12,372 matches
-
mai ample pe care evocarea unor locuri, peisaje, portrete i le impune naratorului-personaj" (p. 303). Pe ansamblu, intrevin ironia, autoironia, parodierea chiar a tehnicilor descriptive printr-o metascriitură explicită și mai ales implicită. Se impune, oricum, prioritatea descrierii față de trama narativă, ceea ce denotă, aș spune, acutizarea funcției poetice a descrierii. Peste tot aceasta înrudește textul cu poeticitatea spațiului, a lucrurilor, a ființelor înseși, apoi a alcătuirilor antropologice ale existenței umane; se adaugă de multe ori potențarea acestor universuri cu aura stilistică
Prozatorii români şi descrierea by Paul Miclău () [Corola-journal/Journalistic/9878_a_11203]
-
de bicisnică. Și nu te poți împiedica să te întrebi în ce fund de lume și-a pierdut autoarea spiritul critic de a putut da naștere unei asemenea cîrpăceli. Oamenii celebri pe care autoarea noastră i-a ales drept cobai narativi sînt Martin Heidegger și Hannah Arendt. Cum simpla înfățișare a relației lor adulterine ar fi fost prea anodină pentru un roman al cărui succes se vroia unul planetar, cocteilului epic i s-au adăugat cîteva condimente cu efect sigur: soția
Telenovelă cu Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9880_a_11205]
-
întinsă de la Tulpină fragedă, securea (cea mai puțin reușită) la Pompi pe bancă, Contrariul morții, Chelcășoz, Iulia în iulie și Departe-n zare, spre Azuga (întru totul remarcabile), povestirile se rotesc în jurul acelorași teme, obsedante, dar diferă semnificativ prin strategiile narative adoptate de autoare. Miza e pusă, de fiecare dată, pe identificarea unor articulații existențiale osificate, fire subțiri și nevăzute, îngroșate tot mai mult și devenite, vai!, vizibile care ne fac captivi în propria viață. Foarte deosebite între ele, personajele Adrianei
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
firescul acceptării convenției, bucuria și impetuozitatea ritmului frazei au ceva ritualic, de crescendo revelatoriu, căci țelul narațiunii este mărturisirea unei revelații și, deopotrivă, crearea ei. Ideea de povestire, de narare are o pondere însemnată în volum, este, poate, chiar faptul narativ central, cu urmări incalculabile asupra destinelor. Ea este intim legată de acel andante, punctat periodic, tempo al trăirii într-un alt spațiu decât cel al vieții obișnuite. Oricum, datele de bază ale cadrului narativ induc de la început un aer de
Transferul magic by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9918_a_11243]
-
în volum, este, poate, chiar faptul narativ central, cu urmări incalculabile asupra destinelor. Ea este intim legată de acel andante, punctat periodic, tempo al trăirii într-un alt spațiu decât cel al vieții obișnuite. Oricum, datele de bază ale cadrului narativ induc de la început un aer de noblețe și civilitate, care aurolează contururile asprei realități (ale cărei repere istorice, sociale, politice sunt pomenite doar în chip de trepte fatidice ale unei argumentații de principiu, ale unui destin filosofic). În centru se
Transferul magic by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9918_a_11243]
-
Iuda, Flagelarea, Stigmatele, Pieta etc., dincolo de faptul că resuscită o iconografie cu o autoritate copleșitoare în istoria picturii, constituie, simultan, punctul de pornire pentru două componente majore ale picturii lui Vladimir Zamfirescu. Pe de o parte, fără a cădea în narativ, pictorul își poate desfășura nestingherit vocația epică, iar, pe de altă parte, fără a eșua în demonstrativ, își poate duce pînă la extrem cercetarea în spațiul limbajului, în special pe aceea stilistică. Esențializînd lecția lui Corneliu Baba, el decontextualizează forma
Un manierist tărziu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9927_a_11252]
-
de riscurile traducerii făcute de necunoscătorii culturii italiene? Parcă anume (în subiacentă polemică?), în plină ficțiune, tăiosul Marco Santaga alege limpezimea, delimitează planurile prin citarea clasică, în care ghilimele sînt obligatorii. În plus, evită epicul stufos, urzeala încărcată cu firele narative anume distorsionate. Poate tocmai de aceea el garantează un acces real, nu doar licențiaților în filologie italiană sau cu temeinice lecturi diversificate, ci și masei de "cititori empirici", inclusiv străini.
