4,032 matches
-
stârnește așa de tare. Merseră către altă japșă, dar fără vreun folos. În cea de-a treia găsiră un șarpe care Înghițise un ou și-l omorâră cu un băț. Blondul se ținea departe. Lică și Scurtul dibuiră, tupilat printre mustățile unei sălcii, un cuib gol. Mai apoi, prinseră În plasă și găinușa care, de frică, se scufundase. Scurtul o apucă de aripi și-i suci gâtul. Ceilalți Îl priviră cam strâmb. „Ce vă uitați așa? Oricum murea. N-ați văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și ale pământului - În locul ochilor le punea boabe negre de piper; turme de oi și porci, cirezi de vite; săbii și furci; stejari și pomi plini cu poame; struguri și frunzele lor, crestate adânc pe margini; spice de grâu cu mustăți dese și lungi; iepuri și căprioare și cerbi cu coarne cât copacii; căruțe și cai; știuleți de porumb; cartofi și boabe de fasole; potcoave, clești, foale și nicovală, cu ciocanul odihnind pe ea; arcuri cu săgeți și pâraie cu unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Începu s-o Înghită. Mamă-sa nu știuse să-l mângâie și-l lăsase să se Înrăiască. Se Însingura, vorbea rar și puțin, găsea În fiecare un dușman tăcut. Așa Își căpătase și porecla, nu neapărat din pricina capului mic, a mustății negre și a ochilor scormonitori. Copilărise prin Baltă, pe malul Dunării, pe ulițele satului, În pădurile dimprejur, pe câmpuri, prin văi. Se Întorsese la ele și le găsise străine. Ajunsese un om singur și ascuns. Chiar și așa, Însă, Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
un palat de Împărați. Apa aproape că Își domolise undele. Cap de Șobolan Își prinse obrajii În mâini, oftă și se căută În oglinda Eleșteului. De-acolo Îl privea, aievea, o căpățână de șobolan: blană cenușie, urechi mici, ochișori ascuțiți, mustăți lungi pe un bot terminat Într-un râtuleț rozaliu. Își pipăi mustățile care tremurau, se ridică și strigă cât putu de tare către bătrânul care se făcuse mic de tot, În josul coastei: „Uite ce-mi face, nea Mitule, nici acuma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Șobolan Își prinse obrajii În mâini, oftă și se căută În oglinda Eleșteului. De-acolo Îl privea, aievea, o căpățână de șobolan: blană cenușie, urechi mici, ochișori ascuțiți, mustăți lungi pe un bot terminat Într-un râtuleț rozaliu. Își pipăi mustățile care tremurau, se ridică și strigă cât putu de tare către bătrânul care se făcuse mic de tot, În josul coastei: „Uite ce-mi face, nea Mitule, nici acuma nu vezi că-și bate joc de mine?” - și-i arătă fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pot Încă observa finele gravuri ce-l Împodobesc și care reprezintă o corabie cu pânzele umflate În vânt, valuri de apă șerpuite, un soare vesel și, mare cât toate acestea la un loc, un turc cu turban Împletit cu meșteșug, mustăți subțiri, șalvari, ilic și iminei - ce se bucură de tabietul narghilelei. Un set de două cești din porțelan făcute Într-un oraș nemțesc ori austriac - piese de colecție primite cu Încântare În dar de la minunata mea Învățătoare, cea care mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
fire din coada mea și ei o să le cânte pe de-a moaca la oameni când o să-i chemi să te aleagă. Ce zici?” Viitorul Primar clătină din imensa căpățână de guzgan pe care o purta pe umeri, Își mângâie mustățile lungi și lucioase, Își umezi râtul rozaliu: „Ești șmecher, da’ nu mă duci tu pe mine!”. Mai târziu, printre bocănituri de copite și scârțâit de roți, se auzi iar răcnetul: „Vaina caput! Vaina caput!”. Prin șanțul de peste drum, lui Mihai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pe care ajunsesem să-l știu pe dinafară, mă distram hrănind guzganii. Le puneam bucățele de covrig sau de biscuit din ce În ce mai aproape. Păreau să șovăie când Îmi Întâlneau privirile, mă țintuiau bănuitor cu ochișorii ăia mici și scormonitori, Își mișcau mustățile țepoase. Dacă mă uitam În altă parte, furau firimitura fără să se teamă. Cum mă Întorceam scurt spre ei, lăsau prada și-o luau la goană, se opreau, adulmecau, apoi, pâș-pâș, se Întorceau târându-și cozile către bucățica abandonată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și de la cine s-o afle. Bunica vitregă a lui Ectoraș avea numai șapte ani când, În timpul primului război mondial, familia ei se refugia - din cauza ocupantului german - către partea de Răsărit a țării. Capul familiei, un domn Îngrozitor de aspru, cu mustăți stufoase, dăduse câțiva mărunței de pomană unui fost lucrător de la căile ferate care-și