1,317 matches
-
sau a treia, stipendiile lunare pentru artiști ale căror lucrări nu se vindeau), dar gâsca se prăvălise ca un bolovan în Mexic și nu avea să mai facă niciodată ouă de aur. Acesta a fost momentul în care Dryer a născocit un plan pentru a-l scuti pe Harry de necazuri. Cu suptul și fututul mergea o vreme, dar, dacă se putea face cu adevărat indispensabil, atunci cariera lui de artist era asigurată. În ciuda intelectualismului rece al creațiilor sale, Dryer avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
de grajd părăsit, deoarece ușa și ferestrele semi ovale, bătute în cuie, acoperite cu scânduri de brad putrezite de vreme ce dovedeau că în ultimele decenii nimeni nu s-a mai atins de ele, adăpostea tot felul de stafii și personaje mistice, născocite de fantezia creatoare a copiilor și bătrânilor din cartier. O vilă aproape nouă, construită în anii interbelici, însă lăsată de izbeliște, în care ar fi putut locui o familie destul de numeroasă, prelungită în spate cu un șir de aproximativ încă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
care nepoții și strănepoții noștri vor învăța tainele universului, apartamentul în care locuiește generația în blugi și energia pe care o folosește, atunci când dezinvolt, pe scaunul ergonomic, navighează pe Internet trăgând în piept aer condiționat, tot noi bătrânii le-am născocit. Până și amărâtele acelea de tramvaie trase de cai tot noi le-am înlocuit cu autobuze moderne, metrouri și monoraiuri, iar în văzduh le-am lăsat celor tineri sateliți, stații orbitale și navete spațiale. Tot noi am înlocuit căruța cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
se poate asemăna cu plina de taine și nenumărata putere a gândirii...“. Și mai spune Alexandru, „...De toate parcă, aș ajunge să mă satur cu vremea; numai de gândit, de voluptatea asta mai îmbătătoare decât tot ce basmele au putut născoci, în veci nu m-aș sătura. E așa de dulce să te gândești!... Ești aici și oriunde vrei, - în clipa asta și în orice timp. Ești singur în mulțime și ești cu cine’ți place în singurătate...“. - Da!.. gândul te
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
în deznădejde grea, așa un mediu este cel mai potrivit mijloc de îndreptare, pentru a te vindeca pe deplin de ele și a ajunge la liniștea din adâncuri... Este cumva curios că, pentru astfel de furtuni sufletești, nu s-a născocit până acum și vreun tratament medical alopat, care să se prescrie. Ar fi fost, într-adevăr, nostim! Amărăciunea este întocmai ca durerea de măsea, care, deși provine de la un mădular atât de mic și ascuns cu totul vederii celorlalți, naște
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
cele care îl ajutau să continue să fie mereu la datorie după o lungă zi de căldură, plictiseală și disperare. „Tuaregii înfig stelele în suliță ca să-și lumineze drumul cu ele...“ Era o frumoasă zicătoare din deșert, dar cine o născocise cunoștea bine acele nopți și acele stele și știa ce înseamnă să le admiri ceasuri întregi de atât de aproape. Trei lucruri îl fascinaseră pe când era copil: focul, marea spărgându-și valurile în stâncile unui țărm și stelele pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Dumnezeu, zicea ea, este un lucru de care ne folosim! Hahahaha! Dacă Dumnezeu ne este de folos, este adevărat; dacă nu... Ticăloasă, dar pragmatică, Andra. Dar ca să mă reinventez, ca să mă trezesc la viață, trebuia să-mi ucid amintirile, să născocesc un fel de nou moment zero al ființării mele. Trebuia să devin o colecție de cadavre de amintiri. Și, pentru prima oară în viață, am realizat că este foarte greu să faci un cadavru din amintiri, pentru că amintirile sunt rebele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
a pleca, atunci când vei dori să călătorești prin lume cu șevaletul... Altă prăpădenie de râs. Auzi, trebuia să-i cer voie Luminăției Sale, eu, șeiceasa temporară, locuitoarea insulei în formă de inimă, ca să plec prin lume cu șevaletul! Cine putea născoci o glumă mai reușită decât Ahmad?... Vai, Luminăția Voastră, și ce fel de lesă voi purta? Una împodobită cu smaralde, cu safir, rubine sau chihlimbar? Și când voi fi slobozită din prețioasa lesă, cine-mi va semna biletul de voie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