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
vise, fantezii de tot felul, judecăți estetice și morale, gânduri politice, amintiri ieșite la suprafață printr-un capriciu al memoriei. Intrat într-un asemenea univers, cineva din afară este complet derutat, dacă nu șocat. Cum e posibilă ca formidabila coerență narativă să aibă la bază asemenea elemente? Totul seamănă cu aparenta harababură dintr-un atelier de electrotehnică în care intri și privești uluit cum specialistul, foarte sigur pe el, își introduce mâna, fără să privească, în cutiile cu mii de piulițe
Cămara secretă a prozatorului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9959_a_11284]
-
specularitatea hermeneutică. Consider corectă admiterea primatului textualist al oniricului Țepeneag în Înscenare (1964). Nici eu, recunosc, nu știam textele teoretice ale "oniricilor", când doar am intuit visul textualist, visul produs și nu reprodus, "visul pe care el șpersonaj cu funcție narativă, n. n.ț, ca și cum ar fi zeu, îl produce" (Patul lui Onir, "Ramuri", nr. 1, 1993, apud Felecan, p. 76). Găsesc curajoasă, oricât de discutabilă, datarea (proto)postmodernismului lui Țepeneag în 1969, când apare Heautontimorumenos: bocet pe aceeași temă (56). Voi
Onirismul văzut azi by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/9970_a_11295]
-
ascundă adevărul. Dar celui cu ochi ager, sigur adevărul i se va dezvălui cu mare bucurie." (p. 282). Romanele lui Dan Perșa sunt niște inteligente șarade epice a căror miză se află dincolo de poveștile fără cap și coadă, simple pretexte narative. Miza cărților sale stă în foarte sofisticata țesătură textuală, care presupune o mare dexteritate stilistică și o minte limpede, capabilă să rămână insensibilă la cântecele de sirenă ale poveștii. Dan Perșa însumează fericit ambele calități și romanele sale - incitante jocuri
Rătăciți în ficțiune by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9983_a_11308]
-
prin a cărui mișcare să se propage o emoție, imaginația cititorului trebuie atrasă prin ritmul și înlănțuirea unor imagini pe care nu trupul viu le iscă, ci dozajul prozodic pe care mintea scriitorului îl produce. (Spun dozaj prozodic și nu narativ, întrucît instinctul ritmic al fluenței lexicale nu ține doar de poezie, ci și de proză. Astăzi prozodia este epică, nu poetică.) După acest dozaj prozodic se poate măsura cultura scriitorului și puterea lui de a evita tonul excesiv. Tocmai de
Sinceritatea lui Pasolini by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9996_a_11321]
-
de joc pentru descrierea cadrului folosirii proverbelor (Matthias Funk, Univ.din Azore, Portugalia); Matematică, incertitudini și zicători: principii comune (Rui Soares, Institutul de Studii în Literatura Tradițională, Portugalia); Modalități ale literaturii tradiționale / populare / orale de a se interfera cu producția narativă la Saramago (Helena Vaz Duarte, Univ.Nouă Lisabona, Portugalia). Și multe, multe altele... În fine eu, prin comunicarea Particularități ale proverbelor românești în comparație cu cele ale altor limbi romanice, am căutat să scot în relief, pe de o parte, umorul țărănesc
Et in Algarve ego... by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8970_a_10295]
-
cu o foarte bună memorie a Nordului. Deși cea mai mare parte a vieții și-a petrecut-o la București, Baba conservă de-a lungul vremii, prin natura sensibilității sale, prin rigoarea morală, dar și prin gîndirea sa plastică și narativă, reflexele și mentalitățile unui locuitor al vechiului Imperiu austro-ungar. Dar al unui Imperiu care și-a pierdut vigoarea și strălucirea de altădată și își trăiește agonia ultimelor clipe de dinaintea completei disoluții. Atît în familie, cît și în atelierul tatălui său
Corneliu Baba și lumea central-europeană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8973_a_10298]
