1,441 matches
-
Noe era de șase sute de ani, cînd a venit potopul pe pămînt. 7. Și Noe a intrat în corabie cu fiii săi, cu nevastă-sa și cu nevestele fiilor săi, din pricina apelor potopului. 8. Din dobitoacele curate și din dobitoacele necurate, din păsări și din tot ce se tîrăște pe pămînt, 9. au intrat în corabie la Noe, două cîte două, cîte o parte bărbătească și cîte o parte femeiască, așa cum poruncise Dumnezeu lui Noe. 10. După cele șapte zile, au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
făcîndu-i să mă usture. Luase foc aparatul? Când îmi ridicam ochii, vedeam în negativ, pe peretele din față, sub tabloul cu insula Ada-Ka-leh, sentințe mai cumplite ca Mane, Tekel, Fares... Spre sfârșitul lunii, ai mei au observat, în sfârșit, ceva necurat în comportarea mea și m-au dus la dispensarul de cartier, la veșnica doctoriță care mă știa de mic, care-mi ciuruise de zeci de ori fundul cu baterii de penicilină și streptomicină pentru orice strănut, și care încă nu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
primitivii față de morți, despre care se credea că își continuă viața după moartea pământească"103. Antoaneta Olteanu subliniază că în actul divinatoriu erau folosite acele spirite care bântuiau "între lumea de aici și cea de dincolo". Este vorba despre morții necurați (larves, lemures), de cei care au murit în împrejurări ciudate, în mod violent, neașteptat și care nu au beneficiat de un ritual specific. Ei bine, satul românesc tradițional vedea în asemenea "întâlniri cu spiritele" o provocare și chiar tulburarea liniștii
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mai solicitate unde se practică divinația se concentrează în jurul spațiului privat. Faptul sugerează o anumită intimitate a actului. Explicația ar putea veni și din faptul că practicile divinatorii poartă cu ele povara unui stigmat oficial (divinație = superstiție, vrăjitorie, magie, lucru necurat etc.). Din acest motiv, practica a devenit într-un fel prohibită. Ea s-a retras deseori din spațiile religioase înspre cele private. "Eu nu ghicesc decât acasă și numai la prieteni și persoane cunoscute. Știți... astăzi sunt tot felul de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
avea ceva pe trup, niște bube și toate nopțile era muncit de nu știu ce. Îi era din ce în ce mai rău. L-am dus la o vrăjitoare. I-am povestit totul și ea l-a făcut bine. A spus că în noaptea aceea era necuratul și caii au simțit acest lucru" (Vasile, 66 ani, Suceava). Animalele pot prevesti în general stări negative. Ceea ce interesează în mod deosebit sunt comportamentele lor nefirești. Nu au fost ocolite de invocarea în practicile divinatorii viețuitoare precum reptilele, peștii sau
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a lui Dumnezeu ar fi fost scrisă într-o carte, iar diavolul ar fi fost izgonit din cer tocmai pentru că încercase să pătrundă secretul divin citind din cartea atotcunoașterii. Violarea atotcunoașterii este deci posibilă (la nivelul imaginarului) fie prin mijloace necurate (adică magice), fie prin descifrarea semnelor divine. "Orice carte religioasă scrie Frédéric Barbier -, inclusiv Biblia, poate fi utilizată într-o logică a magiei"306. Printre cărțile religioase care sunt utilizate în practici divinatorii semnalăm: Biblia, Psaltirea, Evanghelia. Apoi, când ai
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
am fi. (Werth și Flaherty 1986:297) R2 vorbește și despre reacția ei la aflarea înșelăciunii: Mi s-a făcut rău de la stomac, greață. Purtarea lui îmi dădea o senzație care practic avea consecințe fizice. Erau lucruri care îmi păreau necurate. Însă, cînd mă gîndesc mai bine, cred că o parte din mine nu voia să accepte că ceva nu mergea bine, așa că pur și simplu n-am vrut să cred. (Ibid.:296) Aici observăm modul în care, dîndu-și seama că
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
