1,263 matches
-
Filmul lui Chaplin este excepțional mai ales pentru acea perioadă (1940), când Statele Unite ale Americii nu se aflau încă în război cu Germania nazistă, mai ales datorită faptului că este o satiră curajoasă de condamnare a lui Hitler și a nazismului și de asemenea pentru portretizarea persecuțiilor la adresa evreilor din Europa. El este celebru atât datorită faptului că este primul film "vorbit" al lui Chaplin, cât și datorită succesului său comercial foarte mare. În rolurile principale din film interpretează: Chaplin interpretează
Dictatorul (film din 1940) () [Corola-website/Science/305080_a_306409]
-
o altă optică decât tot pentru înțelegerea perioadei naziste: Eley, de ex., consideră că teza "drumului aparte" (sau a "căii distincte") a fost avansată de către școala de tendință liberală de istorie, pentru a scăpa capitalismul și liberalismul de vina apariției nazismului: fascismul german (nazismul) a apărut atunci când burghezia (adică clasa socială economic vorbind dominantă în perioada după primul război mondial) a eșuat în încercarea de a-și promova interesele într-un cadru democratic, alegând atunci ca mijloc de opoziție la progresul
Unificarea Germaniei () [Corola-website/Science/306173_a_307502]
-
decât tot pentru înțelegerea perioadei naziste: Eley, de ex., consideră că teza "drumului aparte" (sau a "căii distincte") a fost avansată de către școala de tendință liberală de istorie, pentru a scăpa capitalismul și liberalismul de vina apariției nazismului: fascismul german (nazismul) a apărut atunci când burghezia (adică clasa socială economic vorbind dominantă în perioada după primul război mondial) a eșuat în încercarea de a-și promova interesele într-un cadru democratic, alegând atunci ca mijloc de opoziție la progresul continu al stângii
Unificarea Germaniei () [Corola-website/Science/306173_a_307502]
-
Gestapo-ului fiind interogată în procesul intentat lui Hans Leipelt, un alt tânăr apropiat mișcării de rezistență "Trandafirul Alb". Ultima umilire pentru văduvă - cum precizează Wittenstein - a fost aceea că a trebuit să mai aștepte încă 7 ani după căderea nazismului atât pentru a primi o pensie în urma soțului cât și, mai ales, reabilitarea lui: într-adevăr, legea germană a considerat că licențierea profesorului a fost absolut legitimă.
Kurt Huber () [Corola-website/Science/306243_a_307572]
-
și dreptății. Citând pe larg Biblia, pe Lao Zi, pe Aristotel și pe Novalis, pe Goethe și pe Schiller, făceau apel la ceea ce ei considerau "intellighenzia" nemțească, cu speranța că aceasta îi va ajuta în mod intrinsec să se opună nazismului. La început, manifestele au fost răspândite în mulțime, fiind trimise cu sutele către diferite orașe din Bavaria și din Austria, întrucât membrii nădăjduiau că Germania meridională va fi mai receptivă față de mesajele lor antimilitariste. În februarie 1943, „” a adoptat o
Trandafirul Alb () [Corola-website/Science/306242_a_307571]
-
muncă civilă și apoi în armată. În 1938 a luat parte la ocuparea Austriei și apoi a Cehoslovaciei. A încercat să evite jurământul prescris de Adolf Hitler pe timpul serviciului militar și a cultivat permanent o vie atitudine de opoziței împotriva nazismului. Cum nu găsea alt mod de a se realiza în contextul politicii naziste, s-a izolat în studiile sale despre cultura rusă, în poezie și în sculptură. Numai în urma presiunilor tatălui său a acceptat să studieze medicina. Pe la finele anului
Alexander Schmorell () [Corola-website/Science/306270_a_307599]
-