-
de pericolul, de multe ori iminent, al pateticului în exces. Trebuie menționat încă de la început că partea forte a romanul este dată de amprenta stilistică inconfundabilă a autoarei, dinamica, energia expresivă pierzându-se la orice încercare de rezumare. O voce narativă vioaie, ce empatizează permanent cu personajele și care se strecoară cu dibăcie în lumea evocată, ne transportă în Bucureștiul începutului de secol XIX, un București al imitațiilor și al mahalalei, ce se zbate între Orient și Occident, populat de "o
Prin lumea evgheniților by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8983_a_10308]
-
altele, să dea de treabă rumânului și mie când mă tăvălesc cu fetișcanele ..." (p. 86) Pitorescul limbajului relativizează mereu pașii complicați și pătimași ai iubirii și diminuează accentele retorice și rumoarea senzațiilor, imprimând astfel narațiunii un ritm alert, ce potențează narativul. Ca alternativă la mizerabilismul fiziologic sau moral, la textele erotico-pornografice comerciale, la digresiunile narcisiste ori la ingineriile textuale și teoretizările excesive care cenzurează brutal dimensiunea vie, inevitabil patetică a existenței, Constanța Vintilă-Ghițulescu a scris un roman inedit în peisajul prozei
Prin lumea evgheniților by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8983_a_10308]
-
și să presupui ce vorbesc ei acolo." (p. 109). Iată limba comună pe care o caută îndârjit scriitorul urcat, în spital, pe masa de operație sau coborât de pe ea sleit de durerea fizică. Neobosit, însă, în a oferi noi suplimente narative. Se creează astfel un spațiu în care viața și proza lui, amestecate, sunt în aceeași măsură rememorate și inventate. Nu mă joc cu vorbele, așa cum nici Sorin Stoica, în pofida tonului relaxat, nu a luat ŕ la légčre teme, în fapt
Un testament literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8982_a_10307]
-
cavalerii epocii medievale și literatura dedicată lor. Urmează, în organizarea fiecărui capitol, prezentarea narațiunilor și a personajelor, descrierea structurilor specifice și a conflictelor, investigarea metamorfozelor, pentru a insista profitabil, cum și cât se cuvine, asupra ipostazelor feminității, în diversitatea funcțiilor narative, sociale și religioase. O atenție particulară pentru întreaga carte o reprezintă filierele, raportările, comparațiile, pentru a distinge similitudinile și contrastele, de la o etapă la alta și de un grup de texte la altul: relația dintre saga și Edda, luate împreună
Un tânăr germanist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8984_a_10309]
-
Buciu , Ana Blandiana începe prin a scrie și publica proză nonfictivă. Susține rubrici în revistele "Contemporanul", 1968-1973, și România literară, 1974-1988. Textele diferă, în formă și substanță, de la eseul apoftegmatic la jurnal (sau antijurnal), note de voiaj, reportaj reflexiv și narativ. Omogenitatea scrisului său rămâne evidentă, fie că acesta este referențial sau autoreferențial, factual sau ficțional. Descoperim minime operații de travesti comunicațional între genuri și specii literare ori paraliterare. Cu menținerea unei dominanțe a poeziei. Ori doar a unui halou al
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
istorie inumană. Cronică politică și meditație alegoric-poematică, romanul se susține prin marea autenticitate a trăirii - etice și literare - individuale și istorice. Dar și prin capacitatea rară de a transforma existentul unui context recluziv într-un discurs literar complex articulat. Perspectiva narativă aparține artistului supus constrângerilor manipulării și mutilării, îndepărtat de viață și discursul care o aprofundează și dezvăluie. Protagonistul este un scriitor, dezvăluit ca artist-cetățean, suspectat de regim, hăituit și distrus de Securitate. El se numește Alexandru, aproape la fel ca
