1,229 matches
-
colectiv redacțional al ziarului Adevărul care a găzduit și promovat constant, cu generozitate și atașament pentru faptul de cultură, toate cronicile, comentariile și documentarele referitoare la George Enescu și la festivalul ce-i poartă numele, și, nu în ultimul rând, muzicologului Cristina Sârbu căreia i se datorează selectarea și centralizarea cronicilor și articolelor publicate zilnic în paginile cotidianului menționat, de către echipa de critici muzicali, muzicologi și profesori universitari. Dacă destinul muzicii lui George Enescu este cu adevărat acela de a fi
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
referitoare la George Enescu și la festivalul ce-i poartă numele, și, nu în ultimul rând, muzicologului Cristina Sârbu căreia i se datorează selectarea și centralizarea cronicilor și articolelor publicate zilnic în paginile cotidianului menționat, de către echipa de critici muzicali, muzicologi și profesori universitari. Dacă destinul muzicii lui George Enescu este cu adevărat acela de a fi pe deplin înțeleasă abia de generațiile viitorului, nu ne rămâne decât să sperăm că Festivalul va continua să existe, cu aceeași ritmicitate și sub
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
Interferențele transilvane sunt subliniate peste tot în context, fără tușe stridente, chiar și când evocările se referă la Henri Jacquier sau la Wolf von Aichelburg (Toma Ralet), primul fiind „francez prin naștere și român prin adopțiune”, iar al doilea, compozitor, muzicolog, eseist, traducător, dar mai ales poet german și român în același timp. Școala clujeană de estetică este ilustrată global, dar și prin numele protagoniștilor: Radu I. Paul, Alexandru Dima, Eugeniu Speranția, Liviu Rusu, Lucian Blaga, D.D. Roșca, Radu Stanca. Prin
La aniversară: Mircea Muthu, transilvanul by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/2814_a_4139]
-
semnate, spre exemplu, de Pierre Boulez, artistul octogenar, creator și performer de specială originalitate al întregii culturi franceze a timpului nostru. În altă ordine de idei voi aminti faptul că recent au fost conferite distincțiile anuale al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor; distincția supremă ce onorează întreaga activitate artistică a fost conferită maestrului Horia Moculescu, un profesionist inspirat, un pianist și un compozitor care și-a respectat publicul respectându-se pe sine însuși; iar aceasta în genul cântecului de largă adresare. Am
Evenimentele actuale ale stagiunii muzicale... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7437_a_8762]
-
pentru „Deșteaptă-te, române!”, pornind de la o carte care a trecut neobservată în 2001, „Imnul Național Deșteaptă-te, române!. Scurt istoric”, de Vasile Oltean, apărută la Editura Phoenix din Brașov. Agopian citează o declarație manuscrisă, reprodusă de Vasile Oltean, a muzicologului George Ucenescu. Acesta relatează o întâlnire din grădinile unui paroh bucureștean, rudă cu Andrei Mureșanu, la care Ucenescu ar fi pus pe muzică un text scris de acesta din urmă și intitulat „4 Domni români”. Domnii cu pricina ar fi
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5222_a_6547]
-
o treaptă importantă a studiului stilistic, care le va permite, treptat, abordarea problemelor complexe ale gândirii muzicale contemporane. Justa observare a proporțiilor constructive rezultate din îmbinările de voci este benefică în cel mai înalt grad oricărui muzician, fie el interpret, muzicolog sau creator, întrucât studiul fugii joacă un rol formativ de prim rang" (pag. 10). Strategia de investigație este, la rândul ei, complexă, exhaustivă. Punctul de plecare este chiar perspectiva diacronică a fugii în schema evoluției istorice a formelor muzicale pe
