1,179 matches
-
dar mergem din rău în mai rău. Eram flăcău pe vremea bunicului matale, coane Grigoriță, și știu ce a fost. Era uite-așa ca matale și la fel de bun și de milos, și nu suferea să vadă un om flămând ori necăjit, că îndată poruncea să-i dea de la curte ce-i lipsea. Lua boierul din zece una și așa ne ajutam și ieșeam deasupra nevoilor. Și pământ era destul, că și oamenii erau mai puțini... Se întinse la amintiri până ce alții
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cotea pe poarta veșnic dată în lături. Marin Stan, cu o închipuire de bici în mână, strigă din urma carului gol către copiii ce se jucau în bătătură: ― Fugi, băiete, din picioarele boilor!... Dați-vă la o parte! Apoi, deodată, necăjit, se repezi înaintea vitelor, care o luaseră razna spre fundul ogrăzii. ― Fire-ați ai dracului de zăpăciți, unde vă duceți?... Hooo!... Ho!... Ia seama, că am să-ți dau bătaie!... Hoo!... Ce, nu ți-e bine? Te-ai boierit, ai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
În sfârșit, sosi afabil, surâzător și sclivisit, zicând, dulce, ca o cucoană întîrziată la întîlnire: ― Domnilor, dragii mei, scuzați-mă... Ministrul!... Timpuri grele, domnilor!... Numai un minut să lichidez dosarul ăsta și sunt al dumneavoastră! Sunase. Un funcționar bătrân și necăjit la față luă dosarul roșu, îl încuie într-un sertar și-i dădu cheia. În răstimp Modreanu trecuse în mijlocul ziariștilor și le spuse câteva noutăți răsuflate. Ca să le șteargă decepția, adăugă că după-amiazi la cinci are să le comunice lor ce
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
succes de ilaritate, care-i făcu atâta plăcere, că pe urmă pufni de râs toată vremea până la sfârșitul ședinței, enervând lumea dimprejur. Deodată se făcu rumoare generală. Noul guvern intrase. Ședința începea. Primul-ministru, un bătrânel gârbovit, cu glas de văduvă necăjită, începu o cuvântare patetică, pomenind în fiece frază de "scumpa noastră țărișoară", "țărișoara noastră scumpă", "a noastră scumpă țărișoară", întrerupîndu-se deseori să-și usuce lacrimile de pe obraji și încheind cu "țărănimea rătăcită", "măsuri energice", și "concursul tuturor bunilor romîni". Îi
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
spuse Ologu, scuturându-și farfuria de tablă, nici nu știu dacă ăsta e cel mai bun loc. Arătă cu cârja în spate, spre magazinul Cocor. Cică, dacă e scump, vine lume cu bani. Dar eu zic că tot obleții ăia necăjiți cred la alți necăjiți ca noi... De mâine zic să mergem mai jos, la Unirea, sau chiar la piață. Mergem unde ne zice șefu’... tărăgănă Fane Chioru. — Da’ noi nu suntem salariați, suntem liber- profesioniști. Te pomenești că trebuie să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
farfuria de tablă, nici nu știu dacă ăsta e cel mai bun loc. Arătă cu cârja în spate, spre magazinul Cocor. Cică, dacă e scump, vine lume cu bani. Dar eu zic că tot obleții ăia necăjiți cred la alți necăjiți ca noi... De mâine zic să mergem mai jos, la Unirea, sau chiar la piață. Mergem unde ne zice șefu’... tărăgănă Fane Chioru. — Da’ noi nu suntem salariați, suntem liber- profesioniști. Te pomenești că trebuie să semnăm și condica... — Nici
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ieși niciun sunet. — Îl aduce soru-sa dimineața, răspunse Ologu, văzând cum flăcăul se înroșește, cu ochii holbați, de strânsoare. — Soru-ta, ai ? Și cu cine lucrează soru-ta ? — Cu nimeni, interveni orbul. Îl aduce că n-au din ce trăi... sunt oameni necăjiți... — Zău, cârtiță ? N-au din ce trăi... Și, dacă toți care n-au din ce trăi fac ca stârpitura asta, noi din ce-am mai trăi, boșorogule ? Nu te mai uita la mine ca o bufniță beată și taci dracului
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
noi... continuă Isaia, iar Iadeș agită cădelnița, răspândind aromele fierbinți ale alcoolurilor tari. Când se lăsă tăcerea, Bunelu se apropie de umărul popii și îi șopti : — Asta venea de trei ori... Isaia făcu o cruce largă. Noi suntem din ăia necăjiți, spuse, cu ochii la cer. Dumnezeu ne înțelege din prima... Puțică își clătinară prapurii, Iadeș dădu rotocoale cu cădelnița, „Amin“, suspină cercul, pe mai multe voci, dintre care mai rămase, câteva clipe, suspendat ciripitul lui Mierlă. Isaia își aminti : Să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
a mă pedepsi, astrologii îi spun Marii Împărătese o previziune cumplită: dacă nu voi sta întinsă, perfect liniștită, după apusul soarelui, cu ambele picioare ridicate, voi pierde copilul. Sunt legată de pat și sub picioare mi se pun scăunele. Sunt necăjită, dar nu pot să fac nimic. Soacra mea crede foarte mult în astrologia pa kua. — Doamnă, mă întreabă An-te-hai băgând de seamă că sunt într-o dispoziție posacă, de vreme ce aveți timp, n-ați vrea să aflați câte ceva pespre pa kua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