15. Atunci m-ai chema, și Ți-aș răspunde și Ți-ar fi dor de făptura mîinilor Tale. 16. Dar astăzi îmi numeri pașii, ai ochiul asupra păcatelor mele, 17. călcările mele de lege sunt pecetluite într-un mănunchi, și născocești fărădelegi în sarcina mea. 18. Cum se prăbușește muntele și piere, cum piere stînca din locul ei, 19. cum este mîncată piatra de ape, și cum este luat pămîntul de rîu: așa nimicești Tu nădejdea omului. 20. Îl urmărești întruna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
vor deveni oameni mari, războiul ar fi pentru ei un „tabu“ asemănător incestului. Din ce adânci abisuri de iraționalitate vine oare dezgustul față de incest la o specie care nu simte dezgust față de crimă? Trebuie că acesta a fost un obicei născocit de mame, temătoare că fiicele lor, mai tinere, le-ar fura soții, și susținut de tați, și ei înspăimântați la gândul că noul mascul îi va lăsa fără privilegiile de rege al turmei. Fiecare bărbat o dorește pe mama sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
speciei. Să ucizi și să mori pentru niște idealuri de neînțeles nu face parte din această natură și, cu toate astea, generație după generație se ucide și moare pentru că așa vor șefii de trib, aceiași care la începuturile vremurilor au născocit tabuul incestului. Istoria omului este istoria confruntării cu propria sa natură. Încearcă să-și stăpânească instinctele și nu reușește decât să dezvolte o bestialitate mult mai rafinată. Ce instinct animalic s-ar putea cristaliza în torturile Inchiziției, în lagărele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
intru niciodată În pielea personajului, să fiu la Înălțime, cum se spune. Ucid cu milă și frică. Mă paralizează conștiința păcatului. Și totuși persist, inventez trucuri, găsesc metode, Îi scot din cotloane cu mătura sau cu cîrpa Îmbibată de apă, născocesc incendii, uragane, revărsări, Îi silesc să se apere, Îi aduc În cîmp deschis și lovesc. CÎtă viață zemuind sub pantoful meu. Pentru ce o fi fost zămislită și spre ce aspira În ciclurile ei de creștere și descreștere? Și toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cumplită a celeilalte erau diametral opuse. Un fel de instinct de conservare ar fi putut s-o facă pe doamna Wilcox să-l urască, spunîndu-și că un om care și-a ucis nevasta e capabil de orice... Ce pretext să născocească față de Henry? Scrisoarea era În buzunarul de la piept și cuprindea adevărul, dar lui Henry nu-i putea spune adevărul: ca și cei de la poliție, el n-ar crede că Rowe asistase la crimă ca un simplu spectator... Trebuia să aștepte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
piept și cuprindea adevărul, dar lui Henry nu-i putea spune adevărul: ca și cei de la poliție, el n-ar crede că Rowe asistase la crimă ca un simplu spectator... Trebuia să aștepte pînă la ora Închiderii băncilor și să născocească apoi un motiv urgent. Oricum, n-avea mult de așteptat, pentru că băncile Închideau devreme, din cauza bombardamentelor. Dar ce putea născoci? Își scormoni creierii În timp ce lua masa Într-un bufet Lyons de pe Oxford Street, dar nu găsi nimic. Poate c-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
crede că Rowe asistase la crimă ca un simplu spectator... Trebuia să aștepte pînă la ora Închiderii băncilor și să născocească apoi un motiv urgent. Oricum, n-avea mult de așteptat, pentru că băncile Închideau devreme, din cauza bombardamentelor. Dar ce putea născoci? Își scormoni creierii În timp ce lua masa Într-un bufet Lyons de pe Oxford Street, dar nu găsi nimic. Poate c-ar fi mai bine să se bizuie pe ceea ce numesc oamenii „inspirație de moment“. Sau, și mai bine ar fi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
pricep, zise ea. — De unde știai că voi căra o valiză plină cu cărți pentru domnul Travers, cînd nici eu nu știam pîn-acum vreo zece minute? De altfel, nici acum nu știu cine-i acest domn Travers. — N-am idee ce pretext au născocit ca să te atragă aici, trebuie să pleci numaidecît. Știi bine c-am avut dreptate data trecută cînd ți-am telefonat... Părea un copil, un copil dintre aceia pe care simți nevoia să-i cicălești, fără a le face Însă vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
