug cele dintîi roade de grîu, de must, de untdelemn, de miere, și din toate roadele de pe cîmp; au adus din belșug zeciuiala din toate. 6. Totodată, copiii lui Israel și Iuda, care locuiau în cetățile lui Iuda, au dat zeciuiala din boi și oi, și zeciuiala din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
Ezechia. 27. Ezechia a avut multe bogății și multă slavă. Și-a făcut vistierii de argint, de aur, de pietre scumpe, de mirodenii, de scuturi, și de toate lucrurile care se pot dori; 28. hambare pentru roadele de grîu, de must și de untdelemn, grajduri pentru tot felul de vite și staule pentru oi. 29. Și a zidit cetăți și a avut belșug de boi și de oi; căci Dumnezeu îi dăduse multe avuții. 30. Tot Ezechia a astupat și gura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
cred. Mai bun decât Face Value sau No Jacket Required? Bulangiu nu știe nimic despre muzică. — Păi, cedează Tom, poate nu ca No Jacket Required, dar clar e la fel de bun ca Face Value și mult mai tare decât Hello I Must Be Going!, But Seriously și ultimul, cum Îi spunea? — Both Sides, spun eu. Așa și cu femeia lui; și pe-o parte și pe alta... șmechera. — Da asta n-ar fi prea greu, nu? Presupun că Stronach știe multe despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Nardin și D. Mapel (ed.), Traditions of International Ethics (Cambridge). Forum on Chomsky, Review of International Studies, 29(4). Foucault, M. (1977) Discipline and Punish (Harmondsworth). (1987) "Nietzsche, Genealogy, History", în M. T. Gibbons (ed.), Interpreting Politics (London) (2003) "Society Must be Defended": Lectures at the Collège de France 1975-1976 (New York). Frank, A. G. (1967) Capitalism and Underdevelopment in Latin America (New York). Friedman, E. (1995) "Women's Human Rights: The Emergence of a Movement", în J. Peters și A. Wolper (ed.), Women
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ca și cum la rădăcina gingiilor de jos aș ține câte un nasture de pardesiu; dar acest amănunt dă surâsului meu ironic o expresie de satiră crudă, așa că inconvenientul se prezintă ca un folos. Uneori buzele mele secretează o nimica toată de must și unele cuvinte ale darului meu oratoric apar ca florile de ghiocei cu o lacrimă în petale. E adevărat că în fond toată ființa mea se umezește la încheieturi și transpiră. Ca și cum aș purta în podul palmelor o limbă, mâna
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
colocviile mele, la dineurile mele? Necesitatea aceasta n-am "apărat-o", am construit-o; nu din nimic, fiindcă existau de la început, ce-i drept, tablourile. Dar din această materie primă, nu complet indiferentă, dar nici complet decisivă, am făcut un must al plasticii contemporane. Le las cârcotașilor grija de a afla cine, pictorii aceștia ori galeria mea, numele lor ori sigla mea, a pus în valoare pe cine. Dumnezeu știe, în orice caz, că acel fifty-fifty din vânzări nu l-am
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
prezența directorului de la BBC, Sir John Reith, care a jucat rolul crainicului§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§. Iată cum suna începutul acestui discurs, echilibrat în formă, dar patetic în conținut: At long last I am able to say a few words of my own. You must believe me when I tell you that I have found it impossible to carry the heavy burden of responsibility and to discharge my duty as a King as I would wish to do without the help and support of the
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
the sense: shrewd, sly, furtive, surreptitious, treacherous, sneaking, crafty, un-English, un-Scottish, un-Welsh. In England it is bad manners to be clever, to assert something confidently. It may be your own personal view that two and two make four, but you must not state it in a self-assured way, because this is a democratic country and others may be of a different opinion. A continental gentleman seeing a nice panorama may remark: 'This view rather reminds me of Utrecht, where the peace
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