Libertatea rigorii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9756_a_11081]
-
concertului-spectacol cu Oedip de Enescu, de la finalul ediției a treia, mai 1975, marcând astfel două decenii de la trecerea în eternitate a compozitorului. Spectacolul rămâne până astăzi, prin inițiativă, dar mai ales prin realizare și interpretare, singular în istoria capodoperei enesciene. Muzicologul și profesorul Mihail Cozmei nota imediat după eveniment: „Afirmând că prezentarea operei Oedip de George Enescu la încheierea celei de a treia ediții a Săptămînii Muzicii Românești a avut ținuta și dimensiunile unui eveniment muzical, înseamnă a spune prea puțin
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
europene, Sibiu - așadar cel mai potrivit timp al reanimării Festivalului Muzicii Românești în serie nouă. Organizatorii - în principal Universitatea de Arte George Enescu și Filarmonica de Stat Moldova, cărora li s-a adăugat sprijinul Ministerului Culturii și Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor - urmăresc pe lângă valoare, exprimarea diversității fenomenului muzical românesc în timp și în spațiu. În timp, prin alăturarea dintre tradiție și nou; în spațiu, prin angrenarea muzicienilor români de- aproape și de departe. De asemenea, programele festivalului, în ultimele cinci ediții
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
motiv de bucurie pentru toți cei care înțeleg și admiră un patrimoniu național generos, plămădit cu dăruire în decursul anilor. Este meritul ieșenilor de a reînnoda o acțiune salutară, proiectând frumuseți ce înnobilează conștiințele și perpetuează valorile acestui pământ.” (fragment) Muzicolog dr. Octavian Lazăr Cozma, Președintele Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, octombrie 2007 În pofida dificultăților de tot felul, a rezervei și uneori prea firavului entuziasm cu care a fost întâmpinat, festivalul a avut loc din nou, în octombrie 2008. Nota
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
admiră un patrimoniu național generos, plămădit cu dăruire în decursul anilor. Este meritul ieșenilor de a reînnoda o acțiune salutară, proiectând frumuseți ce înnobilează conștiințele și perpetuează valorile acestui pământ.” (fragment) Muzicolog dr. Octavian Lazăr Cozma, Președintele Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, octombrie 2007 În pofida dificultăților de tot felul, a rezervei și uneori prea firavului entuziasm cu care a fost întâmpinat, festivalul a avut loc din nou, în octombrie 2008. Nota dominantă de astă dată: centenarul nașterii compozitorului și muzicologului
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
Muzicologilor din România, octombrie 2007 În pofida dificultăților de tot felul, a rezervei și uneori prea firavului entuziasm cu care a fost întâmpinat, festivalul a avut loc din nou, în octombrie 2008. Nota dominantă de astă dată: centenarul nașterii compozitorului și muzicologului Sigismund Toduță. „Inițiativa, perseverența și dăruirea oamenilor de muzică din Iași, desfășurate spre a pune în mișcare săptămâna anuală închiriată creației românești (oricum se va fi numit ea în decursul vremii) le găsesc pur și simplu extraordinare. Și singulare în
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