irlandez, George Berkeley, scria o carte intitulată Analistul, sau Discurs adresat unui matematician infidel. (Matematicianul în cauză era mai mult ca sigur Edmund Halley, care a fost dintotdeauna un susținător al lui Newton.) În Analistul, Berkeley s-a luat de necuratele trucuri făcute cu zerourile de Newton (și Leibniz). Numind infinitezimalele „fantome ale cantităților dispărute“, Berkeley a arătat că eliminarea lor putea crea contradicții dacă rămânea nepedepsită. Concluzia sa a fost că „el, cel ce poate înghiți o a doua sau
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
aminte asupra vieții noastre”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XI, VII, în PSB, vol. 23, p. 141) „Faptul doar de a crede în Dumnezeu este caracteristic celor ce cugetă cele pământești, ca să nu zic și duhurilor necurate, că și ele zic: Te știm cine ești; ești Fiul lui Dumnezeu (Lc. 4, 34). Dar ambele tabere, ale oamenilor trupești și a duhurilor necurate, sunt dușmane ale crucii lui Hristos. Sfârșitul acestora este pieirea. Pântecele lor este dumnezeul lor
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
crede în Dumnezeu este caracteristic celor ce cugetă cele pământești, ca să nu zic și duhurilor necurate, că și ele zic: Te știm cine ești; ești Fiul lui Dumnezeu (Lc. 4, 34). Dar ambele tabere, ale oamenilor trupești și a duhurilor necurate, sunt dușmane ale crucii lui Hristos. Sfârșitul acestora este pieirea. Pântecele lor este dumnezeul lor, iar mărirea lor este întru rușinea lor, ca unii care au în gând pe cele pământești (Filip. 3, 19)”. (Viața Sfântului Macarie Egipteanul Epistola Sfântului
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
care să răsplătească după merit cele săvârșite în viață, cine-i mai poate împiedica să asuprească pe sărac, să ucidă pe orfani, să omoare pe văduvă și pe străin, să facă orice faptă nelegiuită și să se murdărească cu patimi necurate și ticăloase și cu toate poftele dobitocești?” (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a IX a, I, în PSB, vol. 17, p. 435) „Doar numai Dumnezeu singur este Cel care are din Sine existența, după cum deducem din vedenia
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
lor. Autoritatea Scripturilor ne învață, de asemenea, că există duhuri de noapte, de zi și de amiază. Am avea nevoie de prea mult timp dacă am parcurge toate cărțile Scripturilor, pentru a arăta unul câte unul diferitele feluri de duhuri necurate, cum sunt arătați de profeți onocentaurii, satirii, sirenele, lamiile, bufnițele, struții, aricii, cum sunt în psalmi aspida și basiliscul, sau cum sunt în Evanghelie leul, balaurul și scorpionul, sau demonii numiți de apostol principi ai lumii acesteia, conducători ai întunecimilor
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
24, 16), care socotesc și resocotesc în vasul sufletului lor învățăturile; această socotire și resocotire este un împreună-exercițiu gnostic, simbolizat de lege prin rumegatul animalelor curate. Animalele, care n-au aceste două însușiri sau una din ele, sunt îndepărtate ca necurate. Astfel, animalele care rumegă, dar nu au copita despicată, arată acoperit pe iudeii cei numeroși, care au în gură cuvintele lui Dumnezeu, dar nu au fixate în adevăr credința și mersul, care duc prin Fiul la Tatăl. De aceea astfel
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
de creaturi alunecă ușor, că n-au copita despicată și nici nu sunt fixate pe doimea credinței. Scriptura spune: Nimeni nu cunoaște pe Tatăl decât Fiul și căruia Fiul îi va descoperi (Mt. 11, 27; Lc. 10, 22). Și, iarăși, necurate sunt de asemenea toate animalele câte au copita despicată, dar nu rumegă. Animalele acestea arată pe eretici; ei merg în numele Tatălui și al Fiului, dar nu sunt în stare să disece claritatea precisă a cuvintelor Domnului și să le prezinte
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
de dreptate se ocupă de ele în general, nu în amănunțime; dacă se și ocupă. Despre unii ca aceștia zice Domnul: Pentru ce Îmi spuneți: Doamne, Doamne și nu faceți cele ce vă spun? (Lc. 6, 46). Da, cu totul necurați sunt cei care n-au copita despicată și nu rumegă! Teognis spune: Voi, o, megarenilor, nu sunteți nici în al treilea rând, nici în al patrulea, Nici în al doisprezecelea, nici în cuvânt, nici la număr<footnote Notă Pr. D.
