1,580 matches
-
până când o regență a fost stabilită de către Miklós Horthy. Horthy, care a fost un nobil maghiar și austro-ungar, ofițer de marină, a devenit Regent în 1920. În Ungaria, naționalismul a fost puternic, astfel cum a fost antisemitismul, care a atras naționaliștii maghiari să sprijine regimul nazist din Germania. Nu a fost o dorință de către naționaliștii maghiari pentru a recupera teritoriile pierdute prin Tratatul de la Trianon. Ungaria a atras mai aproape de Germania și Italia, în mare măsură din cauza dorinței comune de a
Puterile Axei () [Corola-website/Science/302070_a_303399]
-
nobil maghiar și austro-ungar, ofițer de marină, a devenit Regent în 1920. În Ungaria, naționalismul a fost puternic, astfel cum a fost antisemitismul, care a atras naționaliștii maghiari să sprijine regimul nazist din Germania. Nu a fost o dorință de către naționaliștii maghiari pentru a recupera teritoriile pierdute prin Tratatul de la Trianon. Ungaria a atras mai aproape de Germania și Italia, în mare măsură din cauza dorinței comune de a revizui reglementările de pace făcute după primul război mondial. Datorită poziției sale pro-germane, ungurii
Puterile Axei () [Corola-website/Science/302070_a_303399]
-
să primească arme pentru apărarea integrității teritoriale și a independenței politice. Cu toate acestea, membrii Societății nu au intervenit în Războiul Civil Spaniol sau să prevină o intervenție externă în cadrul conflictului. Adolf Hitler și Mussolini continuau să-i sprijine pe naționaliștii conduși de Francisco Franco, pe când Uniunea Sovietică a ajutat cealaltă tabără combatantă. În februarie 1937, Societatea a interzis voluntarii externi, însă aceasta a fost, de fapt, o mișcare simbolică. După mai multe conflicte care s-au purtat de-a lungul
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
să traducă în maghiară "Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur" și să o introducă în biserică. Încercându-se apoi să fie introduse inovațiile acestea și în parohia din Macău, a întâlnit opoziția episcopului român din Oradea, I. Pop, contra căruia naționaliștii maghiari au pornit o aprigă campanie de presă. După ce opinia publică a fost pregătită de clerul rutean maghiarizat, autoritățile maghiare au convocat un congres (16-17 februarie 1868) pentru a îmbrăca forma oficială rezultatele obținute. Guvernul maghiar, sub președinția lui G.
Victor Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/302673_a_304002]
-
la 14 aprilie 1918. Pe parcursul Războiului Civil, Armata Albă și Gărzile Roșii au comis acte de teroare, denumite "„Teroarea Roșie” și „Teroarea Albă”". Pragul violenței politice fusese trecut în Marele Ducat al Finlandei în prima perioadă de rusificare 1899-1905 când naționaliștii finlandezi îl asasinaseră pe guvernatorul general rus, ucigând și polițiști și un funcționar finlandez. Primul Război Mondial a lărgit potențialul terorii, ea răspândindu-se și la Antanta și la Puterile Centrale. Revoluția din Februarie 1917 inițiase în Finlanda o teroare
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
la nivel mondial, unde Partidul Social Democrat câștiga alegerile legislative, dar tot Kaiserul numea cabinetul. Austro-Ungaria era un imperiu multinațional, aflat într-un process de recuperare economică, iar locuitorii își doreau modernizare, stabilitate lipsită de tulburări ale aristocrației, burgheziei și naționaliștilor, avându-l ca om providențial pe moștenitorul tronului, arhiducele Ferdinand. Rusia avea o economie precară, aflată sub presiunea unei burghezii în plină ascensiune, cu un Țar și un guvern depășite de situație, acceptând unele reforme economice și politice. Democrațiile occidentale
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