sâmbătă deschide anotimpul excelenței culturale timișorene, căci la Consiliul Județean Timiș s-a discutat chiar în această săptămână acordarea Trofeelor Pro Cultura Timisiensis. Nominalizații acestui an sunt actorii Traian Buzoianu, Dukász Péter, Isolde Cobeț și Horia Ionescu, soprana Mariana Șarba, muzicologul Ioan Tomi, scriitorul Ion Arieșanu, plasticienii Leon și Xenia Vreme. Pentru prima dată, Trofeul Pro Cultura va premia și secțiunea istoriografie locală, prima nominalizare fiind cea a lui Ioan Szekernyés, precum și un segment al tinerilor artiști, nominalizați pentru această categorie
Agenda2005-47-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284384_a_285713]
-
formulare a unor orizonturi deziderative imaginative, psiho-afective și chiar mergând până la inventarea unui anumit tip de public, „coagularea” indivizilor umani în comunități de receptori sau chiar de configurare a unei anumite concepții asupra ființei umane în general<footnote În opinia muzicologului rus Mihail Aranovski, simfonia ca gen reprezintă o formă specifică a concepției asupra Omului (sau Ființei) și este încadrată în imaginea unei evoluții istorice pe care aceasta o suportă, trecând prin etapele successive dominate de genurile Misei, Oratoriului sau Operei
Fenomenul compresiei stilistice ?n muzica european? (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
făcut o remarcabilă impresie. Un batran în costum gorjenesc, care după ce a povestit niște întâmplări cu haiduci-avea un talent deosebit de narator-el însuși fiind nepotul haiducului Radu, a cântat printre altele balada”Trage Radu din Cimpoi”. Emisiunea a fost prezentată de muzicologul Vasile Donose, care după emisiune a spus. “Nea Costică nu am avut deseori cinstea să prezint o asemenea emisiune. Să ne trăiești Nea Costică. Să ne trăiești Nea Costică, îi strigau la poarta oameni din toate colțurile țării care venea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
acestea „au ținut” până în ultima vreme, chiar până-n ultimul deceniu, când profesionalismul a fost generalizat spre maxim chiar și pentru scenariștii celor mai comerciale producții, poate competiția cinematografică impunând consultarea serioasă și a artiștilor propriu-ziși, a criticilor (în speță, a muzicologilor), a esteticienilor ori istoriografilor sobri. A Late Quartet (2012, scenariu de Yaron Zilberman și Seth Grossman, ultimul și regizându-l) este un film excelent din toate punctele de vedere. Și-l socotesc remarcabil inclusiv deoarece poate satisface și pe cel
?A Late Quartet?/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-journal/Journalistic/83461_a_84786]
-
ori istoriografilor sobri. A Late Quartet (2012, scenariu de Yaron Zilberman și Seth Grossman, ultimul și regizându-l) este un film excelent din toate punctele de vedere. Și-l socotesc remarcabil inclusiv deoarece poate satisface și pe cel mai pretențios muzicolog sau pe melomanul care se respectă. Concret, pelicula este dedicată - la cel mai onorabil nivel - Opusului 131 al lui Beethoven (cvartetul final). Iar titlul său original/englez indică precis acest lucru. Din nefericire, traducerea românească a titlului banalizează sau chiar
?A Late Quartet?/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-journal/Journalistic/83461_a_84786]
-
preafrumoasa poveste despre generozitatea și superioritatea umană a lui Pablo Casals), este egal subtil și adecvat (inclusiv muzicologic vorbind). Pe scurt: este vorba de un film bun, mare, rar, pe care chiar și melomanii cu cunoștințe foarte solide, chiar și muzicologii cu studii aprofundate, îl pot admira fără rezerve.
