1,669 matches
-
în continuare la Mitriță Sârghie Borcea. Mulți dintre cei care s-au aventurat la câștig din crâșme, dughene și alte activități comerciale au dat faliment din nepricepere în astfel de activități sau că nu au făcut față concurenței, sau din cauza necunoașterii cerințelor pieței. Unul dintre cei care au sărăcit de pe urma unei afaceri cu desfacerea băuturilor a fost răzeșul Toader Perju din Fruntești, care, la 1845, cumpără de la Rosetti dreptul de a desface băuturi, dar afacerea nu merge, iese în lipsă cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
baza discuțiilor cu specialiștii ruși din Comisia Mixtă. Au avut loc întâlniri la București și Moscova. Sunt de precizat câteva aspecte. 1.Dacă partea română a prezentat colegilor ruși o documentație qvasi-completă asupra problematicii Tezaurului, partea rusă a opus teza necunoașterii acestor documente, care nu s-ar găsi în arhivele rusești, a lipsei de timp pentru investigații ample; este de reținut că s-a adus motivația că acest gen de documente ar fi „clasificate” în Rusia și că obținerea aprobării pentru
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cartea menționată, semnată de Marin C. Stănescu, dar și din lucrarea lui D. Volkogonov (Lenin, o nouă biografie, Orizonturi, București, 1997), se pare că acești autori n-au avut cunoștință de publicarea documentelor în cauză la Berna, în 1919. Aceeași necunoaștere explică și emoția diplomatului român de la Legația din Viena, care a cumpărat pe bani grei setul de copii ale documentelor deja publicate. Liderii bolșevici ruși refugiați în Elveția, Germania, Suedia și alte țări au fost ”coloana a V-a” pe
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Comunist era la conducere în umbra tancurilor sovietice, „poporul luase puterea”: cum se explică atunci refuzul liderilor de la Kremlin de a restitui „în mâinile poporului român” Tezaurul - așa cum se angajaseră la 13 ianuarie 1918 ? cum se explică așa zisa lor “necunoaștere” a acestei probleme? -În ultimul deceniu al secolului al XX-lea, România și Rusia s-au descotorosit de “comunism”, devenind state democrate, libere etc. Cum se explică menținerea Rusiei pe aceeași poziție de refuz a restituirii Tezaurului și de invocare
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
probleme? -În ultimul deceniu al secolului al XX-lea, România și Rusia s-au descotorosit de “comunism”, devenind state democrate, libere etc. Cum se explică menținerea Rusiei pe aceeași poziție de refuz a restituirii Tezaurului și de invocare perpetuă a “necunoașterii” documentelor ce îndreptățesc pretenția României ? Observarea obiectivă a faptelor istorice referitoare strict la relațiile dintre Rusia și România ne duce la o constatare tristă: Rusia nu a respectat niciodată obligațiile sau angajamentele luate prin tratate, convenții bi- sau multilaterale. În fața
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
persoana care, în momentul comiterii acesteia, nu cunoștea existența unei stări, situații ori împrejurări de care depinde caracterul penal al faptei. (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și faptelor săvârșite din culpă pe care legea penală le pedepsește, numai dacă necunoașterea stării, situației ori împrejurării respective nu este ea însăși rezultatul culpei. (3) Nu constituie circumstanță agravantă sau element circumstanțial agravant starea, situația ori împrejurarea pe care infractorul nu a cunoscut-o în momentul săvârșirii infracțiunii. (4) Prevederile alin. (1) - (3
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
însăși rezultatul culpei. (3) Nu constituie circumstanță agravantă sau element circumstanțial agravant starea, situația ori împrejurarea pe care infractorul nu a cunoscut-o în momentul săvârșirii infracțiunii. (4) Prevederile alin. (1) - (3) se aplică în mod corespunzător și în cazul necunoașterii unei dispoziții legale extrapenale. (5) Nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârșită ca urmare a necunoașterii sau cunoașterii greșite a caracterului ilicit al acesteia din cauza unei împrejurări care nu putea fi în nici un fel evitată. ÎNȚELESUL UNOR TERMENI
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
infractorul nu a cunoscut-o în momentul săvârșirii infracțiunii. (4) Prevederile alin. (1) - (3) se aplică în mod corespunzător și în cazul necunoașterii unei dispoziții legale extrapenale. (5) Nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârșită ca urmare a necunoașterii sau cunoașterii greșite a caracterului ilicit al acesteia din cauza unei împrejurări care nu putea fi în nici un fel evitată. ÎNȚELESUL UNOR TERMENI SAU EXPRESII ÎN LEGEA PENALĂ Art. 173 Legea penală Prin "lege penală" se înțelege orice dispoziție cu caracter
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