estul Europei își păstrau formal relațiile de securitate cu Franța, se încerca o oarecum apropiere de cel de-al Treilea Reich. Hitler intenționa să prelungească războiul civil din Spania pentru a consolida relațiile cu Italia care se implică de partea naționaliștilor și pentru a evita victoria repblicanilor sprijiniți de sovietici. Germania a lansat pe 18 octombrie 1936 planul de patru ani, menit să plaseze economia germană pe război și să se autonomizeze în privința aprovizionării cu materii prime. Deși șomajul fusese eliminat
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
1924 au loc alegeri, în baza Legii Acerbo, care oferea o prima majoritară partidului care obținea mai mult de 40 % din voturi, primind peste 50 % din locurile din Parlament. Fasciștii obțin o clară majoritate, 275 de deputați, în coaliție cu naționaliștii și liberalii erau 374. Mussolini a profitat de criză internă și după asasinarea liderului socialist Giacomo Matteotti în 1925, și-a instaurat o dictatură personală. Toate partidele din opoziție au fost scoase în afară legii, Parlamentul a fost dizolvat, a
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
permițând promulgarea de amendamende conform unei formule canadiene, nu prin intermediul Parlamentului britanic de la Westminster. Această decizie, luată la o întrunire a premierilor provinciali cu prim-ministrul Canadei, în noiembrie 1981 nu a fost agreată de guvernul provincial al Quebecului, iar naționaliștii din Quebec continuă să se refere la noaptea finală a întrunirii ca "Noaptea Pumnalelor Lungi". Patrierea Constituției a inclus și adoptarea Cartei Canadiene a Drepturilor și Libertăților, care garantează drepturi și libertăți fundamentale și care nu poate fi, în mod
Politica Canadei () [Corola-website/Science/303258_a_304587]
-
operat la Ministerul de Externe, dar fenomenul s-a înregistrat și la Ministerul de Interne și în special la Marele Stat Major. [[Categorie:Fasciști creștini] [[Categorie:Fasciști români]] [[Categorie:Istoria evreilor în România]] [[Categorie:Miniștri de externe ai României]] [[Categorie:Naționaliști români]] [[Categorie:Participanți la Holocaust]] [[Categorie:Politicieni executați]] [[Categorie:Români ai celui de-al Doilea Război Mondial]] [[Categorie:Români executați]]
Mihai Antonescu () [Corola-website/Science/303301_a_304630]
-
de subsol și de a consolida fundația. Celebrul exterior al structurii a fost, însă, sprijinit și păstrat la vedere în timp ce toată această revoluție avea loc în interior. Lucrările au durat din decembrie 1949 până în martie 1952. La 1 noiembrie 1950, naționaliștii portoricani și au încercat să-l asasineze pe Truman la Casa Blair. Atacul, care ar fi putut foarte ușor să se soldeze cu moartea președintelui, a atras atenția asupra problemelor de securitate asociate șederii lui Truman la Casa Blair. El
Harry S. Truman () [Corola-website/Science/302331_a_303660]
-
atunci, Italia plonjând în epoca “anilor de plumb”, o perioadă punctată de atentatele comuniștilor, întrunirile mai mult sau mai puțin clandestine ale NATO, de activitățile lojelor masonice, precum și de o poliție paralizată de tentaculele mafiei. Se subînțelege că mulți dintre naționaliști au fost arestați. În august 1980, în timpul incidentului din Centocelle, zonă aflată la periferia Romei, Massimo asistă la uciderea camaradului său, Alberto Giaquinto. Cazul Giaquinto a fost ignorat total de către justitiția italiană. Insistența de a mărturisi ceea ce se întamplase cu
Massimo Morsello () [Corola-website/Science/302856_a_304185]
-
Pe plan politic, înființează International Third Position (ITP), a cărei faimă și influență se va extinde rapid în întreaga Europă. Fundamentul ideologic al ITP este și doctrina legionară, Massimo Morsello având un rol important în popularizarea figurii Căpitanului în rândurile naționaliștilor europeni. Pe 29 septembrie 1997 (chiar în ziua Sfântului Arhanghel Mihail), Massimo Morsello fondează, împreună cu Roberto Fiore, Forza Nuova, o mișcare ce amesteca magistral noul cu moștenirea fascistă și viziunea tradiționalistă catolică asupra lumii. Obiectivul celor 2 italieni, aflați încă