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
stări care se caută cu dificultate. Codul romanesc rămâne unul greu de prins, fiind motivat de viziunea interioară excesiv de nuanțată. Sunt imposibil de disociat părțile și întregul, extremele de ceea ce este punctul central. Există inabilități de dozaj în tratamentul fabulei narative. Romanul este un document ficțional al existenței în utopia reală. Opera autentică a unei lumi false, care își impune cu orice preț efectele. Avem în el unul dintre primele romane creditabile ale utopiei românești, în ordine politică, psihologică sau morală
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
creditabile ale utopiei românești, în ordine politică, psihologică sau morală. Parțial roman de sertar, Sertarul cu aplauze merită să fie elogiat fără conveniență. El transformă canonul nostru romanesc, prin amplitudinea, extensia problematicii și a retoricii ficțiunii, prin reactivarea unor abilități narative și constructive încercate și verificate în proza scurtă, aflată la intersecția unui discurs complex, între povestire, nuvelă, textualism și metanarațiune. Între 1982-1989, Anei Blandiana i-au apărut în străinătate opt volume. Mai puțin de un sfert din tot ce i
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
azilanți și negrii erau urmăriți pe stradă și bătuți", Anna atribuie un caracter cvasi-miraculos legăturii amoroase dintre Bille și Dejan. îl incită pe Carlo să-i furnizeze tot mai multe detalii despre cei doi și, pe măsură ce le obține, pe trama narativă se grefează conotații cultural-ideologice. Sybille Sundermann (în germană numele de familie trimite la noțiunea de păcat, "Sünde") provine dintr-o foarte înstărită familie de industriași. în timpul celui de-al Treilea Reich bunicul, proprietar pe-atunci, a recurs la forța de
Un roman pe o temă fierbinte by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/9016_a_10341]
-
mai aparține. Dar i-a aparținut lui vreodată? se întreabă retoric la finele romanului naratorul, după ce i-a furnizat Annei tot ce știa despre Bille Sundermann și Dejan Ferari. Ceea ce Richard Wagner știe foarte bine este să plaseze această tramă narativă, pe cît de dramatică pe atît de simplă, într-un complex joc de oglinzi. Premizele melodramatice sunt deturnate de autor spre satiră prin diverse strategii discursive ca și prin divagații de la subiect, bine dozate, inteligent scoase în evidență în controversele
Un roman pe o temă fierbinte by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/9016_a_10341]
-
pe o singură pagină, limba română produce un certificat, concurent cu al tuturor graiurilor importante ale culturii universale, din care, din cele mai vechi timpuri, se pot cita cuvinte, fraze memorabile... Punând pe hârtie vorba lui Miron Costin, privind harul narativ al omului, cronicarul adaugă imediat ce zicea bătrânul logofăt, patriarhul decapitat al literaturii noastre, tot despre om, și tot despre cum e el în luptă: Mare este omul, iar la războiu pre mică-i este ținta. Mare, în spirit; mititel la
Aerul Europei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9032_a_10357]
-
am văzut acum, Filozofii, de la opera scriitorului polonez, de origine evreiască, Bruno Schulz. Dar, ceea ce vedem de fiecare dată pe scenă este doar sensul și spiritul acelei opere, filtrate de coregraf și transpuse în alt limbaj, fără text, fără argument narativ. Ceea ce ni se înfățișează este un teatru al imaginilor, creat de corpuri în mișcare, un teatru foarte puternic fizic și în strânsă legătură cu elementele mobile asociate și cu decorul, prevăzut cu multiple și insolite deschideri, prin care corpurile pătrund
Un teatru al imaginilor by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9062_a_10387]