2,210 matches
-
a studiului) și emite idei notabile: folclorul ca emanație a creatorilor populari de excepție, tendința acestora de a ieși din sfera generală a stilisticii supraindividuale, necesitatea metodologică de a studia folclorul în permanenta sa mutație, iar nu în „palida imagine” muzeală. Revista pe care a condus-o este atât de bogată în materiale prețioase, încât, scria Gheorghe Vrabie, „nu se poate face nici o cercetare” a vreunei probleme de etnografie fără consultarea ei. G. a publicat și literatură memorialistică și documentară, o
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
ei și media literară debordează cu mult imaginația bovaricului intelectual roman cu tropism occidental cronic. Se impun acum niște delimitări. Genul poeziei, cum bine observa Ion Simuț În cazul României, subzistă În conștiința publică franceză doar sub formă de exponat muzeal sau fenomen sectar. Suprafața de vizibilitate a poeziei franceze de astăzi este cea a unui teren de fotbal raportată la CÎmpia Romană. Rămîne proza, puțin teatru acesta din urmă produce mai degrabă voce decît literă, cum cred că e și
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
sacre, apoi a unor texte care stau la baza filozofiei moderne. Scrupulul purității genurilor nu contează aici, pentru că el aparține unei istorii literare retrospective. Literatura premodernă trebuie să fie studiată nu numai din unghi retoric, nu recreată Într-un spațiu muzeal pentru uzul unor spectatori care habar nu au de autentica ei „viață”, ci și repusă În contextul ei cultural. Dar, o dată cu secularizarea culturii și cu transformarea literaturii beletristice În avangarda oricărei mișcări revoluționare, fie la nivel politic (literatura națiunilor), fie
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ca o tentativă de a recupera, pentru cei de astăzi, un nucleu fecund al moștenirii junimiste, privită ca o sursă privilegiată de la care se poate revendica o viziune contemporană a libertății. Liberalismul conservator al Junimii nu este doar un obiect muzeal, ci și punctul de plecare pentru un viitor posibil. Mulțumirile mele se îndreaptă către directorul Editurii Humanitas, domnul Gabriel Liiceanu. Dedic paginile de față părinților mei, Mihaela și Dumitru Stanomir, și memoriei bunicilor mei, Constanța și Iordache Hărăbor. Un vis
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Arhivele Statului (A. Sacerdoțeanu, Virginia Sacerdoțeanu, Emil Vârtosu, I.R. Mircea, E. Condurachi, D.P. Bogdan, A. Elian, Constantin I. Andreescu, Constantin Turcu, C. Grecescu); Societatea Numismatică Română (C. Moisil, E. Condurachi, Octavian Iliescu, Maria Golescu); Muzeul Național de Antichități și filialele muzeale provinciale (I. Nestor, D. Tudor, Gh. Ștefan, Dumitru Berciu, Mircea Petrescu-Dâmbovița, Bucur Mitrea, Eugen Comșa, Sebastian Morintz, R. Vulpe, Grigore Florescu); Institutul de Studii Clasice (C. Daicoviciu, Mihail Macrea, Kurt Horedt); Comisia Monumentelor Istorice și Institutul de Istoria Artei (G.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
istorice de către Imperiul Rus. Tratatul a fost semnat ca o ironie a sorții, la București, la 16/28 mai 1812, după îndelungate tratative dintre Imperiul Turc și cel al Rusiei. Astăzi, 27 martie 2012, într-o sală din incinta “Complexului Muzeal “Iulian Antonescu” din orașul Bacău, câteva zeci de persoane, ale căror chipuri trădează o vârstă înaintată, au venit pentru a fi din nou împreună, în această zi, importantă pentru ei. Sunt aici de fiecare dată, pentru a comemora istoricul eveniment
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
al Moldovei, prin intermediul sufletului acestui proiect, prof. Maria Agapi, ne determină să afirmăm că sunteți păstrătorii tezaurului nostru popular și, în același timp, multiplicatorii tradițiilor de peste secole. Felicit ări organizatorilor și multe succese! Marcel LUTIC, Muzeul Etnografic al Moldovei, Complexul Muzeal Palatul Culturii, Iași Expoziția a avut caracter multidisciplinar, valorificând cunoștințe de ordin etnografic și tradiții specifice acestei regiuni a țării noastre, cu larga contribuție a profesorilor și elevilor Școlii Normale "Vasile Lupu" și a partenerilor lor, cum ar fi Seminarul
