15,934 matches
-
și mai departe cu satira. — Și cu ginecologu’ militar care a rămas cu mâna băgată în pizda nevestei comandantului? Așa-i că vreți să știți ce s-a întâmplat cu ăsta? Așa-i? Izbucniră și mai multe urlete. Din motive necunoscute, gagurile cu vagine prinseseră la public mult mai bine decât glumele de mai devreme ale lui Razza Rob, unele cu căcat, pișat și borâtură. Așa-i că vreți să știți? Așa-i? Folosea fraza la potențialul maxim, punctând fiecare silabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
le redescoperi, pentru că fără ele nu se poate, trebuie să bâjbâi, să orbecăi, să mergi cu băgare de seamă, să ai grijă să nu stârnești Bau-Bai sau alte spirite care-și au culcușul acolo în ceață (nu atât înfricoșătoare, cât necunoscute și, tocmai de-asta, cu mult mai înfricoșătoare), să-ți obișnuiești ochii cu lumina difuză, lăptoasă, grea, să reciți vreo strofă dintr-o poezie cu șoimi ai patriei ca să prinzi puțin curaj: „Noi suntem viitorul/ Și-n țara ce-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
că pe el, pe Cristos, nu-l făcuseră șoim (Coșuță a omis întotdeauna să-mi spună dacă zbura cu cravata la gât) sau poate că el fâlfâia peste blocuri cu toată șleahta lui de zărghiți din cu totul alte motive, necunoscute tovarășei Stănescu. Părerea mea sinceră (luați-o ca pe o paranteză) e că, în lipsa altor dovezi, Cristos a fost întâiul șoim al acestei patrii. Nu că ar avea vreo importanță și în nici un caz nu spun asta ca s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
mai trebuie să ciocăn, știam că nu-mi va răspunde nimeni, am intrat în apartamentul 40, ochii mi s-au obișnuit greu cu lumina egală, nemișcată, coclită, altcineva, nevăzut, se afla acum aici, lucrurile noastre fuseseră înlocuite de chestii bizare, necunoscute, de șifoniere și carpete, de fructe de plastic și borcane cu murături, încercam să pricep, s-o chem pe mama, să facă o vrajă și totul să redevină ca înainte, îmi dispăruseră însă până și cuvintele, apoi m-am trezit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Am descoperit Împreună că șobolanilor nu le plac deloc murăturile. Era destul de mult timp plecat, uneori ziua și alteori noaptea, uneori la biblioteca publică din Piața Copley și alteori la barul Flood din colț, Însă cel mai adesea În locuri necunoscute. Întotdeauna cînd ieșea Își lua un costum bleumarin. Avea două asemenea costume, identice. Și le spăla singur În chiuvetă și le usca pe scara de incendiu sau pe calorifer, Însă de călcat nu le călca niciodată. Și Își punea mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
așteptare, de parcă urma să i se Întîmple ceva neprevăzut, ceva În stare să-i schimbe pentru totdeauna, Începînd din după-amiaza aceea, viața obișnuită. Fanfara cînta În lumina caldă a asfințitului, alămurile străluceau ca printr-o ceață, iar fețele atîtor fetișcane necunoscute se amestecau cu figurile familiare: doamna Troup, patroana băcăniei, care ținea și oficiul poștal din localitate, domnișoara Savage, Învățătoarea de la școala duminicală, nevestele de cîrciumari și de clerici. În copilărie, se oprea cu maică-sa la toate dughenele, unde se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
În suflet muzica alămurilor și presimțirea unui viitor strălucit, chiar mai promițător decît superba zi ce-i fusese hărăzită. În adolescență, emoția lui avea să se hrănească din alte surse; Își Închipuia că va Întîlni În grădina parohială vreo fată necunoscută, căreia va cuteza să-i vorbească și cu care va dansa pe iarbă, pînă noaptea tîrziu, Învăluiți În mireasma micsandrelor. Cum Însă visele acestea nu se Împliniseră niciodată, Își păstrase intactă candoarea. La fel și capacitatea de a se emoționa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
fie În sala de mese a unui pachebot, Întotdeauna rămînem fascinați cînd ne auzim viitorul, chiar și din gura unei ghicitoare de bîlci. SÎntem mereu dispuși să credem, pentru o clipă, În călătoria făgăduită peste mări și țări, În femeia necunoscută, de ghindă, sau În scrisoarea cu vești bune. O ghicitoare refuzase o dată să-i spună lui Arthur Rowe ce vede În cărțile care-i căzuseră - firește, era doar o figură menită să-l impresioneze - și totuși, Însăși tăcerea ei păruse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