For a time he was the sole leader of the Western world against the Nazi tyranny. Churchill had the quality of vision, a quality which entitles him to a foremost place among strategists. (As a commander-in-chief in the field, it must be admitted, I often wished Churchill had not himself once been a soldier; he was so interested in the tactical conduct of a battle that he would occasionally try to interfere, though he never pressed his point and would always
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
of Britain is about to begin. Upon this battle depends the survival of Christian civilisation. Upon it depends our own British life and the long continuity of our institutions and our Empire. The whole fury and might of the enemy must very soon be turned on us. Hitler knows that he will have to break us in this island or lose the war. If we can stand up to him all Europe may be free, and the life of the world
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
după ce„a crescut paiul și a dat în spic” (Matei 13, 25-26). Într-adevăr, cândeste vorba de lume Dumnezeu nu osândește „global”, așa cum arface oamenii în sens pătimaș, ci alege muncind cu sudoarea frunții:„Așa zice Domnul: Ca atunci când găsești must într-un strugure șizici: Nu-l rupe, că în acesta se află o binecuvântare, tot astfel voiface și Eu cu slujitorii Mei: Mă voi feri să stric tot” (Isaia 65, 8).Mântuitorul a chemat pe ucenicii Săi să devină părtași
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
cu lat. cena și lat. cenare care au dat în română substantivul cină și verbul (a) cina. Sunt cuvinte panromanice și lat. farina > rom. făină, lat. lar (i)dum > rom. lard „slănină“ (azi păstrat doar în Ardeal), lat. mustum > rom. must, lat. vinum > rom. vin, două verbe care denumesc acțiunea de preparare a mâncărurilor, lat. coquere și lat. frigere, devenite în română (a) coace și (a) frige, iar dacă ceva nu a fost bine fript s-a spus că e crud
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
granum „grindină, prundiș, sămânță; boabă de strugure; perlă”, grandio „a genera, a da naștere, a dezvolta”, față de grandino „a bate grindina”; fr. raisin „viță-de-vie, strugure”, grappe „strugure”, let. grudas „grăunte”, gruntas „grunt”, visl. griot „pietriș”, sl. gruda „grămadă, morman”. Ravac, mustul sau vinul care se scurge fără a fi presat, este o creație românească cu suf. -ac de la rădăcina pe care o întâlnim în reavăn, râu, rouă, auă etc. Harag, arac „par ce susține plantele agățătoare (vița-de-vie, fasolea)”, considerat achiziție recentă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
aluat se așază un prim 1 kg făină de grâu pentru foile externe 1 kg făină și 1 kg crupe pentru tracta (plăcinte) 2 kg brânză proaspătă de oaie frunze de dafin ulei de măsline 200 g miere 200 ml must proaspăt strat de tracta, care se acoperă cu amestecul de brânză din castron; urmează un alt strat de „tracta“, apoi unul de brânză. Deasupra se așază o singură tracta, întinsă la dimensiunea necesară, apoi se acoperă cu a doua foaie
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
peste care se pune jar. Placenta trebuie să se coacă încet și să fie pătrunsă uniform. Se descoperă de două, trei ori, pentru a se verifica. Când e gata, se scoate din vatră și se stropește cu miere diluată în must. MEESANA (Flori de bostan umplute) - Italia Florilor de bostan li se scoate pistilul. Se fierb cartofii, se zdrobesc cu furculița și se pun într-un castron. Se adaugă ouăle bătute, usturoiul mărunțit, pătrunjelul, măghiranul, parmezanul, pâinea; se amestecă ingredientele. Cu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
o cârciumă toacă fel de fel de cărnuri pentru cârnați, un vârtej de muște roiește împrejur; dincoace niște hârdaie cu struguri borșiți din cari un zaplan cu mâinile pline de zeamă dulce și de praf își umple mereu teascul, pentru must un fel de sirop îngroșat cu țărână: aci un alt vârtej de muște clocotește fără astâmpăr; pe jos e noroi de struguri, de prune și de spălături de tingiri. Pe niște cotloane se prăjesc la tavă niște cârnați exalând un
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