pierduse amândouă picioarele de sub genunchi și care cerșea, Îmbrăcat Într-o uniformă jerpelită și cu un chipiu cu bandă roșie pe cap, târându-se pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de la căile ferate care-și pierduse amândouă picioarele de sub genunchi și care cerșea, Îmbrăcat Într-o uniformă jerpelită și cu un chipiu cu bandă roșie pe cap, târându-se pe un peron de gară prăpădită de bombe. Milostivul domn cu mustăți stufoase primise din partea ologului o ofertă de afaceri: În schimbul a câtorva bănuți - sumă ridicol de mică - și a două pâini - căci fostul feroviar zărise sacul burdușit cu pâine neagră atârnat de prevăzătorul tată de familie În plasa de bagaje a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu farfurioarele lor, o cafetieră și o zaharniță, pe care cerșetorul pretindea că le furase, Înainte să i se amputeze picioarele În urma unui accident de muncă, dintr-un vagon-restaurant austriac, plin de fandosiți cu nasul pe sus. Asprul domn cu mustăți ca două vrăbii de o parte și de alta a nasului chibzuise câteva clipe, Întrebându-se dacă se cădea să cumpere lucruri furate. Ajunsese la concluzia că o astfel de tranzacție ar fi fost foarte morală, deoarece obiectele fuseseră furate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
se apucase să-l fugărească pe evadat. Dărâmase vrejuri de roșii, călcase În picioare vinete, ardei și straturi de cartofi, făcuse una cu pământul cuiburi de fasole. Diavolescul animal nu se lăsa prins cu nici un chip. Omul se Înfuriase, obosise, mustața cea neagră i se pleoștise de la sudoare. Smulsese un arac pe care până atunci se sprijinise un vrej și se hotărâse să-i aplice răzvrătitului spinalizarea Într-un fel care nu fusese prevăzut În manuale. Îl izbise, În treacăt, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
care nu fusese prevăzut În manuale. Îl izbise, În treacăt, cu bucata de lemn, Îl Înghesuise Într-un cotlon și se pregătea să-l lovească Încă o dată, de moarte. Iepuroiul se așezase, apoi se săltase puțin pe labele din spate. Mustățile pipăiau aerul și privirea i se ascuțea din ce În ce. Apoi Îl luase la rost pe atacator: „Ia ascultă, băi, puță bleagă! Păi, nu-ți e așa, un pic, rușine?!?”. Cap de Șobolan simțise nevoia să se așeze și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de cele mai multe ori timpul și-l pierduseră jucând cărți și ascultând, Înfiorați ori Înfierbântați, cântecele lăutarilor din neamul țigănesc al Căloilor. Florea Cucu zâmbi și oftă iarăși. Mirosul scorțișoarei și aburul cald al vinului Îi făceau nările să freamete deasupra mustății În care se Întăriseră ciucuri mici de gheață. Avea să ajungă curând În sat, să-și scuture promoroaca de pe haine În fața sobei Încinse, să bea scurt o țuiculiță și să pornească apoi În căutarea lui nașu-său, care cu siguranță Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
resemnată de vită Înjugată la plug, care rabdă bice și jordii fără să Încerce să se ferească. Se auzi glasul răstit și fioros al patronului turc, un om destul de În vârstă, cu fața negricioasă, ciuruită amarnic de vărsat și o mustață nemaivăzut de groasă. Când Marianti, speriată de vocea lui, ajunse lângă el, o prinse ca un stăpân, o mână de la spate spre ușa ce dădea spre laborator și, știind bine că cei doi clienți se uitau, Îi mângâie cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
s-a părut editorilor de la Chișinău o semilună. La redarea portretului voievodului, miniaturistul a surprins o serie de trăsături care este posibil să-i fi aparținut domnului, în ciuda schematismului desenului. Chipul domnului ne apare, astfel, hotărât și senin, cu barbă, mustață și sprâncene negre, cele din urmă frumos arcuite, arătând că Miron Costin nu a greșit când a spus că „Barnovschii vodă era foarte trufaș și la portul hainelor mândru“. Dar „la inimă era foarte direptu și nelacom și blându“, a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
der Reichsratswahlen in den im Reichsrate vertretenen Königreichen und Ländern im Jahre 1911, în „Österreichische Statistik“, serie nouă, vol. 7.1, Wien, 1912, p. 142-145. cu Ioan Volcinschi, având ca membri importanți pe Florea Lupu, Tudor Flondor, Gheorghe Vasilco, Nicolae Mustață ș.a. La începutul secolului XX a apărut în Bucovina un nou partid românesc • Partidul Țărănesc Democrat în frunte cu Aurel Onciul și Florea Lupu. În 1905 s-a produs o împăcare parțială între oamenii politici români, țărăniștii fuzionând cu conservatorii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