te azvîrle gol pușcă În stradă, sau să te expună privirilor indiscrete ale vecinilor, În timp ce dormi În pat sau șezi pe closet. Arthur Rowe se simțea ca un somnambul și capul Îi era plin de zgomote: zăcea Într-un loc necunoscut, Într-o poziție ciudată. Izbuti să se scoale și văzu În jur o cantitate uriașă de cratițe risipite pe podea. Recunoscu, foarte greu, un frigider Într-un obiect care semăna cu un motor vechi de automobil. Ridicîndu-și privirea, zări Ursa-mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
vechi de automobil. Ridicîndu-și privirea, zări Ursa-mare printre picioarele unui fotoliu suspendat la vreo zece metri deasupra capului lui; coborîndu-și ochii, văzu la picioare Golful Neapole rămas intact. Avea senzația că nimerise fără nici o hartă la Îndemînă, Într-o țară necunoscută, unde trebuia să se orienteze după poziția stelelor. Trei rachete coborau Încet pe boltă, ca niște jerbe scînteietoare dintr-un pom de Crăciun. În lumina lor, Arthur Rowe Își zări umbra și se simți ca un pușcăriaș prins În razele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
care vorbele lui Îl treziseră În mintea lui Rowe. CÎnd ieșise din Închisoare, deși, nu fusese chiar Într-o Închisoare, după expirarea termenului de detenție - destul de scurt - fixat de justiția Majestății Sale, Rowe avusese sentimentul că pătrunde Într-o lume necunoscută; o lume misterioasă, populată de oameni cu nume de Împrumut, care se ascund unul de altul și trăiesc În umbră ferindu-și fața, care părăsesc discret un local cînd alții intră și caută Îndeosebi camere mobilate, adică locurile unde se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Refugiații au totdeauna prieteni; În uriașa lor lume clandestină, vastă cît un continent, prietenia e o realitate; ei pot găsi oricînd oameni care să transmită scrisori, să confecționeze pașapoarte false, să mituiască vreun funcționar. În Anglia, această tehnică era Încă necunoscută. Cui i-ar fi putut cere să-i dea bani și apoi să Încaseze În locul lui un cec? În nici un caz vreunui negustor. De cînd trăia singur, proprietăreasa Îi făcuse toate cumpărăturile. Pentru a doua oară În ziua aceea, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
nu-ți prea dai seama de ele. PÎnă și o căsnicie fericită este rodul unei creșteri lente; dragostea te face să uiți de lanțurile căsniciei. Pe de altă parte, e cu neputință să te Îndrăgostești dintr-odată de o ființă necunoscută despre care ai aflat că te iubește pe ascuns de vreo douăzeci de ani. Întrucît amintirile lui nu treceau de pragul adolescenței, Digby se simțea pe deplin liber. Nu că s-ar fi temut să se regăsească: se cunoștea Îndeajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
comisiei... — Acum, vă las Între patru ochi, zise doctorul. — E și el aici? Vrei să spui ea... 3 Digby se temuse că va da ochii cu Întregul său trecut. De aceea, răsuflă ușurat cînd văzu intrînd pe ușă o fetișcană necunoscută, firavă și nostimă, cu părul roșcat - o fetiță prea mică pentru a-ți rămîne În memorie. Era sigur că n-avea de ce să se teamă de ea. Deși avea sentimentul că politețea e deplasată, se ridică, neștiind ce să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
legii. Am vrut să mă fac explorator - dar nici asta nu cred c-am fost, În ciuda bărbii mele. Mi se spune că aveam barbă cînd am ajuns aici, dar cine poate ști? O, am visat de-atîtea ori să descopăr triburi necunoscute, În Africa Centrală. Am fost poate medic? Nu, medicina nu mi-a plăcut niciodată. Prea multă suferință. Iar eu urăsc suferința. Și adăugă, cuprins de o ușoară amețeală: Ori de cîte ori vedeam pe cineva suferind, mi se făcea rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
elegantului și cochetului sanatoriu. Peste tot mirosea a tutun prost, iar În așternut se vedeau firimituri, ca și cum Poole ar fi mîncat În pat. Digby privi lung firimiturile, copleșit de tristețe, În care deslușea o vagă neliniște, o teamă de primejdii necunoscute și un fel de deziluzie, ca aceea Încercată În copilărie cînd asista la vreo partidă de crichet prost jucată, cînd nu-l Întîmpina nimeni acasă În vacanța de primăvară sau cînd aștepta zadarnic, ore Întregi, o fată la poarta hanului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Țipătul unei cucuvele pluti pe deasupra cîmpurilor negre. Farurile camuflate ale mașinii lăsau În beznă imensul teritoriu al nopții, luminînd doar cîțiva metri, ca o dungă colorată Împlîntată În spațiile neexplorate ale unei hărți... Undeva, În acest tărîm populat de triburi necunoscute, o femeie năștea, șobolanii ronțăiau printre saci de făină, un bătrîn Își dădea sufletul, doi Îndrăgostiți Își surîdeau pentru prima oară În lumina unei lămpi; totul căpăta În Întunericul acela o Însemnătate atît de profundă, Încît misiunea lor părea ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