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
pe 7 ani: noiembrie 2001- noiembrie 2007. Anual proiectul se desfășoară astfel: o săptămînă alocată vizitării expoziției intitulate „Practici de Sântandrei”, o oră vernisajul expoziției prezentată de etnografii Marcel Lutic și Aurel Istrate de la Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Palatul Culturii Iași, urmate de spectacolul din seara de ajun a Sfîntului Andrei. Locul desfășurării programului Edițiile 2001-2002 și 2004-2006 s-au desfășurat în sala de expoziții a Bibiliotecii Județene „Gh. Asachi” din Iași, doar ediția 2003 fiind găzduită într-
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
Artă ale Bibliotecii Județene "Gh. Asachi" organizator: Școala Normală „Vasile Lupu" din Iași, in parteneriat cu Biblioteca „Gh. Asachi” și Asociația Normaliștilor Ieșeni - despre aceste datini, ce au loc de sărbătoarea Sfântului Andrei, va vorbi etnologul Marcel Lutic de la Complexul Muzeal „Moldova" și managerul acestui proiect, prof. Maria Agapi - din program: - Colinde laice - Școala Funny English (cl.a III-a), dirijor Dorina Iușcă, - Corul de fete Strop de Ler al Școlii Normale Vasile Lupu, dirijori profesorii Dorina Iușcă și Viorel Bârleanu
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
Albumului Unirii - Arad" și a unui film documentar privind Unirea: "Rolul Consiliului Național Român Central de la Arad" - 15.000.000 lei - Editarea unor volume de documente și lucrări științifice cu privire la Marea Unire - 16.000.000 lei - Editarea unor ghiduri, ilustrate muzeale și publicații periodice - 6.000.000 lei 3. Manifestări cultural-artistice - Organizarea, în perioada 18-20 noiembrie 1993, a sesiunii științifice "Aradul și Marea Unire", cu participarea reprezentanților Academiei Române, Ministerului Învățământului, Direcției Generale a Arhivelor Statului, universităților din București, Cluj-Napoca, Timișoara, Oradea
HOTĂRÂRE nr. 751 din 29 decembrie 1993 privind alocarea unor fonduri din bugetul de stat, pe anul 1993, judeţului Arad, pentru sărbătorirea zilei de 1 Decembrie - 75 de ani de la Marea Unire din 1918. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109738_a_111067]
-
Articolul 1 Se aprobă alocarea sumei de 300 milioane lei din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 1994, pentru continuarea execuției lucrărilor la obiectivul de investiții "Monumentul eroilor și spații muzeale din cadrul complexului cultural-spiritual Sfântă Vinere" din municipiul Zalău, județul Sălaj. Cu sumele alocate din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului se majorează în mod corespunzător sumele defalcate din impozitul pe salarii pentru județul Sălaj. Articolul 2 Ministerul Finanțelor va
HOTĂRÎRE Nr. 432 din 20 iulie 1994 privind alocarea unor fonduri din bugetul de stat pe anul 1994 pentru continuarea execuţiei lucrărilor la obiectivul de investiţii "Monumentul eroilor şi spaţii muzeale din cadrul complexului cultural-spiritual Sfanta Vinere", din municipiul Zalau, judeţul Salaj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111046_a_112375]
-
școli populare de artă, județene și a municipiului București; - universități populare cu personalitate juridică. Articolul 2 Instituțiile publice de cultură și arta, de sub autoritatea consiliilor locale municipale, orășenești și comunale, sunt: - biblioteci publice; - instituții profesioniste de spectacole și concerte; - instituții muzeale; - formații și ansambluri artistice profesioniste de muzică și dansuri populare; - case de cultură; - cămine culturale; - universități populare. Capitolul 2 Finanțarea cheltuielilor instituțiilor publice de cultură și arta Articolul 3 Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale bibliotecilor publice comunale, orășenești
HOTĂR��RE nr. 442 din 22 iulie 1994 *** Republicată privind finanţarea instituţiilor publice de cultura şi arta de importanţa judeteana, ale municipiului Bucureşti şi locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111057_a_112386]
-