și muniții spre Polonia. La sfârșitul deceniului al treilea și începutul celui de-al patrulea, a fost realizat un complicat sistem de alianțe care ar fi trebuit să prevină viitoare războaie de agresiune din partea Germaniei sau URSS-ului. Odată cu dezvoltarea nazismului în Germania, acest sistem de alianțe a fost întărit prin semnarea a unei serii de tratate de "asistență mutuală" între Franța, Regatul Unit și Polonia, (Alianța franco-poloneză și Alianța anglo-poloneză). Aceste înțelegeri statuau că, în caz că una dintre părțile semnatare ar
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]
-
extrem de mic. S-a dezvoltat, în epocă, printre reprezentanții marii moșierimi un curent de sinucidere economică. S-au cheltuit și pierdut averi imense în numele unui dicton "trăiește clipa" care însemna sfirșitul clasei marilor moșieri care vedeau în noile curente europene (nazismul și comunismul) sfîrșitul lumii lor, a privilegiilor lor ancestrale. Populația orașului crește la 63 215 locuitori în 1930, foarte puțin față de creșterea populației altor orașe ale țării care s-au dezvoltat rapid în perioada interbelică, ajungîndu-se ca orașul să ocupe
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
două țări. Când a picat Guvernul Franței în iunie 1940, Monnet i-a influențat pe de Gaulle și Churchill să accepte un plan pentru o uniune a Franței cu Marea Britanie pentru a da posibilitatea celor două țări să țină piept nazismului. În august 1940, a fost trimis în Statele Unite de către guvernul britanic, în calitate de membru al Consiliului Britanic de Provizii, pentru a negocia cumpărarea de provizii pentru război. Curând după sosirea sa în Washington, a devenit consilier al președintelui Roosevelt. Convins că
Jean Monnet () [Corola-website/Science/305714_a_307043]
-
diploma de maturitate în 1937. Willi provenea dintr-o familie profund catolică și - de la 11 ani - făcea parte din “Neudeutschland” (Noua Germanie), o asociație școlară catolică care continua tradiția mișcărilor catolice școlare, începută în Germania de mișcarea tineretului Wandervogel. După ce nazismul a scos în afara legii toate organizațiile care nu erau legate (controlate) de principiile hitleriste, Willi a intrat în 1934 în asociația “Graues Orden” (Ordinul Gri), format din foștii membri ai asociației “Bündische Jugend” (Tineretul asociat). “Graues Orden” se caracteriza ca
Willi Graf () [Corola-website/Science/306271_a_307600]
-
catolică, aborda și probleme liturgice, militând pentru o reformă a Bisericii Catolice. Pentru Willi, aici s-a maturizat convingerea că este absolut necesar să se implice politic în calitate de creștin și să desfășoare o activitate tot mai decisă de combatere a nazismului. Într-adevăr, ajunsese la concluzia că național-socialismul și credința creștină erau absolut incompatibile. Deși a fost deseori amenințat, a refuzat să intre în “Hitlerjugend” (organizația tineretului nazist). În ianuarie 1938, împreună cu alți tineri colegi și prieteni ai săi, a fost
Willi Graf () [Corola-website/Science/306271_a_307600]
-
din Rusia, unde i-a întâlnit pe Hans Scholl, Alexander Schmorell și Jürgen Wittenstein. Experiența războiului și cruzimile pe care le-a văzut au întărit și mai mult în el convingerea că trebuie să se opună și să lupte împotriva nazismului. Reîntors de pe front în decembrie 1942 s-a hotărât să intre în grupul clandestin de opoziție Trandafirul Alb, unde a fost membru activ până la sfârșit. A ajutat la redactarea și distribuirea manifestelor 5 și 6, a participat la acțiunile de
Willi Graf () [Corola-website/Science/306271_a_307600]
-