cum aș vrea! se pomeni el șoptind și avu senzația că-l Învăluie o undă de cruzime, vechea și Încercata tovarășă de drum a milei. — Trebuie să fim recunoscători Cerului că l-a scutit de suferință, auzi el un glas necunoscut. Cuvintele astea stupide, nepotrivite și convenționale Îl călcară pe nervi. Cine dracu mai ești și dumneata? Întrebă domnul Prentice, enervat la rîndu-i. Scuză-mă, adăugă el, nu cumva ești pastorul? — Ba da. Numele meu e Sinclair. — N-ai ce căuta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
instanță morală. Oferă cititorului conținutul propriii sale minți, un set de opțiuni și alternative imaginative. Rolul său e acela al unui om de știință, aflat fie într-un safari, fie în laboratorul propriu, confruntat cu un teren sau un subiect necunoscut. Tot ce poate să facă este să născocească diverse ipoteze și să le pună la încercare în relație cu realitatea. Crash e o asemenea carte, o metaforă extremă pentru o situație extremă, un set de măsuri disperate pentru folosință doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
cu ochi mari la un avion de pasageri plină cu turiști cum se ridica spre cer la vest, cu fața-i pământie schimonosită ca a unui copil visător. Adânciturile lungi și triunghiulare din caroserie se formaseră la moartea unei creaturi necunoscute, identitatea ei evanescentă fiind abstractizată în termenii geometriei acelui vehicul. Cât de misterioase ar fi fost propriile noastre morți? Dar cele ale oamenilor celebri și puternici? Până și această primă moarte părea timidă în comparație cu celelalte la care luase parte Vaughan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
Imediat, penisul meu începu să picure; cu efort, mi-am controlat sfincterul, amorțit de lunga succesiune de anestezice. Stând întins acolo cu o vezică slabă, m-am întrebat de ce, după acest accident tragic care se lăsase cu moartea unui tânăr necunoscut - identitatea lui, în pofida întrebărilor pe care i le-am pus lui Catherine, rămânea o enigmă pentru mine, ca un oponent anonim ucis într-un duel inutil - de ce toate femeile acestea din jurul meu păreau să se îngrijească numai de zonele mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
uitat atent la fața mea palidă, ca de manechin, încercând să-i citesc liniile. Pielea netedă aproape că aparținea unui personaj de film științifico-fantastic, cineva care, după o îndelungată călătorie lăuntrică, coboară din capsulă pe solul supraluminat al unei planete necunoscute. În orice clipă, cerurile s-ar fi putut deschide... Dintr-un impuls, am întrebat: - Unde-i mașina? - Afară... în parcarea medicului. - Cum? M-am ridicat într-un cot, încercând să văd prin geamul din spatele patului meu. - Mașina mea, nu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
venea în vizită. De obicei, își săpunea mâna cu calupul mic de toaletă din farfurioara udă dinăuntrul dulăpiorului meu, cu ochii stinși pierduți dincolo de fereastra plină de flori în vreme ce mă masturba, în mâna stângă cu o țigară de-o marcă necunoscută. Apoi, fără să i-o cer, începea să vorbească despre accident și despre cercetările poliției. Descria starea mașinii cu o plăcere de voyeur, aproape sâcâindu-mă cu înflăcărata ei evocare a grilajului de radiator zdrobit și-a sângelui împroșcat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
peisajul. Ici și colo, un șofer se foia nervos la volan, blocat în căldura soarelui; și-am avut brusca impresie că lumea se oprise. Rănile de la genunchi și de la piept erau emițătoare întoarse spre o serie de transmițătoare, purtând semnalele, necunoscute mie, care aveau să deblocheze acea imensă stază și să-i elibereze pe șoferii aceia de adevăratele destinații stabilite pentru vehiculele lor - paradisurile autostrăzii electrice. Când Catherine m-a dus la biroul meu din Shepperton, amintirea acestei extraordinare tăceri îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
au fost «teroriștii» sau diversioniștii. Desigur, actualul președinte al României neagă vehement teoria conspirației susținându-și propria teorie a revoluției române 100%. Până acum cel puțin, autoritățile române nu s-au pronunțat asupra acestor probleme, rămânând simple omoruri cu autori necunoscuți. Au tot continuat să dea din umeri și mai ales să minimalizeze importanța lor iar când au fost supuși unor presiuni mai mari, să susțină că timpul a șters orice urmă și probele sunt imposibil de obținut. Oricum, termenul de
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]