vădită desfătare: "Aci, sub umbrare improvizate pentru campania zaanalei, de o parte și de alta a șoselii fac chef negustorii, țăranii, soldați, bicicliști, mahalagioaice, popi etc, cu familia și copiii; mănâncă fleici, frigărui, mai ales cârnați și pastramă, și beau must, aspirând cu deliciu pe nas și pe gură mirosurile zaanalei și praful șoselii."112 Aceeași delectare, contrariantă pentru cititor, caracterizează îndeletnicirile, hobby-urile și gastronomia eroilor urmuzieni: "Cea mai mare plăcere a lui Algazy în afară de obișnuitele ocupații la prăvălie este
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Therefore, we can speak of a certain pliancy of Caragialism that maintains its essence in time, imposing itself through some of its components, in an endless flow. Our option for a global definition of Caragialism is consequently justified, since it must refer in an unbiased manner to all its constituents that are successively selected as its representatives. All these being said, the second meaning of the term Caragialism is obvious, namely that of an attitudinal and aesthetic parentage of the Caragialian
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Urmuz, to Eugen Ionescu and to other writers who were tempted by the literary expression of the absurd, such as Tudor Arghezi, Teodor Mazilu and Marin Sorescu. As already stated in this section, the complete image of Caragiale's inheritance must take into account not only the regressive affiliations but also the instances in which the intertextual reading is directed from Caragiale towards his followers. In other words, we should mention that this author's presence in our 20th century literature
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
urmă privesc înapoi privirile mele se îmbrățișează printre confetti vlăguită albia secată a râului imploră lacrimi care nu vin 29 august 2011 Toamna artistului eu sunt un artist mușc din fiecare frunză trag sevă din dezamăgiri storc strugurii le beau mustul sunt deja mahmur pe urmă vorbesc despre viață dar nu las boabele să cadă le mângâi ca pe iubitele pierdute dacă aș amușina toamna ar începe să cânte reumatismul în mine vin apusuri ruginii patima miroase a sfârcuri de vie
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
vieții tale, altfel nu se aleg cuvintele, nu se organizează sintaxa, nu se Începe discursul. Azi, la seminarul de folclor, colegul P. a vrut să recite legenda Crișurilor; ne-am fi așteptat cu toții să folosească o limbă arhaică, plină de mustul magic al vorbirii orale din spațiul rural. În loc de asta, P. derulează un limbaj În care Își fac loc argotismele orășenești, astfel că povestirea lui devine parodia unui text contaminat. Asistentul Îi spune să folosească pe cât este posibil limba arhaică, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
beam la Întoarcere; se părăsea periferia orașului, luându-se pe o scurtătură numită „printre vii“. Ce Însemna acest lucru? Se mergea efectiv printre vii, era luna august și ne uitam fascinați la vițele Încărcate, ai căror ciorchini se umflau de must, cocându-se sub căldura toropitoare, În timp ce nările ni se Înfoiau vibrând de acel parfum afrodisiac al strugurilor dați În pârg. Ne lăsa gura apă, dar nu Îndrăznea nici unul să treacă gardul de sârmă; nu aveam timp, trebuia să mergem la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Dansez și eu, Angela, în samba amintirilor. Și eu neștiutor, ca toți ceilalți. Ca mama ta. Își scosese pantofii și dansa ținându-i în mână. Tălpile i se arcuiau, degele îndrăcite apăsau pardoseala ca pe niște struguri din care iese mustul. Muzica era sub picioarele ei. Fii atentă, am spart un pahar. Și am fugit de pe ringul dansatorilor. Grădina, suspendată pe o amplă terasă, era plină de plante exotice cu un aspect înfricoșător: unele, foarte înalte, aveau pe tulpină enorme excrescențe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
filigranul unui bizantin Închis În turnul de fildeș, ci vocea unui contemporan atent la pulsul celor omenești, care Își risipește din goana condeiului torentele adevărului personal.“ 2 Cuvânt introductiv Good! It shall be! Revealment of myself! But listen, for we must cooperate; I don’t drink tea: permit me the cigar! Robert Browning Fatală și interesantă mai e și firea unui homme de lettres! Întregul Buenos Aires literar nu mi-a uitat, și Îndrăznesc să sugerez că nici nu-mi va uita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]