majoritatea regiunilor Chinei, iar Yelang era doar un regat dintr-o zonă montană retrasă. Regele habar nu avea de raportul de forțe dintre cele două state când a pus întrebarea. De atunci, "Yelangul îngâmfat" a devenit o expresie care ilustrează necunoașterea realității și aprecierea eronată. Această expresie este, de asemenea, o dovadă indirectă a existenței acestui stat acum 2000 de ani. După dispariția statului Yelang, al cărui teritoriu ar corespunde provinciei Guizhou de astăzi, istoria acestuia a devenit o enigmă. Prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de tăcerea dureroasă a Luanei care se înstrăinase, devenise o femeie distantă și inabordabilă. Tânjea după discuțiile interminabile din timpul liceului, după urletele jocului neobosit din copilărie. O durea sufletul s-o vadă neîmplinită, cufundată în singurătate și suferință iar necunoașterea motivului care o făcuse să divorțeze o dezarma complet. Fata, închisă în camera ei, dormea ziua întreagă iar noaptea țintuia tavanul cu o privire goală și rătăcită. Încerca, cu disperare, să-l uite pe Ștefan, să depășească momentele încărcate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
început de drum, tineri studenți dornici de afirmare, femei emancipate, politicieni, investiții inspirate sau nefericite, sondaje și prognoze pe toate temele, interviuri cu fel de fel de capete luminate și constată, îngrozită, în ce beznă trăise, în ce adânc al necunoașterii și lipsei de deschidere stătuse cufundată ani de zile. Își dezvoltă vocabularul, se familiariză cu termenii vehiculați prin birouri, începu să priceapă discuțiile la care lua parte. Venită din umbra unei fabrici cu orizonturi modeste, după ce, mai înainte, pierduse ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
grea de materie, ușor ca un bob de rouă care se evaporă sub soarele dimineții, ca să revii ulterior pe pământ, proaspăt și limpede ca stropul de ploaie. mi se pare nedrept ca imensa majoritate a oamenilor să trăiască În Întunericul necunoașterii acestui elixir al inimii. Copiii ar trebui antrenați de mici cu astfel de exerciții de chintesențializare a exis tenței lor prin poezie, dans sau alte mijloace de limpezire Adina Dabija 44 și aducere În centrul ființei lor. Școala Îi tratează
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
în locul giuvaerelor, cumplită promoroaca; în locul podoabelor, slutenie; În locul coroanelor, șerpi încolăciți; în locul dulcilor miresme, rău mirosindă depravare; În locul glasurilor încîntării, dogite orăcăituri prin ger dezarticulate; 40 În locul truditei griji de tată și al învățăturii dulci, da-le-voi Lanțuri de necunoaștere întunecată și corzi de strîmba îngîmfare Și bice de căința aspră și hrană de îndărătnicie de catîr, Să-l blésteme pe Tharmas, Dumnezeul lor, si pe Los, copilul sau cel înfiat; Să blésteme și să adore pe-ntunecatul demon al
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
tensiunilor conflictual-nevrotice ale propriului Eu. Prima cauză a inadaptării o reprezintă contactul cu noua societate, cu valorile morale și normele sociale ale acesteia, cu tipurile sale de comportament și de mentalitate. O barieră serioasă o constituie imposibilitatea de comunicare, prin necunoașterea limbii. În aceste circumstanțe de marginalizare etnică și lingvistică, posibilitățile de integrare socială a imigranților sunt extrem de reduse. Acestea afectează direct starea lor de sănătate mintală. Numeroși autori au descris tulburări psihice de diferite forme și intensități la persoanele imigrante
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Autist ? Neclaritatea din mediul înconjurător (din cadrul familiei/scolii/grădiniței) îl face pe copilul cu autism să se simtă ca într-o “jungla sociala”.Zgomotul, aglomerația, multitudinea de stimuli care bombardează sistemul lor perceptiv, lipsa regulilor, a explicațiilor din partea celor apropiați, necunoașterea intențiilor celorlalți (lipsa capacitații de predictibilitate) duc la: confuzie, anxietate, agitație, nervozitate, comportamente auto/hetero-agresive, comportament haotic, stereotipii, depresie. Prelucrarea informațiilor pentru copilul cu autism un haos de impresii. Insuficienta înțelegere a limbajului, felul diferit în care percep mediul înconjurător
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
ajuta să înțeleagă mai bine specificul afecțiunii copilului lor; în multe situații, expertiza specialistului este negată din cauză că părinții intră într-o competiție nejustificată cu acesta de tipul “Nimeni nu cunoaște copilul mai bine decât mine.” Aceasta situatie este dată de necunoașterea locului și rolului fiecăruia în viața și recuperarea copilului. O dată ce aceste detalii sunt lămurite, procesul de recuperare poate începe. În al doilea rând și în cea mai mare măsură, din consilierea părinților are de câștigat copilul. O dată ce percepția adulților din
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
23 August 1944 apare acum, pentru români, România și monarh și din postura de victime a inacțiunii Occidentului până la debarcarea lui Ion Antonescu. Regele ține să precizeze că noi teorii care criticau deciziile sale de la 1944 sunt născute fie din necunoașterea exactă a situației militare și internaționale de la acea vreme, cât și din dorința de a denigra politic un act istoric. Invazia Armatei Roșii apare că inevitabilă în condițiile în care, spunea Mihai I - soarta României era "clară și neomenoasa și