?A Late Quartet?/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-journal/Journalistic/83461_a_84786]
-
făcut o remarcabilă impresie. Un batran în costum gorjenesc, care după ce a povestit niște întâmplări cu haiduci-avea un talent deosebit de narator-el însuși fiind nepotul haiducului Radu, a cântat printre altele balada”Trage Radu din Cimpoi”. Emisiunea a fost prezentată de muzicologul Vasile Donose, care după emisiune a spus. “Nea Costică nu am avut deseori cinstea să prezint o asemenea emisiune. Să ne trăiești Nea Costică. Să ne trăiești Nea Costică, îi strigau la poarta oameni din toate colțurile țării care venea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de mare muzician român din sec. XX care s-a scufundat într-un nemeritat anonimat în pragul veacului nostru, atunci desigur că pe primul loc trebuie menționat, Dimitrie Cuclin (1885 - 1978). Figura de enciclopedist autentic de statură renascentistă (compozitor, filosof, muzicolog, profesor, literat, bizantinolog, instrumentist, critic muzical, folclorist, eseist, traducător etc.), ocolit și neglijat de proprii săi colegi de breaslă, înlăturat cu bună știință de Academia Română atât în viață, cât și în posteritate, Dimitrie Cuclin face parte din „marii” Uniunii Compozitorilor
Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
literat, bizantinolog, instrumentist, critic muzical, folclorist, eseist, traducător etc.), ocolit și neglijat de proprii săi colegi de breaslă, înlăturat cu bună știință de Academia Română atât în viață, cât și în posteritate, Dimitrie Cuclin face parte din „marii” Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor care la venerabila vârstă de 93 ani, când a închis ochii pentru totdeauna, nu s-a bucurat măcar de un simplu necrolog la mica publicitate din partea instituției muzicale din Palatul Cantacuzino, înregistrând - poate - cea mai tristă „performanță” a culturii românești
Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
noastre din America de Nord. Pentru că piața muzicală este foarte vastă producătorii de musical-uri creștine au devenit din ce în ce mai convingători, cu scopul de a câștiga concurența. Revenirea Muzicii Luterane Un rol important în stimularea interesului muzicienilor pentru muzica luterană au avut-o muzicologii și învățații vremii cum ar fi muzicologul german J. A. Philipp Spitta (1841-1894) care a scris o remarcabilă monografie asupra lui J. S. Bach în anul 1873 și a publicat operele complete ale lui Heinrich Schütz (1585 1672). Una dintre
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
foarte vastă producătorii de musical-uri creștine au devenit din ce în ce mai convingători, cu scopul de a câștiga concurența. Revenirea Muzicii Luterane Un rol important în stimularea interesului muzicienilor pentru muzica luterană au avut-o muzicologii și învățații vremii cum ar fi muzicologul german J. A. Philipp Spitta (1841-1894) care a scris o remarcabilă monografie asupra lui J. S. Bach în anul 1873 și a publicat operele complete ale lui Heinrich Schütz (1585 1672). Una dintre cele mai remarcabile lucrări ale muzicii religioase
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
făcut o remarcabilă impresie. Un batran în costum gorjenesc, care după ce a povestit niște întâmplări cu haiduci-avea un talent deosebit de narator-el însuși fiind nepotul haiducului Radu, a cântat printre altele balada”Trage Radu din Cimpoi”. Emisiunea a fost prezentată de muzicologul Vasile Donose, care după emisiune a spus. “Nea Costică nu am avut deseori cinstea să prezint o asemenea emisiune. Să ne trăiești Nea Costică. Să ne trăiești Nea Costică, îi strigau la poarta oameni din toate colțurile țării care venea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
conducerii Senatului se numără Mihai Zamfir, propus de Uniunea Scriitorilor din România, Aura Corbeanu (Uniunea Teatrală din România), Viorica Curea (Uniunea Arhitecților din România), Cristiana Russu (Uniunea Artiștilor Plastici), Laurențiu Damian (Uniunea Cineaștilor din România), Ulpiu Vlad (Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor) și Grigore Arsene (Asociația Editorilor din România). De asemenea, Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România l-a propus, separat, pentru a face parte din conducerea ICR, pe Marin Cazacu. La rândul său, Ministerul Educației a înaintat Senatului nominalizarea
Zoe Petre și Ruxandra Garofeanu, în discuție ca membri ai ICR () [Corola-journal/Journalistic/80966_a_82291]
-
printr-un ansamblu corespunzător de lucrări muzicale reprezentative. Astfel, intrebarea de mai sus presupune și o listă repertoriala a a muzicii postmoderne, cu titluri de lucrări și, evident, cu nume de compozitori și interpreți. Pentru început ne putem întreba împreună cu muzicologul canadian Friedemann Sallis: "Și muzica... există oare o muzică postmodernă? Unii cred că da", iar în trimiterea la subsol notează: "Utilizând termenul «post avant-garde», David Cope a fost unul dintre primii care a schițat conceptul muzicii postmoderne "<footnote "Et la
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]