1,401 matches
-
Există, așadar, oameni care rătăcesc din obsesie În obsesie. — Ce părere aveți? Mai există oare Manuscrisul? — Numai Mirza Reza ar putea să vă spună. El susține că-l poate găsi pe soldatul care l-a șterpelit cu prilejul arestării mele, nădăjduia să-l poată recăpăta de la acesta. În orice caz, era hotărât să meargă să-l vadă, vorbea de răscumpărarea lui, Dumnezeu știe cu ce bani. Dacă e vorba de recuperarea Manuscrisului, banii nu vor constitui o problemă! Vorbisem cu ardoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
a sfătuit Djamaledin să te răzbuni?” „Mi-am spus: «Dacă-l ucid pe fiu, șahul, cu formidabila sa putere, va omorî mii de persoane În chip de represalii». În loc să tai o creangă, am preferat să scot din rădăcini copacul tiraniei, nădăjduind că În locul său va putea crește alt copac. De altminteri, sultanul Turciei i-a spus, Între patru ochi, lui Seyyed Djamaledin că ar trebui să scape de acest șah pentru a se Împlini unirea tuturor musulmanilor.” „Cum de știi tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
scris Îl descifrai cu greu: „A trebuit să fug din Alamut În ajunul nimicirii sale, spre Kirman, ținutul meu de baștină, luând cu mine manuscrisul neasemuitului Khayyam din Nishapur, pe care am hotărât să-l ascund chiar În acea zi, nădăjduind să nu fie regăsit Înainte ca mâinile oamenilor să fie vrednice a-l deschide. În această privință, mă Încredințez Preaînaltului, El călăuzește pe cine vrea și rătăcește pe cine voiește”. Urma o dată care corespundea, potrivit calculului meu, zilei de 14
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
nu trăiesc decât pentru ea, m-a dus din aventură În aventură, lumea ei a devenit și a mea, păzitoarea ei Îmi e iubită. — Și ați făcut această călătorie până la Samarkand spre a regăsi locurile pe care le descrie cartea? — Nădăjduiam ca oamenii din oraș să-mi arate măcar amplasamentul vechilor cartiere. — Regret că trebuie să vă decepționez, reluă interlocutorul meu, dar despre răstimpul care vă pasionează nu veți culege decât legende, povești cu djin-i și divi. Orașul le cultivă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
spre exterior, ca o reacție instinctivă la apropierea necunoscutului. Tambuchiul alunecă pe-o parte. Valuri de praf și vapori se-nvolburau în fața oamenilor. Zorile aruncau pe planetă luciri portocalii. Nu era galbenul familiar și reconfortant al lui Sol, dar Dallas nădăjduia că pe măsură ce astrul va urca la zenit lucrurile se vor aranja. Le furniza destulă lumină pentru a vedea prin aerul dens care transporta o puzderie de particule. Trecură pe platforma ascensorului situată între trenurile de aterizaj. Kane apăsă pe buton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
să aibă de-a face cu mânia căpitanului. Așa că nu-i mai rămânea decât să se descurce și să se roage ca firul să nu se-ncolăcească pe undeva. Mai stăpân pe el acuma, aprinse lanterna și lampa de pe cască nădăjduind că va putea înfrunta obscuritatea. Imediat văzu că presupunerea lui era atât falsă, cât și emotivă. În fața ochilor nu avea o hrubă ci, cât se putea de limpede, o altă sala a astronavei. După aspect, pereți goi și plafon înalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
ar putea să cauzeze fețișoare; dumitale. ― Nu-ți face griji! Am eu grijă de fețișoara mea. Ocupă-te de cea personală. ― Pare-se că lichidul își încheie activitatea! zise Dallas aplecându-se deasupra găurii. Brett și Ash erau în fața lui, nădăjduind. Ash scoase un stilet din buzunar și sondă cavitatea. Metalul începu să se dizolve în stropi ca de mercur. Apoi activitatea încetă, după ce distruse extremitatea instrumentului. Ofițerul științific continuă să agite stiletul în interiorul găurii. Instrumentul întâmpină rezistență. ― Adâncimea nu depășește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
obicei, Ash era doar obiectiv. Spusele lui nu erau câtuși de puțin sarcastice. ― Ce facem? se interesă Lambert. ― Nu facem nimic. Cum a menționat și Ash, tentativa noastră ne-a adus numai necazuri. Așa că-l retrimitem pe Kane la "autodoc" nădăjduind că acesta va găsi o idee mai bună. Apăsă pe o tastă. Platforma reintră în cușca de sticlă. Ceru mașinii alte imagini interne ale pacientului în comă, diagrame. Nimic nu alterase starea precedentă. Nici o soluție. Ash urmărea diverse informații. ― Funcțiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