școli populare de artă, județene și a municipiului București; - universități populare cu personalitate juridică. Articolul 2 Instituțiile publice de cultură și arta, de sub autoritatea consiliilor locale municipale, orășenești și comunale, sunt: - biblioteci publice; - instituții profesioniste de spectacole și concerte; - instituții muzeale; - formații și ansambluri artistice profesioniste de muzică și dansuri populare; - case de cultură; - cămine culturale; - universități populare. Capitolul 2 Finanțarea cheltuielilor instituțiilor publice de cultură și arta Articolul 3 Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale bibliotecilor publice comunale, orășenești
HOTĂRÎRE nr. 442 din 22 iulie 1994 *** Republicată privind finanţarea instituţiilor publice de cultura şi arta de importanţa judeteana, ale municipiului Bucureşti şi locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111058_a_112387]
-
în țară și în străinătate; ... (15) organizează, încurajează și finanțează, potrivit legii, activități de creație prin achiziții, concursuri și alte modalități specifice; ... (16) organizează și finanțează, în condițiile legii, acțiuni de interes național în toate domeniile culturii și artei, achiziții muzeale și de altă natură, precum și expoziții interne și externe; ... (17) organizează și finanțează, în condițiile legii, concursuri internaționale de creație și interpretare și facilitează participarea artiștilor români la manifestări similare din străinătate; ... (18) contribuie la crearea cadrului și la asigurarea
HOTĂRÂRE nr. 461 din 29 iulie 1994 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111086_a_112415]
-
subvenții de la bugetul de stat 20. Memorialul Ipotești - Centrul Național de Venituri extrabugetare și Studii "Mihai Eminescu" subvenții de la bugetul de stat 21. Muzeul Național al Unirii Albă Iulia Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat 22. Complexul Național Muzeal "Curtea Domneasca" Venituri extrabugetare și Tîrgoviște subvenții de la bugetul de stat 23. Muzeul Național al Bucovinei, Suceava Venituri extrabugetare și (inclusiv Curtea Domneasca) subvenții de la bugetul de stat 24. Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Venituri extrabugetare și Cluj-Napoca subvenții
HOTĂRÂRE nr. 461 din 29 iulie 1994 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111086_a_112415]
-
de la bugetul de stat 23. Muzeul Național al Bucovinei, Suceava Venituri extrabugetare și (inclusiv Curtea Domneasca) subvenții de la bugetul de stat 24. Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Venituri extrabugetare și Cluj-Napoca subvenții de la bugetul de stat 25. Complexul Național Muzeal "Moldova" Iași Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat 26. Complexul Cultural Național "Constantin Brâncuși" Venituri extrabugetare și Tîrgu Jiu (inclusiv Ansamblul monumental "Calea subvenții de la bugetul de Eroilor") stat 27. Teatrul Național "I. L. Caragiale" București Venituri extrabugetare și
HOTĂRÂRE nr. 461 din 29 iulie 1994 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111086_a_112415]
-
Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat 54. Centrul de Cultură "Brătianu", Ștefănești- Venituri extrabugetare și Argeș subvenții de la bugetul de stat 55. Centrul de Cultură Tescani, Bacău Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de �� stat 56. Centrul Cultural Muzeal "Al. I. Cuza" Venituri extrabugetare și București subvenții de la bugetul de stat NOTĂ: Unitățile de la nr. crt. 9-56 pot utiliza un numar maxim de 7.100 posturi. 57. Casă de Presă și Editură "Cultură Națională" Venituri extrabugetare 58. Centrul de
HOTĂRÂRE nr. 461 din 29 iulie 1994 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111086_a_112415]
-
în țară și în străinătate; ... (15) organizează, încurajează și finanțează, potrivit legii, activități de creație prin achiziții, concursuri și alte modalități specifice; ... (16) organizează și finanțează, în condițiile legii, acțiuni de interes național în toate domeniile culturii și artei, achiziții muzeale și de altă natură, expoziții interne și externe, editări de cărți și publicații culturale, acțiuni de conservare, restaurare și valorificare a patrimoniului cultural național mobil și imobil; ... (17) organizează și finanțează, în condițiile legii, concursuri internaționale de creație și interpretare
HOTĂRÎRE Nr. 642 din 16 septembrie 1994 *** Republicată privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111264_a_112593]