s-au distanțat de el. Hans Baur, pilotul personal al lui Hitler a sugerat că „Speer și-a pierdut orientarea”. Wolters a afirmat că Speer nu făcea acum decît să „umble în haine de sac împrăștiindu-și averea printre victimele nazismului, pierzînd toate vanitățile și plăcerile vieții trăind cu lăcuste și cu miere sălbatică”. Speer s-a pus la dispoziția istoricilor și altor cercetători. În iunie 1971 a susținut un interviu extins pentru revista Playboy în care afirma „Dacă eu nu
Albert Speer () [Corola-website/Science/305850_a_307179]
-
fost asimilată de statul laic și transformată în teza drepturilor individuale inalienabile garantate și distribuite de stat, facilitându-se apariția totalitarismului. Orice credință în consistență, în adevăruri nechestionabile, este o atitudine-"hybris" care provoacă inevitabil apariția unor fanatisme ca Stalinismul, Nazismul sau Maoismul. Acestea sunt, alături de tradiția umanistă de proveniență creștină (umanismul eliberat de creștinism, chiar dacă înrădăcinat în el, nu mai este o sursă de echilibru pentru dezvoltarea culturală ci o „utopie al autonomiei umane și a speranței de perfecțiune nelimitată
Leszek Kołakowski () [Corola-website/Science/305448_a_306777]
-
care își păstrează o oarecare autonomie din acest punct de vedere, unde a rămas în vigoare Codul Penal elaborat în 1878, prin care se pedepsea violul homosexual: Homosexualitatea a fost interzisă în România, în anul 1937, odată cu ascensiunea rapidă a nazismului în Europa, sub regimul autoritarist al lui Carol al II-lea. În anul 1938, articolul 431 al Codului lui Carol al II-lea este modificat în așa fel încât: În perioada comunistă, incriminarea homosexualității din Codul Penal este păstrată și
Drepturi LGBT în România () [Corola-website/Science/303420_a_304749]
-
(în ) a fost o organizație înființată la 11-12 septembrie 1943 de 95 de ofițeri germani în lagărul de prizonieri Luniovo (Лунёво) de lângă Moscova. Scopul declarat al acestei organizații a fost lupta militarilor germani împotriva nazismului, împotriva lui Adolf Hitler și crearea unui stat german democrat. Conducătorii organizației au fost generalii germani Walther von Seydlitz-Kurzbach, Alexander Edler von Daniels și Friedrich Paulus. a fost dizolvată oficial în 1945, dar conducerea și foștii membri au luat parte
Federația Ofițerilor Germani () [Corola-website/Science/314449_a_315778]
-
său s-a mutat într-un apartament mic din Monte Carlo. În 1933 Filip a fost trimis la "Schule Schloss Salem" din Germania, care avea avantajul "că economisește taxele școlare" deoarece aparținea cumnatului său, Berthold, Margraf de Baden. Odată cu creșterea nazismului în Germania, fondatorul școlii evreiești Salem, Kurt Hahn, a fugit și a fondat școala Gordonstoun în Scoția. După două semestre la Salem, Filip s-a mutat la Gordonstoun. În 1937, sora sa Cecilie, soțul ei, doi dintre copiii lor și
Filip, Duce de Edinburgh () [Corola-website/Science/313435_a_314764]
-
la Bătălia de la Stalingrad, de unde a fost dus în prizonieratul sovietic. Adam a fost unul din fondatorii, pe teritoriu Uniunii Sovietice, ai Comitetului Național Germania Liberă, promovat de sovietici ca instrument de propagandă și luptă împotriva lui Hitler și a nazismului. În Germania, regimul nazist l-a condamnat la moarte, în contumacie, pe . După război, Adam a fost cofondator al partidului National-Demokratische Partei Deutschlands, prescurtat NDPD (Partidul Național-Democrat al Germaniei), constituit cu un an înaintea proclamării Republicii Democrate Germane și echivalent
Wilhelm Adam () [Corola-website/Science/314501_a_315830]
-