Massimo Morsello () [Corola-website/Science/302856_a_304185]
-
a fost ales în 1964 membru al Parlamentului Slovac, îndeplinind această funcție până în 1970. Sub conducerea lui Dubček, Slovacia a început să evolueze spre liberalizarea politică. Pentru că Novotný și Stalinist predecesorii săi staliniști i-au denigrat în anii 1950 pe „naționaliștii burghezi” slovaci, mai ales pe Gustáv Husák și Vladimír Clementis, filiala slovacă a început să promoveze identitatea slovacă. Aceasta a luat forma, în principal, a sărbătorilor și comemorărilor, cum ar fi cea de-a 150-a aniversare a liderilor Renașterii
Alexander Dubček () [Corola-website/Science/302947_a_304276]
-
în Europa Răsăriteană. Colonizarea și migrațiile care au avut loc de-a lungul unui mileniu au dus la formarea unor zone compacte locuite de germani prin toată Europă Răsăriteană și în Rusia europeană. Existența acestor zone a fost folosită de naționaliștii germani, în special de naziști, pentru justificare unor războaie de agresiune, care au culminat cu cel de-al Doilea Război Mondial. Expulzarea de la sfârșitul celei de-a doua conflagrații mondiale a fost parte a înțelegerilor negociate între puterile învingătoare pentru
Strămutarea și expulzarea germanilor după al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304521_a_305850]
-
recensământ național. În mai 1926 este ales al treilea "Seimas". Acuzați de semnarea pactului de neagresiune sovieto-lituanian, care a condus la bolșevizarea țării, creștin-democrații pierd majoritatea și intră în opoziție. Lovitura de stat din 17 decembrie 1926, condusă de "Uniunea Naționaliștilor Lituanieni", duce la căderea guvernului. Antanas Smetona devine președinte, iar Augustinas Voldemaras premier. Smentona rămâne la putere până în 1940. Parlamentul este diolvat în mai 1927. Cu puțin timp înainte, social-democrații și celelalte partide de stânga au încercat fără succes să
Istoria Lituaniei () [Corola-website/Science/304568_a_305897]
-
consecință scăderea prestigiului lui Smetona. Acesta este nevoit să accepte, în septembrie 1936, alegeri legislative pentru un nou parlament, alegeri care nu au mai avut loc din 1926. Însă alegerile nu au avut un caracter echitabil, toate partidele, cu excepția Uniunii Naționaliștilor, au fost supuse la acțiuni de intimidare. Din acest motiv, 42 din cele 49 de locuri în Seimas au fost ocupate de acest partid. În februarie 1938 se adoptă o nouă constituție care acordă noi prerogative puterii prezidențiale. Prin anexarea
Istoria Lituaniei () [Corola-website/Science/304568_a_305897]
-
guvernare a avut o viață scurtă, fiind dizolvată la 5 august, deoarece țara intrase sub controlul naziștilor. Guvernul provizoriu își constituise forțe de ordine proprii, organizate sub forma unor batalioane denumite "Tautinio Darbo Apsaugos Batalionas". Membrii acesteia, în mare parte naționaliști și extremiști s-au dovedit a fi colaboratori ai Germaniei naziste și au fost folosiți pentru masacrarea evreilor în timpul Holocaustului. O altă organizație de tristă amintire este "Poliția de Securitate Lituaniană" (Saugumo policija), activă în Vilnius. Și aceasta a cooperat
Istoria Lituaniei () [Corola-website/Science/304568_a_305897]
-
România. Mult mai plauzibil este că cei doi aromâni, Belimace și Caranica, să fi fost revoltați de politica guvernului de a respinge intrarea în țară a conaționalilor lor, refugiați din Grecia în urma persecuțiilor și omorurilor la care erau supuși de către naționaliștii greci. Practic, guvernul liberal, nu făcea decât să respecte astfel prevederile tratatului Înțelegerii Balcanice, ce urma să fie semnat de Titulescu o lună mai târziu, în 9 februarie 1934. i au fost asasinați prin strangulare de jandarmi, în timp ce erau transferați
