3,059 matches
-
uitasem o mulțime de amănunte ale vietii literare... și parcă asistăm (în timp ce citeam) la discursurile lui G. Călinescu la Universitate, cînd și holurile erau ticsite de studenti ! Am fost prieten cu Piru, cu Ion Rotaru (care mi-a fost și naș - mi-a botezat un puradel și, peste ani, cînd a vrut nasul s-o vadă pe doamna Mara Nicoară, aceasta i-a transmis prin portar că nu îl cunoaște... și a murit nasul cu regretul acesta în suflet !) - da' uite
NONEPOEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358273_a_359602]
-
și mămuca voastră Maricica, o simțim cum ne inundă inima și toată ființa, acum, în prag de primăvară, când mugurii plesnesc, acum cănd, acest DAR, DĂRUIT DE DUMNEZEU, ADELINA, împlinește primul anișor din viața ei ! Poate când voi și frumoșii nași a-i Adelinei, veți putea privii VIAȚA, de la înălțimea anilor noștri, veți putea simții această FERICIRE A ÎMPLINIRII ROSTULUI VIEȚII PE ACEST PĂMÂNT: ,, SĂ PLANTEZI UN POM, SĂ-ȚI FACI O CĂSUȚĂ ȘI SĂ LAȘI PE LUME MĂCAR, UN URMAȘ
DAR, DĂRUIT DE DUMNEZEU de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358297_a_359626]
-
uitasem o mulțime de amănunte ale vietii literare... și parcă asistăm (în timp ce citeam) la discursurile lui G. Călinescu la Universitate, cînd și holurile erau ticsite de studenti! Am fost prieten cu Piru, cu Ion Rotaru (care mi-a fost și naș - mi-a botezat un puradel și, peste ani, cînd a vrut nasul s-o vadă pe doamna Mara Nicoară, aceasta i-a transmis prin portar că nu îl cunoaște... și a murit nasul cu regretul acesta în suflet !) - da' uite
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358377_a_359706]
-
caiși și patru meri, lângă hotarul cu parcela de struguri de masă Muscat negru de Hamburg și „țâța vacii” sau Muscat de Italia care, am mai spus-o și-o voi mai repeta obsesiv spre pomenirea dureroaselor lacrimi vărsate de nașul meu Bebe: circa 4.000 de metri pătrați acum îi erau plocon, nici măcar de „bog-da-proste”, rusului Pietricică prin forța împrejurărilor politice. Altfel, cu toate aceste neajunsuri triste, Natura a alcătuit, din vechi și noi, ...cum au fost, un Rai adevărat
CINE N-ARE CARTE, N-ARE PARTE! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358417_a_359746]
-
numărați pe degetele de la o singură mână), care avea să mă trezească la realitate, avusese loc, deci, într-un trecut foarte îndepărtat. Cât despre jitarul acela jegos, zlugă a regimului de tristă amintire, la câțiva ani își găsise și el nașul. Undeva în mare secret, printre frunzele butucilor de vie, ținea ascunsă o putină plină cu struguri terciuiți, intrați în fermentație, struguri pe care, înainte de-a se asigura că nu-l mai vede și altcineva, îi dădea cu degetele sale
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
și autentice personalități ai vieții politice, religioase și culturale și care așa au rămas și vor rămâne în conștiința urmașilor și a posterității!... În același an - 1949 - va fi tuns în monahism la Mănăstirea Prislop de către marele Duhovnic Arsenie Boca, naș de călugărie fiindu-i Monahul Daniil - Sandu Tudor - inițiatorul și conducătorul mișcării spirituale - Grupul „Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim din București, grupare din care a făcut și el parte, aceasta fiind ultimul bastion duhovnicesc ce a mai rezistat câțiva ani
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA IISUS HRISTOS DOMNUL – ARHIEREUL CEL VEŞNIC A ÎNALTPREASFINŢITULUI SA DR. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358613_a_359942]
-
și autentice personalități ai vieții politice, religioase și culturale și care așa au rămas și vor rămâne în conștiința urmașilor și a posterității!... În același an - 1949 - va fi tuns în monahism la Mănăstirea Prislop de către marele Duhovnic Arsenie Boca, naș de călugărie fiindu-i Monahul Daniil - Sandu Tudor - inițiatorul și conducătorul mișcării spirituale - Grupul „Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim din București, grupare din care a făcut și el parte, aceasta fiind ultimul bastion duhovnicesc ce a mai rezistat câțiva ani
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA IISUS HRISTOS DOMNUL – ARHIEREUL CEL VEŞNIC A ÎNALTPREASFINŢITULUI SA DR. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – MITROPOLITUL ARDEALULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2 [Corola-blog/BlogPost/358737_a_360066]
-
nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Poezie de Ion I.Părăianu ÎNTOARCEREA ÎN PICIOARE Suntem născuți cu multe cazne. Noi nu știm. Suntem păgâni de drept ! Numai într-un careu de decari, În Casa Domnului, Moașa și nașii, Ne ridică între creștini, Între ... oameni. Trebăluim de-ale noastre Vreo câțiva ani, Pe mulți enervându-i plângând, Cerându-le zi și noapte Doar papa și apă Din leagăn, între scutece stând. Mergem deabușilea În mâini și picioare; Încercăm să
ÎNTOARCEREA ÎN PICIOARE, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344643_a_345972]
-
mânie. -Haideți că are dreptate, o susținu Rodica. Ce e drept, am cochetat și eu cu literele, da’ n-a fost să fie... -Las’ că e mai bine așa...- o liniști Gigi. Aoleu, unde dai și unde... capră... -Bine zis, nașule...Cu fină-ta n-o scoateți la socoteală...- confirmă Radu. -Haideți că m-ați amețit...V-ați lăudat cu țuică fiartă, zăcărel și văd că chiar ne duceți cu... zăcărelul...- se oțărî Rodica. -De ce nu spui, mamă...!? Acuma vine
BATE FIERUL CÂT E CALD (CONTINUARE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350726_a_352055]
-
cu poezie „Eu m-am născut când...” în luna mai a anului 1959, în revista „Tribuna” din Cluj. Am trimis poeziile semnate așa cum sunt în buletinul de identitate, adică Țene Florinel Sandu. Mai târziu am aflat cine mi-a fost „nașul” de botez literar, cel care mi-a pus pseudonimul „Al. Florin Țene”. Era poetul Negoiță Irimie, șeful secției „Poezie” din cadrul redacției. Pe atunci era redactor șef Dumitru Mircea, cel care publicase romanul „Pâine albă”. Mult mai târziu în 1974 am
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
Ție, care ai tămăduit pe fata împăratului Sigismund al Ungariei / Pe care, în foc intrând, de trei ori, în numele Sfintei Treimi, și ieșind Nevătămat, / Pâna în suflet l-ai cutremurat, și a trecut de la catolicism la ortodoxie, / Avându-l ca naș pe însuși Domnul Mircea cel Bătrân, / Sfinte, care prin slujirea tuturor te-ai dovedit credinciosul stăpân, / Roagă-te celui care este Adevăr,Cale și Viață în veșnicie, / Pentru poporul român!” Mijocirea sfinților la care recurge adeseori poetul face parte dintr-
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
acareturi ecleziastice de trebuință serviciului religios. Multe nășii (c-așa se poartă, de la centru și până-n cel mai neînsemnat cătun), bun prilej de „tezaurizare” a (in)conștientului „bârlog” electoral, finuțe fine și finuți fini și selecți meniți a albi pe nașu s-ajungă sus (era oricum un „Naș” local și chiar mai departe!) și bine ca și lor și celor de lângă, inclusiv descendenții pân'la a nu știu câta spiță, oricum pân'la stră-stră, departe, că nici genealogia nu-și mai
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]
-
nășii (c-așa se poartă, de la centru și până-n cel mai neînsemnat cătun), bun prilej de „tezaurizare” a (in)conștientului „bârlog” electoral, finuțe fine și finuți fini și selecți meniți a albi pe nașu s-ajungă sus (era oricum un „Naș” local și chiar mai departe!) și bine ca și lor și celor de lângă, inclusiv descendenții pân'la a nu știu câta spiță, oricum pân'la stră-stră, departe, că nici genealogia nu-și mai poate impune instrumentele de lucru tot sondând
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]
-
acest chip ursita. Au căutat și un nume care să nu fi fost purtat de nimeni în tot neamul nostru de români. Mi s-a dat numele de Gheza, după un ortac al tatălui meu, care mi-a fost și naș. Era maghiar. Între mineri, în special, nu existau probleme de naționalitate.” Tatăl său moare, în 1916, în urma rănilor grave căpătate în război. „Încurajat de învățătorii săi, începe să cioplească, încă din școala primară, animale, păsări și figuri umane. Avea 10
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
supraîncărcat, cu 600 de călători. Bineînțeles că nu trebuiau vândute atâtea bilete la Budapesta, dar, spre deosebire de colegii din Est, preocupați, după modelul post-socialist, să demonstreze că nu e vina lor, colegii occidentali s-au concentrat direct pe problemă, rezolvând-o. Nașul austriac nu s-a lăsat până n-a dat jos jumătate din călători - pentru siguranța traficului - iar societatea austriacă de căi ferate a suplimentat prompt ruta, dublând capacitățile. Zis și făcut. La intervale de o oră-două vin trenuri din țările
CRĂCIUN VIENEZ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359492_a_360821]
-