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
făcut fratele Lui și împreună-moștenitor cu El; tu însă atât Îl necinstești, că-i cinstești pe ucigașii și răstignitorii Lui, că le slujești lor luând parte la sărbătorile lor, că te întâlnești în locurile lor spurcate, că pășești pragurile cele necurate, că te împărtășești de la masa demonilor. Căci nu pot numi altfel postul iudeilor după ce au ucis pe Dumnezeu! Nu slujesc oare demonilor cei care lucrează împotriva lui Dumnezeu?” (Sf. Ioan Gură de Aur, Către iudei, cuv. I, 7, în vol
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
desfătări, cum îndrăzniți de vă împărtășiți cu dumnezeieștile Taine ale lui Hristos? Sau n-auziți pe fericitul Pavel strigând că nu puteți să mâncați și din masa Domnului și din masa dracilor? Ieșiți din mijlocul lor, zice proorocul, și de necurat nu vă atingeți! Oare ascultați de acestea ce le zicem? Oare vă plecați spre aceasta? Sau în zadar grăim și ostenim? Însă pentru cei ce vor și se nevoiesc să audă cuvântul și să-l facă, nu mă voi mânia
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
p. 160. 51 Ibid., p. 163. 52 Joseph Campbell, Myths to Live by, pp. 4-5. 53 Ilie Danilov, Dicționar de mitologie slavă, p. 30. Termenul "păgân" a intrat și a rămas în vocabularul majorității limbilor indo-europene din slavicul pogan (spurcat, necurat, otrăvit), referent peiorativ la adresa politeismului slav acordat de către cei creștinați de timpuriu, ca și cum aceștia nu puteau avea nimic sfânt. Ibid., p. 7. Bineînțeles, această vocabulă se pretează la întrebuințarea în toate direcțiile, rămânând doar o etichetă (emoțională) fără un conținut
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
mult harul bătrânului de povestitor. - Hm..! făcu Toma, scărpinându-se în creștet și pe ceafă, zâmbind. Și, după ce mai pufăi o dată din țigară, cu ochii mijiți... poate înspre Movila Roșie, începu rar și molcom. Se vorbeau multe despre locul acela necurat... și, în copilăria me‟ îl ocoleam cu grijă, mai ales noaptea dacă ave‟m drum pe acolo. Pe vremea aceea, știam numai că în unele din movile se pot găsi comori, dacă ai norocul să le vezi când ard... Dovadă
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
tău... Așa-i, ori nu-i așa?! Deodată, gândul îi alunecă la Anuca și ticălosu de Tudor, și pe loc se învineți de furie. Hai, flăcăule, să-ți zâc soarta... ce țî-i scris!.. Tari ț‟îi muncit sufletu de duhuri necurate, flăcăule, ai multe pă inimă! îi vorbi țiganca, țintindu-l cu tăciunii în lumina ochilor. - Ești răzbunător, flăcăule, continuă țiganca; casă bună faci numa‟ cu nevasta născută în a doua lună de vară, da‟ ai să cii... și n-ai
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ȘI IUBIT...ESTE Și-a impus forma, drept normă, Dar creează mult, încât, Pentru fond este...urât, Iar iubit este de... formă ! AFACERI -E în top ! Foarte bogat ! Aur, bani, mașini, palate! Cu ce s-o fi...ocupat ? -Cu...afaceri ! Necurate ! EXPLICAȚIE Xenofob n-am fost, și...nu-s ! Pentru oameni am doar...stimă; Dacă într-un vers te-am pus, A fost că-mi lipsea...o rimă ! MAESTRE, VERSUL TĂU...CA APA ! Versul tău e apă vie, Ne duce-n
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
vorbește din nou, și-am rămas așezat pe stânci cu fața la soarele din care marea începuse să muște și cu spatele la cel ce mă lua drept altcineva, Arată-mi minunățiile tale! mă îmboldea el, coapsele pline de muiere, băuturi spirtoase, puterea ta necurată, știința ta mârșavă, ispitește-mă! Și eu împins de o pornire nelegiuită l-am ispitit, Cu credință am să te ispitesc! i-am vorbit tare, fără să mă întorc am simțit tresărire în spatele meu, Nu te arunca de pe această stâncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
că termenii contractului încheiat sunt înjositori pentru ambele părți, că n-ai avut decât de pierdut din toată povestea și le vei cere răspicat să te confrunte față în față cu El, altfel nu le vei spune nimic despre această necurată afacere, a fugit imediat peste hotare după ce ați încheiat afacerea, să-l caute Interpolul, dar ei te vor întreba ultimul Lui nume, mai e cunoscut și sub pseudonim, își schimbă des identitatea, și poze îți vor arăta, recunoaște-L! dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
cu tine o voi putea face prima oară, pe tine te-am sărutat tot eu în clasa a cincea, ți-amintești, da! mai e și albastru și verde în rochia ei și lui Daniel îi trece prin minte primul gând necurat, cum se poate da jos rochia asta, are nasturi la, mă scutur repede de gândul, Te superi pe mine, Daniel, Nu, Și?! Bine! bine! ce am zis? la ce am răspuns oare cu bine? la nu te superi sau la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
căsătoresc. Cu mult timp înainte, adică, adăugă ea, clipind frumos. Toată lumea a început să râdă isteric, dar Ashling nu s-a putut abține să nu se gândească că nu era chiar așa de nostim. A încercat să-și îndepărteze gândurile necurate - nu era vina lui Clodagh că era frumoasă. Și chiar era frumos să o vadă simțindu-se bine. Apoi Clodagh și-a încrucișat picioarele și toți ochii au urmărit mișcarea. Fără să își dea seama, și-a lăsat sandaua să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]