cel mai rău moment posibil, puțin după mediatizarea . La întoarcerea de la Montreux, s-a întâlnit cu ideologul nazist și teoreticianul de politică externă Alfred Rosenberg, și deși prefera să-și vadă propriile politici drept o sinteză între fascismul italian și nazismul german, la momentul alegerilor din 1936, Quisling devenise parțial acel „Hitler norvegian” care îl acuzau adversarii săi că este. Aceasta a fost cauzată în parte de atitudinea sa antisemită, manifestată prin faptul că asocia iudaismul cu marxismul, cu liberalism și
Vidkun Quisling () [Corola-website/Science/318399_a_319728]
-
din cauza vârstei tinere și a staturii sale scunde. Succesul lui ca actor va începe abia pe scena teatrului din Bremen, succes care va dura timp de 30 de ani, el devenind unul dintre cei mai renumiți actori germani. În perioada nazismului german Rühmann se abține de a se amesteca în viața politică. În 1938 divorțează de soția sa, care era evreică. El se recăsătorește cu o actriță suedeză și înainte de izbucnirea războiului se mută la Stockholm. El respinge critica cum că
Heinz Rühmann () [Corola-website/Science/322964_a_324293]
-
aceasta fără ajutorul prietenilor săi, într-un final dramatic reușește să îl ucidă . Imediat după acest incident vor urma două sinucideri prima este a sorei lui Saha iar, apoi chiar a lui Saha, Abraham terminând filmul odată cu sinuciderea lui Saha . Nazism Rusia 88 IMDB Site Oficial
Rusia 88 (film) () [Corola-website/Science/319482_a_320811]
-
mare de [evrei așkenazi] ce au venit la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, în principal din Rusia, Polonia, Belarus și Ucraina. Un ultim grup semnificativ de imigranți evrei au venit încercând să scape de nazism și de ampla distrugere ce a urmat celui de al Doilea Război Mondial. În prezent, există aproximativ 196.000 de evrei în Brazilia. Cel mai mare procent este găsit în statele federative Săo Paulo și Rio de Janeiro. Potrivit recesământului
Religia în Brazilia () [Corola-website/Science/319493_a_320822]
-
Ori de câte ori lumea din jurul lui devine un pic prea greu de suportat, băiatul începe să bată în tobă; când cineva încearcă să-i ia jucăria departe de el, el emite un strigăt ascuțit care sparge geamurile ferestrelor. Pe măsură ce Germania evoluează către nazism și război în deceniile '30 și '40 ale secolului al XX-lea, Oskar continuă să bată cu sălbăticie în toba sa. Numai după invazia sovietică de la sfârșitul războiului, când singurele sale rude supraviețuitoare au fost ucise, el decide să crească
Toba de tinichea (film) () [Corola-website/Science/319925_a_321254]
-
Margareta și-a pierdut doi fii Friedrich Wilhelm și Maximilian, ambii în luptă.. Prințul Friedrich Wilhelm a murit la 12 septembrie 1916 în România iar Prințul Maximilian în octombrie 1914 în Franța. Ceilalți doi fii Filip și Christoph au îmbrățișat nazismul sperând că într-o zi Hitler va restaura monarhia germană. Filip s-a căsătorit cu prințesa Mafalda, fiica regelui Victor Emmanuel al III-lea al Italiei. Datorită relațiilor sale strânse cu regele Italiei, Filip a fost numit în 1939 în
Prințesa Margareta a Prusiei () [Corola-website/Science/315925_a_317254]
-
al Italiei. Datorită relațiilor sale strânse cu regele Italiei, Filip a fost numit în 1939 în echipa personală a lui Hitler, deoarece el putea fi un util canal de comunicații între Germania nazistă și Italia fascistă. Când a realizat realitatera nazismului, a încercat să demisioneze dar nu a putut. S-a folosit de poziția sa și de banii săi pentru a oferi pașapoarte evreilor și pentru a-i ajuta să scape în Olanda. Când regele Italiei Italiei s-a întors împotriva
Prințesa Margareta a Prusiei () [Corola-website/Science/315925_a_317254]