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
Evident sunt și excepții, de personalități, care nu a urmat universități sau nu au promovat anumite examene de admitere. Se impune stimularea orientării către acumularea unui bagaj de cunoștințe competente, autocunoașterea și stimularea creativității elevilor și studenților în timpul studiilor. b. Necunoașterea etapelor unui proces CD&I poate fi un obstacol deoarece se dorește soluția imediat. Parcurgerea etapelor de rezolvare inovativă poate conduce la soluția bună. c. Necunoașterea tehnicilor și metodelor intuitive de stimulare a creativității poate conduce la rătăcirii sau întâzieri
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
bagaj de cunoștințe competente, autocunoașterea și stimularea creativității elevilor și studenților în timpul studiilor. b. Necunoașterea etapelor unui proces CD&I poate fi un obstacol deoarece se dorește soluția imediat. Parcurgerea etapelor de rezolvare inovativă poate conduce la soluția bună. c. Necunoașterea tehnicilor și metodelor intuitive de stimulare a creativității poate conduce la rătăcirii sau întâzieri în găsirea celei mai bune căi de rezolvare sau a soluției noi. 4. Modul de utilizare a timpului disponibil caracterizează persoana creativă. Aceasta știe să-si
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
izola, ci trebuie acum racordat instituțional și procesual la liniile de evoluție de pe plan mondial. Gesticulațiile glorificatoare, de mulțumire de sine (conform cărora „avem o tradiție educativă nemaipomenită”, „n-avem nimic de învățat de la alții” etc.), trădează nu numai o necunoaștere a realităților, dar și o imensă iresponsabilitate. Educația nu trebuie să rămână doar „națională”. Principial, și alții ar putea să fie formați în sistemul românesc de instruire, dacă nu la modul general și total, cel puțin în unele direcții. Ne
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Dumnezeu, cu Ființa supremă (supracunoaștere care depășește nu numai "știința", ci și intuiția intelectuală), cât și de supracunoașterea la care se referă teologia negativă, de identificat și ea cu o coincidență mistică a subiectului cu transcendentul (supracunoaștere dublată, totuși, de necunoașterea Ființei supreme în esența ei). Această formă de cunoaștere, îndreptată spre ceea ce este transcendent omului, se deosebește, de asemenea, prin finalitatea rezultatului ei "negativ" (ea nu "luminează", ci "întunecă" obiectul ei cognitiv) de intuiția "eidetică" prin care Husserl crede că
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și ecstazia intelectului sunt prezente aici, însă într-o formă mai puțin explicită decât la Philon din Alexandria, sub forma dialecticii paradoxale a simbolului 304. Se pare, însă, că obiecția lui Sergiu Al-George nu este justificată. După Ioana Lipovanu, nu necunoașterea ci, dimpotrivă, finețea cunoașterii metafizicii indiene l-a determinat pe Blaga să nu recunoască antinomicul transfigurat aici. Argumentul ar fi următorul: gândirea paradoxală simbolică indiană sugerează capacitatea spiritului, prin simbol, "de a străpunge, dincolo de rațiune și limbaj, ierarhia planurilor ontologice
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
spațiul discursului mistic depășește, la un moment dat, orice limită a rațiunii. Aceasta pentru că mistica nu are ca scop propriu-zis cunoașterea, ci un fel de experiență sau trăire a obiectului său. Cunoașterea pe care o propune este o cunoaștere prin necunoaștere. Tocmai de aceea, pare o nebunie pentru rațiunea pozitivă și cea discursivă sau conceptuală în genere 316. În teologia mistică a lui Dionisie Areopagitul, această formă de cunoaștere a lui Dumnezeu apare sub numele de "cunoaștere negativă" sau "apofatică". Ea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a lui Dumnezeu apare sub numele de "cunoaștere negativă" sau "apofatică". Ea este traversată de categoria antinomicului, fiind resimțită ca "o provocare absolută a logicii"317. Ideea unei cunoașteri apofatice sau negative este paradoxală în sine, fiind o cunoaștere prin necunoaștere sau o cunoaștere necunoscătoare. Ea forțează conceptul clasic al cunoașterii, care presupune determinații pozitive ale obiectului, să acopere o situație discursivă stranie, în care obiectul este determinat doar negativ, adică nu se afirmă nimic despre ce este el. De fapt
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care configurează spiritualitatea acestui popor 408. Undeva, printre acestea, poate fi regăsit și antinomicul. El se întrevede în "agnosticismul înțelegător" specific omului de aici, care i-ar fi sugerat lui Blaga ideea de mister ca obiect al cunoașterii și ideea necunoașterii cunoscătoare sau a revelației disimulatoare, prin care definește, în metafizica sa a cunoașterii, cunoașterea umană, ambele idei cu o încărcătură puternic antinomică. De asemenea, antinomicul se regăsește în modalitatea de a concepe divinul, un amestec de creștinism și cosmicism ce
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]