1,705 matches
-
documentar existent. Numai o perfectă cunoaștere a ceea ce s-a făcut de către înaintași, poate garanta siguranța precizărilor și deschide perspectiva unor noi contribuțiuni, de valoare. Desconsiderarea acestui principiu egalează cu totala desorientare în cîmpul de exploatare sau chiar cu însăși necunoașterea subiectului". Ca un bun și acribios istoric, recomandă ca pe viitor verva speculativă în cercetările științifice să fie înlocuită cu soliditatea cunoștințelor în materie, pentru a evita astfel producerea haosului. Ca un Zeus Tonanus se pornește în contra unui biet sursolog
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ai spus deja, dar sub o altă formă. Aceste tactici sunt vizibile pentru o persoană experimentată sau foarte inteligentă care urmărește programul, dar dacă reporterul își folosește inteligența și învață să se joace cu vorbele, va reuși să își mascheze necunoașterea în spatele unei replici inteligente și suficiente pentru a putea fi considerată un răspuns. Cert este că situația în care se găsește un reporter când nu știe răspunsul la întrebările puse de prezentator este incomodă și trebuie evitată sub orice chip
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
împreună vor costa, probabil, mai puțin decât susținerea unui sistem complex de diverse tipuri de școli, specializate în educarea unor grupuri specifice de elevi; în plus, școlile incluzive reprezintă un mod mai puțin costisitor de a realiza educația pentru toți. Necunoașterea diferențelor existente între cele două concepte integrare și incluziune, însoțită și de aplicarea incorectă a ideii de școală pentru toți, având la bază alte motive decât interesul copilului, poate duce la un proces de falsă integrare școlară (pseudointegrare școlară). Aceasta
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
li se acorda privilegii"20. Pe de altă parte, sesizările unor pedagogi români au demonstrat că eforturile autorităților pentru românizarea învățământului nu au avut de fiecare dată efectul scontat. În 1927, profesorul Alexe Mănciulescu de la un liceu din Gheorgheni constata necunoașterea limbii române de către elevii proveniți de la școlile confesionale, unde, conform legii, limba română trebuia studiată obligatoriu: "predarea limbei române în școlile lor (a secuilor n.n.), a rămas o iluzie a legiuitorului înfășurată frumos în giulgiu și îngropată chiar de cum s-
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
întotdeauna în atmosferă cordială, istoria Liceului Laurian fiind presărată cu evenimente de factură antisemită. Un astfel de moment descrie în amintirile sale viitorul avocat C. N. Ifrim, elev al Laurianului la început de secol XX. Solidaritatea dintre elevii evrei și necunoașterea limbii lor de către creștini determină aversiunea față de iudaici a tânărului Ifrim care înființează, în 1900, în propria casă, "Societatea noastră antisemită" ce desfășura ședințe săptămânale și lecturări de literatură antisemită. În urma unui incident, cuibul antisemit este descoperit de directorul liceului
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
setea nesfârșită pentru ea. De oricând , Profesorul, de oriunde ar fi, pe orice cale ar colinda, este Ființa care acordă sens lumii . Primordial este să cultivi interioritatea, să o grădinărești, indiferent de obstacolele vieții care, trebuie să recunoaștem, vin dinspre necunoaștere profundă. Nu putem să apărem în fața elevilor noștri dacă nu ne depășim și nu alegem autodesăvârșirea. Viața unui adolescent este un grabnic drum spre neființă. Un lucru este cert: una din bucuriile noastre este de a avea cui să-i
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
din experiență, ci este rezultatul unei intuiții simple și pure. Opinia autorilor respectivi era provocată nu numai de faptul că, în Al doilea tratat, Locke nu mai spune explicit cum ajunge omul să cunoască legea naturală 36, dar și de necunoașterea Eseurilor despre legea naturală care nu fuseseră încă publicate. Rațiunea cu care omul este înzestrat în mod natural îl învață pe fiecare să distingă între bine și rău, dar este necesar ca rațiunea să se dezvolte și să atingă un
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
și română, n.n.) în scaunul Chișinăului și Moldovei a fost numit episcop Ieronim Zaharia. Ulterior și până în zilele noastre, eparhia Chișinăului reprezintă o parte componentă cu drepturi depline a Patriarhie Moscovei”. Nu putem ști dacă poziția patriarhului Alexei se datora necunoașterii realităților istorice sau comenzilor politice primite. Cum putea însă să aibă loc eliberarea de sub jugul turcesc a unei părți a Moldovei, stat autonom la acea vreme, nu poate explica. În plus, îi pare firească constituirea eparhiei Chișinăului, în 1812, într-
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