se scufundau și care ajunseseră la un punct critic. Se găsea în fața a două posibilități. Ori să împărtășească descoperirile sale întregului echipaj, ori să aprofundeze singur cauzele. Dacă o alegea pe prima și faptele dovedeau că se înșela ― cum altfel nădăjduia cu disperare ―, provoca o cădere ireparabilă a moralului colegilor săi. Dimpotrivă, nedeclararea a tot ceea ce știu l-ar fi costat blamul general și urmări legale. Dacă lucrurile pe care le știa erau exacte, ceilalți vor afla cât de curând adevărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
alarma. În schimb, închiderea cockpitului navei ar fi motiv de îngrijorare. Îl lăsă deci deschis, resimțind o anumită bunăstare fiind separat de Nostromo și grozăvia care-l stăpânea acum... 10 Se mai uită odată la nivelul oxigenului rămas în rezervoare, nădăjduind într-un miracol care să mai adauge un zero la numărul afișat. Contorul își termină calculul; ultima cifră se reduse de la nouă la opt. Dinspre intrare răsună un zgomot asurzitor care-l făcu să tresară. Se destinse la vederea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
întoarse spatele, se ridică până la conductă, apoi își luă arma. ― Așa n-o să meargă, mormăi scrutând în umbră. Nu e loc destul. Trebuie să mergi opri aplecat, ori să te târăști. Se aplecă și intră. Țeava era mai strâmtă decât nădăjduise. Cum reușise monstrul pe care-l descriseseră Parker și Ripley să se fofileze înăuntru, nu-și putea închipui. Deh, viitorul va lămuri acest lucru! Tare ar fi vrut ca țeava să fie din ce în ce mai îngustă. Poate că în graba de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
voi va supraviețui. ― Și iată-ne așezați pe noi, oamenii, la locul nostru, așa-i? Spune-mi un lucru, Ash. Compania dorea să-l vadă pe Nostromo ajungând la stația pământ numai cu tine și vietatea la bord? ― Nu. Ei nădăjduiau într-adevăr că veți supraviețui. Pur și simplu oficialitățile Companiei nu-și imaginau că vietatea era atât de periculoasă și indestructibilă. ― Ce crezi că se va întâmpla dacă nava va ajunge pe Pământ, presupunând că vom fi morți cu toții și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
făcut Iudei, căci îi apucase frica de Iudei. $9 1. În luna a douăsprezecea, adică luna Adar, în a treisprezecea zi a lunii, ziua în care avea să se aducă la îndeplinire porunca și hotărîrea împăratului, și cînd vrăjmașii Iudeilor nădăjduiseră să stăpînească peste ei, s-a întîmplat tocmai dimpotrivă, că Iudeii au stăpînit asupra vrăjmașilor lor. 2. Iudeii s-au strîns în cetățile lor, în toate ținuturile împăratului Ahașveroș, ca să pună mîna pe cei ce căutau să-i piardă. Nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
iar noi nu ne mai recunoaștem... O altfel de iubire Sunt oameni cât gămălia acului care, într-un moment al existenței tale, nefaste, se strecoară ca argintul viu în suflet și ți-l răscolesc . Tu îi primești cu brațele deschise, nădăjduind să fie gând în gând, mână în mână cu tine... Le împumuți aripa ta ca să zboare, le dăruiești bucăți de lumină din sufletu-ți curat, ca o gazdă primitoare îi poftești pe umărul drept, să se odihnească pe gândurile tale
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
Nu mă mai înăbușea. Cum putea să mă înăbușe? Eu eram stăpânul acestei clădiri acum! Nu mai era cineva care putea hotărî în locul meu dacă aveam să apuc sau nu ziua de mâine. Acum eu aveam toate acele sfori. Și nădăjduiam să îmi încleștez degetele în jurul altora, al celor din jurul meu. Geamurile erau mai mici decât trebuiau să fie. Turnurile din beton și oțel ce se înălțau la zeci de metri deasupra solului opreau soarele să lumineze normal liceul și doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
nu este invidioasă; Dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se gândește la rău, nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr, suferă de toate, crede toate, nădăjduiește toate, rabdă toate. Dragostea nu piere niciodată... îmi explica rar preotul, să alegi totdeauna Dragostea (nu Teatrul, cum zice maică-ta), dragostea e totul, ea te face întreg, îl ascultam transpus, ceva misterios făcea să mă gândesc la Muntele Kogaion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
case? Ce căcaturi de case faci tu aicea, bă? Astea-s grajdurile lu’ Panțâru! Grajduri, băăă, m-ai înțeles? Știind că nu e bine să te contrazici cu persoanele care știu mai multe decât tine, am dat aprobativ din cap, nădăjduind că se va simți satisfăcut și va pleca. Parcă simțind ce gândeam, Costică îl și zori: - Hai băi Vasile, lasă omu’ în pace! Eu mă duc că mă așteaptă acasă! - Stai, bă, unde pleci așa? Cum să-l las? Păi