își prezintă nuca și explică de ce a ales-o. Dacă a fost cazul precizează cum au procedat dacă nu și-a găsit nuca sau dacă alt coleg a luat-o. Răspunsuri: veselă, ochioasă, pătată, fină, delicioasă, tristă, țepoasă, netedă, lemnoasă, necăjită, amărâtă, rea, fericită, jucăușă, pitică etc. 5. COLOREAZĂ-MI LUMEA Scop formarea unei imagini pozitive despre sine Obiective: să asocieze colectivului un simbol; să stabilească culoarea preferată a tuturor copiilor din grupă; să discrimineze sunetele ce compun cuvântul respectiv; să
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
în momentul următor; în mintea noastră se dezvoltă un întreg scenariu, care absoarbe atât de mult încât nu ne acordăm la ceea ce spune elevul; * Alteori, datorită nehotărârii noastre de a ne adapta elevului, în special când acesta este furios sau necăjit; am putea decide fie să nu spunem nimic, fie să-i întoarcem spatele. O comunicare eficientă are următoarele caracteristici: * Pornește de la datele realității concrete, prezența situației; * Congruența dintre mesajele verbale și nonverbale; * Acordarea feed-back-ului reciproc; * Efect de autoreglare asupra conduitei
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
și praful de pe cărțile ei vechi, de pe ilustratele care nu mai încăpeau în cutii de pantofi și de manuscrisele la care lucra întruna, luptîndu-se demnă și discretă, cu boala. A tradus mult: din greci, firește; dar și din Goldoni. Era necăjită, prin 1976-1977, că multe teatre îi joacă versiunea română a Căsătoriei prin concurs sub semnătura, ce-i drept, mai cunoscută, a lui Tudor Mușatescu. Ea avusese o înțelegere cu maestrul; dar acesta dispăruse și banii... De la Polixenia am o fotografie
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
cu o peniță ascuțită, a mediului răzeșilor bucovineni, mai ales a „cucoanelor” care viețuiesc înrobite tabieturilor și prefirându-și amintirile, uitate de vreme, în conacele lor (Duduia Pulheria, Cucoana Raluca), sau reconstituirea plină de compasiune a unor existențe de oameni necăjiți, peste care tăvălugul istoriei a trecut fără milă (Căprarul Bicu, Dezertorul). Confruntarea mentalităților, văzute cu ochii învățatului obișnuit să compare și să evalueze metodic, descrierea adesea aplicată, exactă, irigată însă de emoție, a obiceiurilor și a locurilor, creionarea sigură a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
atât mai mult bătaia -, chiar dacă se rezolvă un comportament nedorit pe termen scurt, costurile psihologice pe termen mijlociu și lung sunt mai mari pentru copii (mânie, resentimente, frică și ură), iar uneori și pentru părinți, ei simțindu-se vinovați, confuzi, necăjiți, suferind alături de copii. Mulți părinți trec imediat de la violentarea copiilor la tandrețe și „cocoloșeală”. Se intră astfel într-un stil de atașament ambivalent-anxios care suplimentează efectele negative asupra copiilor. Apoi, așa cum s-a mai insistat pe parcursul lucrării, pedepsele fizice aplicate
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
asta trebuie să fie fărmăcătoare; cunoaște gândul omului”, cugeta cu uimire Gheorghiță * “Munteanca asta de n-ar avea soț, iar eu n-oi fi ovrei și însurat, într-o săptamână aș face nuntă” (dl David) Autocaracterizare: * “Eu sunt cea mai necăjită și mai amărâtă de pe lumea asta, am rămas văduvă și sărăcită” * “Cine nu cearcă nu izbândește” (afirma munteanca) * “Dumnezeu să te ierte”, îi zise Vitoria lui Bogza (Citate preluate din roman) Vitoria Lipan personaj principal și figură reprezentativă de erou
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
A! Cetățeanul: Acu ce treabă avem?... Nu vă uitați la mine că sunt așa de... Am făcut-o de oaie de tot. Să vezi d-ta cum de a devenit la băutură... (sughite) că a fost lată de tot... Tipătescu: (necăjit) Fii bun, omule, și-nțelege. (vrea să-l apuce.) Cetățeanul: Eu am găsit (sughite) o scrisoare... Tipătescu și Zoe: O scrisoare! Cetățeanul: Da. (cătră Tipătescu.) A d-tale cătră coana Joițica... Am găsit-o alaltăieri seara pe drum, când ieșeam
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
toamnă în București. La cimitirul Bellu iarăși n-am zărit nici o logodnică, pe nimeni din cîte a iubit. O singură fecioară în negru, cu părul despletit, se zbătea în suferință alături cu desperarea. Ea înfățișa toată tragedia vieții acestui copil necăjit! Nici un discurs n-a exteriorizat mai cu justeță acel moment, decît zbuciumul acelei tinere cernite. Era sora lui!...”(,,Din intimitățile marilor scriitori. Panait Cerna”, în ,,Lumea literară și artistică”, nr. 5, 3 iulie 1923). Cei ce voiau reconsiderarea lui s-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