frați, consumul de alcool al unuia dintre părinți, obligarea copiilor de a munci îfenomen des întâlnit în mediul rurală etc. pot duce la scăderea interesului copilului față de școală, lipsa de concentrare la lecții sau alte comportamente neacceptate în mediul școlar. Necunoașterea acestora de către cadrul didactic influențează negativ atitudinea și raportarea sa la atitudinea și comportamentul elevului, confundarea lor cu lipsa de interes generală față de școală sau incapacitatea copilului de a însuși informații, ceea ce poate duce la insucces școlar. Cea mai bună
Caleidoscop by Adriana Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93237]
-
Hristoase, Dumnezeul nostru, Dumnezeul milei și al îndurărilor Te rugăm să primești această rugăciune de la noi, fie că suntem departe sau aproape de Tine, în învălmășeala confuză a oamenilor, în agitația lumească, în grijile pământești, sau în singurătate, în părăsire, în necunoaștere sau în bucuriile vremii în durere sau necaz, să ne învrednicești și să ne dai putere ca în orice ceas ne-am afla să ne dai putere să ne rugăm Ție pentru noi și pentru toți oamenii, pentru ca toți să
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
astfel: Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, primește rugăciunea noastră, fie că suntem departe de Tine sau aproape, fie că suntem în învălmășeala confuză a oamenilor, în agitația lumească, în grijile pământești, în bucurii sau în măreție omenească, în părăsire, în necunoaștere și în umilință. Te rugăm să ne rânduiești nouă tuturor cele ce sunt de folos pentru noi; măcar că am greșit ca niște oameni, spre Tine cu credință venim și cerem ajutorul Tău. Amin. După ce rostim cu multă evlavie această
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
credința curată, întreținută de rugăciune. Rugăciunea cere o reculegere și o liniște sufletească. Rugăciunea curată ne eliberează de cugetul cel rău al păcatului ca să ne putem ruga lui Dumnezeu. Există în lume atâta suferință și atâtea păcate, și atâta necunoaștere a lui Dumnezeu, care, după cum spun Sfinții Părinți, este cel mai mare păcat. Pentru aceasta suntem datori să ne rugăm permanent. Câți oameni nu se risipesc! Câți sunt în pragul sinuciderii! Câți sunt pe punctul de a comite crime îngrozitoare
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de tradiție ideologico-militantă în genere uitată, ocultată, minimalizată a existat totuși în cultura și istoria noastră spirituală. A o supralicita reprezintă, fără îndoială, o exagerare. Dar a o ignora total, mai mult: a o respinge cu suficiență în general prin necunoaștere este o eroare. Căci în nici o cultură din lume nu se începe cu fiecare generație, care ia totul, cu inocență, de la capăt, în toate domeniile. Există, peste tot, și fenomene de continuitate, de recuperare selectivă, de tradiție valorificată critic, readaptată
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Dumnezeu, cu Ființa supremă (supracunoaștere care depășește nu numai "știința", ci și intuiția intelectuală), cât și de supracunoașterea la care se referă teologia negativă, de identificat și ea cu o coincidență mistică a subiectului cu transcendentul (supracunoaștere dublată, totuși, de necunoașterea Ființei supreme în esența ei). Această formă de cunoaștere, îndreptată spre ceea ce este transcendent omului, se deosebește, de asemenea, prin finalitatea rezultatului ei "negativ" (ea nu "luminează", ci "întunecă" obiectul ei cognitiv) de intuiția "eidetică" prin care Husserl crede că
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și ecstazia intelectului sunt prezente aici, însă într-o formă mai puțin explicită decât la Philon din Alexandria, sub forma dialecticii paradoxale a simbolului 304. Se pare, însă, că obiecția lui Sergiu Al-George nu este justificată. După Ioana Lipovanu, nu necunoașterea ci, dimpotrivă, finețea cunoașterii metafizicii indiene l-a determinat pe Blaga să nu recunoască antinomicul transfigurat aici. Argumentul ar fi următorul: gândirea paradoxală simbolică indiană sugerează capacitatea spiritului, prin simbol, "de a străpunge, dincolo de rațiune și limbaj, ierarhia planurilor ontologice
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
spațiul discursului mistic depășește, la un moment dat, orice limită a rațiunii. Aceasta pentru că mistica nu are ca scop propriu-zis cunoașterea, ci un fel de experiență sau trăire a obiectului său. Cunoașterea pe care o propune este o cunoaștere prin necunoaștere. Tocmai de aceea, pare o nebunie pentru rațiunea pozitivă și cea discursivă sau conceptuală în genere 316. În teologia mistică a lui Dionisie Areopagitul, această formă de cunoaștere a lui Dumnezeu apare sub numele de "cunoaștere negativă" sau "apofatică". Ea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a lui Dumnezeu apare sub numele de "cunoaștere negativă" sau "apofatică". Ea este traversată de categoria antinomicului, fiind resimțită ca "o provocare absolută a logicii"317. Ideea unei cunoașteri apofatice sau negative este paradoxală în sine, fiind o cunoaștere prin necunoaștere sau o cunoaștere necunoscătoare. Ea forțează conceptul clasic al cunoașterii, care presupune determinații pozitive ale obiectului, să acopere o situație discursivă stranie, în care obiectul este determinat doar negativ, adică nu se afirmă nimic despre ce este el. De fapt