profesor cumsecade, dornic să le asculte păsurile În afara orelor de clasă. Pentru a ajunge la cabinetul doctorului trebuia să treci printr-un salon, unde pacienții puteau să citească ziare, să joace șah sau dame ori să se dedea altor distracții născocite de mintea lor zdruncinată. Digby ocolea cu grijă salonul; nu-i făcea nici o plăcere să-l vadă pe cîte unul plîngînd În vreun colț al acestei Încăperi, care-ar fi putut lesne trece drept un salon de hotel select. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Iată ce tîrg Îți propun: libertatea mea, pentru trecutul dumitale. O să-ți spun cine-ai fost - fără să te-nșel - o să-ți furnizez și dovezi, deși te asigur că n-o să fie nevoie: inteligența dumitale Îți va spune că nu născocesc nimic. — Minte! exclamă Anna. Nu-l asculta! — Poftim! Te Îndeamnă să nu m-asculți! Asta nu te intrigă? Te vrea așa cum ești, nu cum ai fost... — Vreau un singur lucru - filmul! strigă Rowe. — Poți citi În ziare povestea vieții dumitale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
-mă tandru de câte-un perete Îmbrăcat În faianță. „Ca-ca!“, Îmi răspundea câte-o voce dogită din cabină. În miezul acestei salate de credințe și idei, existau fapte inexplicabile, ca și cum misterul nu s-ar fi simțit Împlinit până nu-și născocea contradicții flagrante Între părțile componente, ele Însele taine de nepătruns. De pildă, de ce aparatele funcționaseră o perioadă singure, sub ochii noștri, iar acum se arătau pe moarte din lipsa resurselor? Padre Conchita era de părere că fusese un semn: Dumnezeu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
din spate și fiind purtat la rândul lui de cel dinainte, până când, tot trecând dintr-unul Într-altul, asemenea vioristului care se auzea cântând la câțiva metri, descopereai că te Întorseseși În același loc. Erau acestea gândurile mele sau rândurile născocite de Kuznețov? Aproape că nici nu mai conta. Mă aflam, așadar, În metrou. Din când În când, becurile din tunel ne pălmuiau fețele prin dreptunghiurile decupate În pereți. Scârțâitul de lagăr neuns al arcușului se strecura printre trupurile scufundate În
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
urca spre pîntecul subțire și sînii viguroși de pădureancă. Gîngurind, copilul se lipise de ei cu capul dat pe spate; încordați, umerii femeii scînteiau în lumină; de pretutindeni, din frunze și din apă, izvora parcă o vrajă. Cu încîntare, nimfa născocea copilului porecle: Ni-cu Voi-ni cu, ru-pe bu-ri-cu!... Am țipat ca un nerod; rușinată, fata se acoperi și-și luă lucrurile în grabă, fugind. N-am uitat nici o zi geroasă cu ninsoare măruntă din soare. La fereastră, bunica îmi
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
aia „lupta de clasă”? O lege care a funcționat întro economie primitivă. Nu mai e valabilă la națiuni conștiente că sînt adevărate entități. Secolul nostru tinde către coeziuni pe care Marx nici nu le-a bănuit. Ca politician, el a născocit internaționalismul care a dat națiunile slabe pe mîna celor mai puternice. Rămîne de văzut cum vor lichida exploatarea omului coloniile marxiste... Cu Ieduț eram prieten. Îi arătam ce compuneam și, chiar dacă nu slăveau partidul, lui îi plăceau versurile mele. Viața
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Colaborarea între oameni dăinuie atîta vreme cît, în tovărășie, treaba merge bine. - Domnu’ pictor, la dumneata fapta nu seamănă cu vorba și ăsta a fost norocul meu. Știi ce cred eu? Că ții prea tare la ideile pe care le născocești. Dar, cînd ajungi să crezi că nu însemni mai mult decît altul, te simți solidar cu toți. Solidaritatea e drapelul nostru. - Lupta voastră înseamnă revoluție, asta ai vrut să spui. Dar revoluția e haos. Rolul ei e mărginit la a
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
tinere priveau la noi cu plăcere. În marginea fagilor, o bătrînă cu picior de lemn se oprise după un copac. Avea profil de pasăre. Triști și dupuroși, pe imaș pășteau niște căiuți. Nu cred că omul este cel care a născocit formele de asociere. Probabil prima societate a aparținut coralilor. Te uimește la o gîză ca albina felul cum se organizează și modul disciplinat în care o face. Care-i momentul istoric în care s-a născut pedagogia? De cînd începe
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
În centrul atâtor scene aparent mitologice același copac uscat, antropomorfizat... Lupta centaurilor cu lapiții, Triumful lui Silen... crengi și scorburi, guri ilare, ochi morți, „fosforescente vârtejuri de întuneric“. Sia cita, cita neobosită... Cărți cu animale, de „o gingășie maladivă“ ! Piero născocea și atâtea alte fantasmagorii. Pictase un monstru marin miraculos, „cu neputință ca natura să fi folosit în operele ei atâta urâțenie și atâta ciudățenie“. Nimeni n-ar fi înfățișat mai bine o Sfântă Margareta din pântecele căreia iese un balaur
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]