-
în țară și în străinătate; ... (15) organizează, încurajează și finanțează, potrivit legii, activități de creație prin achiziții, concursuri și alte modalități specifice; ... (16) organizează și finanțează, în condițiile legii, acțiuni de interes național în toate domeniile culturii și artei, achiziții muzeale și de altă natură, expoziții interne și externe, editări de cărți și publicații culturale, acțiuni de conservare, restaurare și valorificare a patrimoniului cultural național mobil și imobil; ... (17) organizează și finanțează, în condițiile legii, concursuri internaționale de creație și interpretare
HOTĂRÎRE Nr. 642 din 16 septembrie 1994 *** Republicată privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111265_a_112594]
-
Pavel Șușară S-a încheiat, cu mai bine de o lună în urmă, cea de-a șaptea ediție a Simpozionului de sculptură în marmură de la Cărbunari (Baia Mare), proiect al unicei instituții muzeale private din România, Muzeul Florean. Și în această ediție, ca de altfel și în cele anterioare, condițiile generale au fost, în mare parte, aceleași. Adică, vreme de o lună, cei șase sculptori - Mircea Bochiș, Mihai Buculei, Maxim Dumitraș, Nicolae Fleissig
Cărbunari 2004 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12546_a_13871]
-
mocnit și demisii în lanț Între echipa lui Bernea & Nicolau și actuala conducere au apărut imediat divergențe metodologice și aici se află rădăcina scandalului izbucnit abia acum: în incompatibilitatea intelectual-profesională a celor două tabere. Dinu Giurescu nu a împărtășit concepția muzeală a lui Bernea și - ce putea face!? - a desființat vechile departamente și acum a purces la dezmembrarea sălilor reprezentative. Dilema Veche a găzduit în două numere (nr. 31 și 32) articolele contrariate ale angajaților și foștilor angajați. Pentru că, între timp
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12573_a_13898]
-
să distrugi." Nu altceva spune și Anca Manolescu, care demontează rând pe rând argumentele actualei conduceri arătând judicios că presupusa reformă clamată este defectuoasă: "Dl. Giurescu intenționa să dea expunerii o orientare opusă, în fond, orientării Bernea. Nu un eseu muzeal care incită vizitatorul să își pună întrebări, să prelungească pe cont propriu interpretările propuse, ci un muzeu Ťcare nu trăiește de pe urma elitelorť și nici pentru ele, ci pentru mase: un muzeu care abundă în informație factuală, descrie fenomene și pune
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12573_a_13898]
-
pentru mase: un muzeu care abundă în informație factuală, descrie fenomene și pune în vitrină obiecte, care îți spune clar ce, cum și cât trebuie să gândești despre lumea rurală. A opta pentru o altă direcție și pentru alte mijloace muzeale e, în sine, legitim și realist. șDarț Noul discurs muzeal s-ar fi putut întinde în sălile libere ale muzeului, s-ar fi confruntat cu cel al lui Horia Bernea, ar fi oferit o expresivă comparație între expunerea ca operă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12573_a_13898]
-
fenomene și pune în vitrină obiecte, care îți spune clar ce, cum și cât trebuie să gândești despre lumea rurală. A opta pentru o altă direcție și pentru alte mijloace muzeale e, în sine, legitim și realist. șDarț Noul discurs muzeal s-ar fi putut întinde în sălile libere ale muzeului, s-ar fi confruntat cu cel al lui Horia Bernea, ar fi oferit o expresivă comparație între expunerea ca operă de artă și expunerea ca arhivă, între interpretarea în spirit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12573_a_13898]
-
obtuzitate, între originalitate și conformism. ș...ț Când ai ținut ani de zile cursuri anoste (nu de etnologie sau antropologie) și, faute de mieux, ești parașutat peste noapte în locul lui Bernea, nu ai cum înțelege și accepta un asemenea discurs muzeal. Soluția: să schimbi totul conform unei concepții muzeografice "sănătoase", să teșești ceea ce are relief, să adumbrești ceea ce are lumină. ș"ț A modifica, cu fățarnică și "tridentină" pietate muzeografică, organismul muzeal creat de Horia Bernea nu este decât o scandaloasă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12573_a_13898]