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care configurează spiritualitatea acestui popor 408. Undeva, printre acestea, poate fi regăsit și antinomicul. El se întrevede în "agnosticismul înțelegător" specific omului de aici, care i-ar fi sugerat lui Blaga ideea de mister ca obiect al cunoașterii și ideea necunoașterii cunoscătoare sau a revelației disimulatoare, prin care definește, în metafizica sa a cunoașterii, cunoașterea umană, ambele idei cu o încărcătură puternic antinomică. De asemenea, antinomicul se regăsește în modalitatea de a concepe divinul, un amestec de creștinism și cosmicism ce
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cu atât atenția asupra propriilor acte, conștiința de sine trece în secundar. Este și aici în joc aceeași operație logică a actualizării și virtualizării. Factorul sau elementul ce se actualizează, în acest caz procesul de cunoaștere, adică subiectul, intră în necunoaștere, în subconștient, pe când elementul care se virtualizează, adică se obiectivizează, devine obiect al cunoașterii 509. Atunci când conștientizăm un proces, în cazul de față procesul însuși de cunoaștere, îl smulgem necunoașterii sau subconștientului, făcând din el o virtualitate obiectivă 510. Astfel
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în acest caz procesul de cunoaștere, adică subiectul, intră în necunoaștere, în subconștient, pe când elementul care se virtualizează, adică se obiectivizează, devine obiect al cunoașterii 509. Atunci când conștientizăm un proces, în cazul de față procesul însuși de cunoaștere, îl smulgem necunoașterii sau subconștientului, făcând din el o virtualitate obiectivă 510. Astfel se naște cunoașterea cunoașterii 511. Cunoașterea și cunoașterea cunoașterii sunt invers proporționale: "A cunoaște înseamnă a evolua către noncontradicție; a cunoaște cunoașterea înseamnă a evolua către contradicție și viceversa"512
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
opusul ei, inclusiv subiectul care cunoaște. Cunoașterea cunoașterii, însă, este cunoașterea contradicției ce susține procesul cunoașterii și a faptului că noncontradicția spre care tinde cunoașterea este totdeauna relativă 513. Se poate spune că ea este cunoașterea cunoașterii, dar și a necunoașterii, a faptului că, în actul de cunoaștere, cunosc și ignor în același timp, că actualizarea unei valori nu poate fi totală, ci este însoțită de opusul ei, pe care atunci nu îl conștientizez sau nu îl cunosc. Cunoașterea cunoașterii este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
transcendența, fără a-l raționaliza. Blaga vedea că acest lucru solicita o depășire a logicii normale și chiar afirma că transfigurarea se realizează într-o zonă translogică și transrațională. De asemenea, vedea aici o formă de cunoaștere negativă, cunoaștere ca necunoaștere, intenția efortului cognitiv nefiind dezvăluirea realului, a misterului, ci păstrarea lui învăluită și chiar sporirea misterului. Teoria lui Basarab Nicolescu ne sugerează că minus-cunoașterea blagiană ar putea fi integrată în cunoașterea transdisciplinară. Căci ce este această cunoaștere transdisciplinară decât încercarea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sau cele din idealismul german (în special logica dialectică a lui Hegel), gândirea paradoxală practicată de Pascal și Kierkegaard, supraraționalismul lui Gaston Bachelard etc.905 Urmărind unele din aceste tentative, Wunenburger vrea să arate că discreditarea contradicției rezultă dintr-o necunoaștere sau neînțelegere și că, atunci când este eliberată din corsetul logicii clasice, "contradicția cu sens extensiv apare ca un mijloc de spargere a modelelor preformate ale reprezentării, ca un mod de acces original și percutant spre o ordine a lumii prea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
suficiente. Este "chipul lui cel tainic/ de care nu știe/ încă având hotar/ mintea ia forma lucrurilor cunoscute/ dar ajungând la cel fără chip/ se face fără chip"6. Chipul sufletului, nevăzut de minte, rămâne retras în ascundere, acoperit de necunoaștere. Iar aici a nu cunoaște înseamnă a nu vedea, a măsura în limitele cogitabilului, în forma pe care o comunică vizibilul. Nu poate fi cunoscut decât ceea ce se vede, imaginea expusă în care lucrurile se formează în gândire, gândire care
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
începutul: iubirea, "înțelepciune fără sfârșit"69. E o cunoaștere acoperită, a divinului care nu își arată fața, dar care se descoperă în imagini, strălucind în retragere. Astfel încât mintea, ajungând la cel fără chip, se face ea însăși fără de chip, adică necunoaștere, cunoaștere neștientă 70: "numai taină și numai dar/ nevăzut/ deasupra adâncului/ inimii/ fără să știu/ fără să pot înțelege"71. Darul nevăzut e dăruirea însăși, a luminii cunoașterii apofatice, negintuiție revelatoare, donație a invizibilului care ne vede: "Din câte știm
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]