unde, vara în copilărie, ducea vacile la păscut, într-una din diminețile admirabile, se pregătise pentru această treabă. Când soarele se ridicase de o suliță, de pe drum, chiar la poarta casei, l-a strigat nașă-sa Cătălina, vecină, cumnată cu nașul său de botez. Erau și rude; bărbatul ei fiind văr al bunicului său dinspre mamă. Înarmat cu un baston făcut de el cu ani în urmă din lemn de corn - o amintire - păstrat cu grijă ca să nu se piardă, la
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
tânărul de atunci, îl luară gândurile. Un vânticel domol se porni, semn de avertizare că toamna se apropie. Frunzele fagului începură să foșnească trezindu-i în suflet cu zumzetul lor, poveștile despre Iele auzite în copilărie. - Nașă! ...când era flăcău, nașu’ Gheorghe poate a auzit și le-a văzut vreodată pe „Ale Frumoase”? ...își dădu cu părerea băiatul ca să-l scuze pe bărbatul neputincios și s-o consoleze pe femeia care l-a suportat de-atâta vreme să-i fie nevastă
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
Da’ uite că mă luă vorba și n-apucai să-ți spun năcazul meu care m-a chinuit o viață. ...Cu o zî înainte de Sâmpetru, care cădea duminica, când era Bâlciul ăl mare unde veneau oamenii din toate comunele vecine, nașu Răducan, omul Polinii Mitoioanei, care ne-a cununat pe noi și pe moș-tu, a venit la tata acasă cu Muiacul ăsta de trăiesc și acu’ cu el. Era o zăpușală afară de nu puteai să stai nici la umbră, că
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
din șăliștea cășii. Îi trebe pentru bragă s-o răcească vara. Și cu turtă dulce o vânde la nedei și bâlciuri. - „Vasile! așa îl chema pe tata. Am venit cu băiatul ăsta să ț-o pețim pe Cătălina!...a zâs nașul. Să știi că e un copil blând, rușinos și în fiecare an merge să facă bani la Giurgiu. Pe vară este sânbriaș de bragă la Nicolae al lui Gorgan, feciorul vecinului vostru de la Deal, care este mare comersant. Acum a
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
mi-au făcut nunta. Am plecat de la casa mea plângând. Ca să nu mă vadă nima, țâneam nasul băgat în ștergar și așa am venit în satul ăsta, că sunt vreo șase kilometrii. Pe drum am mers suiți în trăsura lu’ nașu care avea gume pe roți și era trasă de doi cai roibi cu hamuri noi, colorate ca coaja de nucă. Cinstit îți spun, că di la început nu mi-a plăcut de el, dar am crezut că o să mă deprind
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
să să ia de mine. Pe întuneric beznă, sub pătură, râdicam cămeșa pân’ la țâțe, să mă sâmtă cum ard, dar el... bleau! Am crezut că i-o fi rușâne de ai lui că ne aud. Că așa a zâs nașu de el, ...că-i rușânos. După trei zâle l-am chemat cu mine prin pădure ca să adunăm surcele, că ne trebuia să aprindem zâlnic focul. Îmi fierbea sângele ca mustul în butoi și chibzuiam că acolo, unde nu ne vedea
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
a zâs mumii ca să fie atentă. Cătălină, mi-a zâs mie ca să-l ascult. Bine c-ai plecat de la scopitul ăla! Eu l-am văzut că-i spân, dar am crezut că dacă vrea să se însoare și-l are naș pe Răducan, îi bun și de muiere! Auzâsăm și eu că la ăi care nu-s buni de așa ceva nu le crește barbă și rămân ca cocoșii fără creastă. Dacă-i țâi de rudă, mănâncă de pomană boabele de pe bătătură
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
a luat frica de când l-am bătut cu păleața . L-am priponit de gard și l-am tupșănit , că a rupt capu’ gâscanului care s-a dus să-i ciugulească din mâncare. După o vreme, muma s-a întors cu nașu Răducan care venise în sara aia până la noi. Parcă-l văd și acu. Avea în mână un iepure, că era mare vânător și pe vremea aia gemea’ pădurile de iepuri. Taica s-a ridicat în picioare, și-a scos căciula
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
văd și acu. Avea în mână un iepure, că era mare vânător și pe vremea aia gemea’ pădurile de iepuri. Taica s-a ridicat în picioare, și-a scos căciula de pe cap și i-a urat: - Bine veniși pe la noi, nașule! Ne ertați că ne găsâți în neorânduială cu atâtea gloduri pe jos, dar s-a terminat făina și mâne mă duc să macin boabele la moară. - Să te duci la moara Trocanilor, că-i moară pe apă! Zăbovești mai mult
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
de foc, boabele se macină mai repede, dar făina iese prea încinsă și se râncezește iute! Cât au vorbit de moară, muma a adus un scaun de-al ’nalt, a pus pe el un opreg și l-a poftit pe nașu’ să să așăze. - Mărie! ... ia tu iepuru’ ăsta, du-l afară undeva la răcoare și după ce îl belește Vasile, să-l țâi o zi în vin amestecat cu ceapă, morcovi, cimbru și busuioc, toate opărite și răcite. Carnea se dostoiește
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]