peștilor celor cuvîntători”. (V. Opere, Ed. Hyperion, 1991,p. 145) 8. „îți iei biletul, primești doi lei de plumb ca rest de la hîrtia pe care ai dat-o «casierului»”. (Archibald, „Pe meleaguri străine”, în Impresii de călătorie. Note de om necăjit, Tip. și Stabilimentul de Arte grafice George Ionescu, 1913, p. 128) 9. Folosită pentru comprese: „Doctorul a prescris reconfortante, oblojeli reci, cu gheață și apă de plumb, și odihnă”. (I. L. Caragiale, „Cum devine cineva revoluționar și om politic”, în Opere
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
El le determina un sentiment de culpabilitate, apostrofându-i fățiș, spunându-le că deteriorau opere de artă prețioase, că asta era interzis și că făceau ceva reprobabil. La ieșirea din încăpere, un alt complice lăsa să-i cadă în fața vizitatorilor necăjiți o geantă plină cu stilouri, hărți și monede. Astfel s-a putut observa reacția subiecților. R. Katzev a constatat că indivizii care se simțeau vinovați că ar fi deteriorat operele de artă își ofereau spontan ajutorul vizitatorului ghinionist căruia i-
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
frapant în emisiunile de divertisment în care adunăm celebrități într-un platou pentru a vorbi despre ultima lor carte sau despre viața lor intimă: celebritățile sunt oameni de bine. Au sentimente frumoase, sunt altruiste. Majoritatea au o fundație pentru oamenii necăjiți, o asociație oarecare care fac din ei persoane respectabile din punct de vedere moral, după canoanele umanitarismului televizual. Televiziunea nu ezită să arate vitrina cu sentimentele frumoase: într-o emisiune precum „Tout le monde en parle” (Thierry Ardisson, France 2
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
câștige bani răspunzând la întrebări de cultură generală, ci celebrități care concurau pentru a dona aceste sume victimelor SIDA. Acestea dădeau dovadă de o extraordinară mărinimie pentru că renunțau la banii pe care i-au câștigat pentru a-i da oamenilor necăjiți. Bineînțeles că un anonim nu ar fi avut nici un interes să joace acest joc. Generozitatea nu i-ar fi fost răsplătită, după emisiune reintrând în anonimat. Însă o persoană celebră, care își vinde discurile sau cărțile poate avea un câștig
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
să plece în Israel. A.A., fost proprietar al unui imobil cu 8 apartamente care speră la îndulcirea situației după Conferința de la Helsinki. L.H., S.R. a cărei fiică e casieră la asistență, a pimit plecarea în Israel, dar e foarte necăjită că nu a primit și fiica ei. M.R., cu frați și surori în America. Peste 90% din pacienții cabinetului sunt bătrâni, trecuți de 70 de ani, iar în număr restrâns chiar peste 80 de ani. În general, sunt impresionat de
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
la alte contexte generice ("Blestemul nu cade niciodată pă pietre" - G.M., 1449). Adaptat semantic la contextul concret (,,necazurile" în loc de "blestemul"), proverbul încheie o secvență introductivă a narațiunii, care se înscrie și ea în, paradigma "om fără noroc", în care "om necăjit", "om lovit de necazuri" reprezintă variante sinonimice, generalizând polul negativ al unui destin marcat dramatic de contrastul dintre reușită ("oameni tare cumsecade, căsătoriți") și eșec (,,n-avusesă dăloc parte dă bucurii"). Acest conflict domină întreaga narațiune, nu numai prin natura întâmplărilor
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de ziua ei, ci la joc, mama lui l-a blestemat "să fie șapte ani șerpe și să pască porcii". Fata unui om sărac, care se însurase a doua oară și luase o femeie cu două fete, era chinuită și necăjită "de mașteha sa". Cum venea duminica, femeia rea le gătea frumos pe fetele ei și le trimetea la biserică, dar pe fata bărbatului o trimitea în zdrențe. Fata însă avea niște straie frumoase în pădure, lângă o apă. O vede
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
disperat de a-și înțelege și explica propria lor situație. Transformarea lor în prezicătoare "profesioniste" poate fi interpretată, din acest punct de vedere, și ca o formă compensatorie. Ele descoperă în acest fel că nu sunt singurele persoane cu probleme, necăjite, care ies cumva din firescul lumii. Pe de altă parte, putem gândi însă că practicile divinatorii, ca și cele magice, vrăjitorești, nu prea sunt compatibile cu o viață conjugală. Acestea presupun o serie de exigențe și tabuuri (așa cum au mărturisit
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]