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
de mult încât să ocupe toate prelegerile restante. Corespondența sa privată permite și lansarea unei ipoteze în privința „laboratorului“ cursului. Se pare că Nae Ionescu lucra la el în vara anului 1928, la Tescani, de unde o anunța pe soția sa că nădăjduiește să isprăvească în curând prepararea lui. După toate probabilitățile nu a reușit decât pe jumătate. Astfel s-ar putea explica consacrarea celeilalte jumătăți discuției asupra misticii. Proaspăta lectură a cărții lui Evelyn Underhill a constituit un impuls de a regândi
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
în celelalte părți, întrețin partidele averse, iar ei, feudalii aceștia, sunt nevoiți să le apere; astfel se nasc, din ambiția prelaților, discordiile și tulburările dintre feudali. Sfinția sa papa Leon a găsit, așadar, un stat pontifical foarte puternic, și se poate nădăjdui că, dacă ceilalți l-au făcut mare prin puterea armelor, el îl va face glorios și demn de respectul tuturor prin bunătatea și prin celelalte virtuți nenumărate pe care le posedă. CAPITOLUL XII DE CÂTE FELURI SUNT ARMATELE ȘI DESPRE
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
și nici nu poate să-și aleagă părtașii decât dintre aceia pe care îi vede nemulțumiți; dar, de îndată ce ți-ai dezvăluit intențiile unuia care este nemulțumit, i-ai și dat motiv să fie mulțumit, deoarece cu siguranță el poate să nădăjduiască să tragă de aici orice profit. Astfel că, văzând un câștig sigur din partea aceasta și văzându-l îndoielnic și plin de primejdii din partea cealaltă, trebuie sau să-ți fie ție prieten atât de bun cum rar se întâmplă, sau să
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
nu vrea să facă totul, pentru a nu ne lua nouă libertatea acțiunii și partea de glorie care ni se cuvine. Și nu este de mirare că nici unul dintre italienii numiți mai sus nu a putut să facă ceea ce putem nădăjdui că va face ilustra voastră familie, după cum nu trebuie să ne mirăm că, în atâtea răstumări câte s-au petrecut în Italia și în atâtea mișcări războinice, vitejia pare că s-a stins cu totul. Aceasta vine din faptul că
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
că superiorul său "era convins că holera care se declarase la Malta, în Pireu, la Gallipoli provenea din recrutările succesive ale diviziei a 5-a îmbarcată sub amenințarea holerei ce domnea la Avignon, Arles, Marsilia în momentul plecării lor. Mareșalul nădăjduiește că trimiterea de noi întăriri va fi întreruptă. În acest moment, întăririle ar constitui numai o nouă sursă de alimentare a spitalelor"395. Mareșalul Saint-Arnaud a inspectat taberele de soldați din Varna, a vizitat spitalele prescriind măsurile igienice cele mai
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
toată inima, Hristos este propovăduit. Eu mă bucur de lucrul acesta și mă voi bucura. 19. Căci știu că lucrul acesta se va întoarce spre mîntuirea mea prin rugăciunile voastre și prin ajutorul Duhului lui Isus Hristos. 20. Mă aștept și nădăjduiesc cu tărie că nu voi fi dat de rușine cu nimic, ci că acum, ca totdeauna, Hristos va fi proslăvit cu îndrăzneală în trupul meu, fie prin viața mea, fie prin moartea mea. 21. Căci pentru mine, a trăi este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85090_a_85877]
-
Și chiar dacă va trebui să fiu turnat ca o jertfă de băutură peste jertfa și slujba credinței voastre, eu mă bucur și mă bucur cu voi toți. 18. Tot așa și voi, bucurați-vă, și bucurați-vă împreună cu mine. 19. Nădăjduiesc, în Domnul Isus, să vă trimit în curînd pe Timotei, ca să fiu și eu cu inima bună cînd o să am știri despre voi. 20. Căci n-am pe nimeni, care să-mi împărtășească simțirile ca el, și să se îngrijească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85090_a_85877]
-
Ce-i drept, toți umblă după foloasele lor, și nu după ale lui Isus Hristos. 22. Știți rîvna lui încercată cum, ca un copil cu tatăl lui, a lucrat ca un rob împreună cu mine pentru înaintarea Evangheliei. 23. Pe el dar, nădăjduiesc să vi-l trimit de îndată ce voi vedea ce întorsătură vor lua lucrurile cu privire la mine. 24. Și am încredere în Domnul că în curînd voi veni și eu. 25. Am socotit de trebuință să vă trimit pe Epafrodit, fratele și tovarășul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85090_a_85877]