466, 469, 470, 471. Muller, Herbert J. 419, 420, 422. Müller, Hermann 329. Mumuleanu, Barbu Paris 132. Mundicii 477. Mungiu Pippidi, Alina 205. Murgescu, Costin 426. Murnu, G. 144. Musceleanu, Constantin 251. Mussolini 326, 329, 330. Mustafa Pașa, 164, 165. Mustață, Nicolae 363. Muste, Nicolae 90. Mușat, Mircea 309. Mușata, v. Margareta. Muthu, Mircea 137. Muzescu, M. 129. Muzicescu, Gavril 400. Nadeždin, I. 486. Naevii 477. Nagy, V. 328. Napiórkowski, Stanislaw Celestyn 51. Napoleon al III-lea 289, 293-296. Napoleon Bonaparte
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
bătrâni dintre ei povesteau la un pahar de țuică luată, cel mai adesea, ,,pe datorie" de la MAT, despre o altă lume,cu regi și regine în care trăiseră părinții și bunicii lor. Între ei era unul mai bătrân, cu o mustață mare și care purta, și iarna și vara, opinci pe care și le făcea singur din piele de porc. ,,Politicianu", pentru că așa îi spuneam cu toții, fie bătrâni, fie tineri sau copii, vorbea tare și apăsat și nimeni nu-l contrazicea
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
dramatică e ținută, aproape număr de număr, de A. de Herz, înlocuit uneori, de Mihail Stăncescu și de M. Valeriu; Liviu Rebreanu se referă la jocul actriței Marioara Voiculescu, la spectacolul cu Trandafirii roșii de Zaharia Bârsan ori glosează cu privire la „mustăți, barbe, peruci” și la „sufleur”. A. de Herz se oprește asupra ibsenismului, revista începând și tipărirea în serial a studiului lui Georg Brandes despre dramaturgul norvegian. Dr. Landsberg, redactor la „Bukarester Tageblatt”, evocă activitatea lui Goethe ca director de teatru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289545_a_290874]
-
CLASA A III-A: Activitate individuală Brainstorming: Ce s-ar fi Întâmplat dacă țăranii nu ar fi reușit să facă astfel de „condeie”? Elevii transcriu În vocabulare cuvintele necunoscute, apoi le integrează În enunțuri proprii. CLASA I Activitate frontală Memorizare: „Mustățile”, de Victor Tulbure (fișa 2). Activitate individuală: exerciții de pe fișa 2. CLASA A III-A: Activitate individuală. Fișa de lucru (Anexă ) Copiii vor completa fișa de lucru, apoi, pe „scaunul autorului” vor veni să citească ultimul punct al fisei (povestirea
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
cele de la lapte erau mai lungi, dar mai subțiri și mai organizate. La noi în zonă erau două centre de distribuire a laptelui unde stăteam la cozi nesfârșite. Faimoasă era toneta „La moșu’” (moșu’ fiind vânzătorul, un țigan morocănos cu mustață albă) de pe strada Cetatea Histria, aproape de școala Generală 169, și cea de la blocul „Materna”, colț cu strada Valea Ialomiței (avea magazine pentru copii la parter, botezate în acord cu politica pronatalistă a regimului). Când oamenii plecau de la coadă, nu își
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
, Dimitrie (1817 - 25.X.1858, Botoșani), poet, prozator, dramaturg și traducător. Este întâiul născut al Mariei (n. Mustață) și al spătarului Alexandru (Alecu) Ralet. În jurul anului 1840 și-ar fi încheiat, pe cât se pare, studiile de drept, poate la Universitatea din Cracovia. Intrat în magistratură, este în 1841 judecător și apoi președinte de tribunal în orașul copilăriei lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289122_a_290451]
-
-se În fața ochilor tăi: un contur plin de culoare, totuși mereu variabil, mereu În mișcare; petele căprui ale ochilor, de două ori un pic de roz (zgarda pentru pureci, și limba, când, satisfăcută, Își linge firimiturile de biscuit de la baza mustăților). Și mai auzi: tropăitul pe care Îl face alergând și sărind (fericită de noua Întâlnire, așa cum e ea Întotdeauna) pe podea; mârâitul, poate chiar lătratul ei, dacă trece cineva pe stradă, prea aproape de geamul casei pe care se simte obligată
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
întreaga filosofie a lui Montaigne se rezumă la un elogiu adus lumii reale, concrete, terestre. Ea îndrăgește și celebrează pământul, aici-și-acum-ul, întruparea, carnea. Ea se spune cu slănină și ceapă, cu țăranii și viile, cu gustul unui sărut agățat în mustață, cu vinul alb și cu stridiile, cu călătoriile și cu lecturile, cu canibalii și cavalerii, cu poliția sosurilor și cu știința îndestulării stomacului, cu mirosurile Veneției, cu câinii și pisicile, cu cura termală și cu dietetica, cu poștalioanele și cu
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]