Nicadori () [Corola-website/Science/304640_a_305969]
-
legate de export (fabricile pentru prelucrarea sticlei, ale industriei textile), foarte vulnerabile în perioadele de criză economică. Rata ridicată a șomajului a făcut populația mult mai sensibilă la mesajele mișcărilor populiste sau naționaliste (comuniste sau fasciste). În acești ani, partidele naționaliștilor germani, (iar mai târziu al Sudetendeutsche Partei (SdP)), și programele lor radicale au câștigat o uriașă popularitate în rândul populației germane din Cehoslovacia. După 1933, Partidul Național Socialist al Germanilor Sudeți (SdP) a dus o politică de escaladare a conflictului
Sudetenland () [Corola-website/Science/304647_a_305976]
-
sa. Era un individ foarte religios, rugându-se dimineața și seare și înainte și după masă. Prefera să locuiască la proprietățile sale de la țară, unde vâna sau se ocupa cu administrarea uriașei sale averi. Marle duce Nicolai a fost un naționalist panslavist, dar nu unul dintre cei mai înrăiți. În 1895, a fost numit inspector general al cavaleriei, post pe care l-a păstrat pentru următorii 10 ani. Perioada cât a fost la comanda cavaleriei este una caracterizată de reformele în
Marele duce Nicolai Nicolaevici (cel Tânăr) al Rusiei () [Corola-website/Science/304712_a_306041]
-
public că: "păstrarea neschimbată a armatei este baza păstrării neschiimbate a puterii executive". În timpul aparițiilor publice, Lebed, sfătuit de consilierii săi politici, a început să folosească cuvinte obscene, ceea ce i-a aus renumele de "rus dintr-o bucată" și de "naționalist teribil". Ca președinte al Consiliului de Securitate, Lebed a condus negocierile cu președintele cecen Aslan Mashadov, alături de care a semnat înțelegerile care au dus la încetarea primului război cecen, în august 1996. În luna octombrie a aceluiași an, după un
Aleksandr Lebed () [Corola-website/Science/303689_a_305018]
-
de armeni musulmani suniți, trăitori în regiunile de coastă rusești și georgiene ale Mării Negre au fost deportați din Georgia în Kazahstan și Uzbekistan. Alte deportări ale armenilor din zona de coastă au avut loc în 1948, când 58.000 de naționaliști armeni dașnaki și greci au fost forțați să se stabilească în Kazahstan. Armenia a fost scutită de devastările și distrugerile care au apărut în părțile apusene ale Uniunii Sovietice în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei. Germanii nu au reușit să
Republica Sovietică Socialistă Armenească () [Corola-website/Science/303701_a_305030]
-
cu anul 1903, articolele sale au apărut în ziarul ""Șərqi Rus"" ("Orientul rusesc"), tipărit la Tiflis de luministul M.A.Șahtaxtlî. După revoluția rusească din anul 1905, el scria pentru presă azeră, la ""Füyuzat"", ""Həyat"", ""Tərəqqi"", ""Irșad"" etc., editate de naționalistul Ali bey Hüseynzade și liberalul Ahmad Ağaoğlu. Ulterior însă, pe urma el preferă ideile social-democrate larg răspândite și începe să colaboreze cu presa stângă radicală (""Hümmət"", ""Təkamül"", ""Yoldaș""). Fiind redactor-șef al ""Təkamül""-ului („Evoluția”) în anii 1905-1907, apărut la
Mammad Emin Rasulzade () [Corola-website/Science/303972_a_305301]
-
adus numai puține câștiguri, dar mult prea multe probleme pentru cei mai mulți cetățeni ruși. Într-un discurs electoral din februarie 2004, Putin a afirmat că disoluția Uniunii Sovietice este "o tragedie națională la o scară enormă", din care "numai elitele sau naționaliștii din republici au avut de câștigat". El a mai adăugat: "Eu cred că cetățenii obișnuiți ai fostei Uniuni Sovietice și spațiul postsovietic au câștgat puțin din aceasta [dezmembrarea URSS-ului]. Din contră, poporul a avut un mare număr de probleme
Istoria Rusiei postsovietice () [Corola-website/Science/304023_a_305352]