1,146 matches
-
mai mari puteri mondiale, China, nu avea încă un regim democratic. În cei 4000 de ani ai unei civilizații de excepție, poporul chinez nu a avut niciodată un regim democratic, iar perspectivele ca țara să devină democratică erau improbabile. Regimuri nedemocratice se mai păstrau încă în multe părți ale lumii, în Africa, Asia de Sud-Est, Orientul Mijlociu și în unele rămășițe ale destrămatei Uniuni Sovietice. În majoritatea acestor țări condițiile pentru dezvoltarea democrației nu erau extrem de prielnice; ca urmare, nu era clar dacă și
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
democratic perfect. Din fericire acest lucru nu e necesar, altfel cu siguranță că n-ar mai exista nici un fel de democrație! Dar dacă nu există o majoritate considerabilă de cetățeni care să prefere democrația și instituțiile sale politice oricărei alternative nedemocratice și să-i susțină pe acei lideri politici adepți ai sistemelor democratice, este puțin probabil că democrația va supraviețui pe parcursul inevitabilelor sale crize. Într-adevăr, pînă și o minoritate importantă de partizani violenți și militanți antidemocratici ar fi de ajuns
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
S-ar putea afirma că democrația este ideologia națională a Indiei. Nu mai există alta. Oricît de instabil este conceptul de națiune, este totuși atît de strîns legat de ideologia și preceptele democrației, încît puțini indieni ar susține o alternativă nedemocratică. În plus, deși din punct de vedere cultural India este foarte variată, este singura țară din lume unde credința și ritualurile hinduse sînt împărtășite de atîția oameni. În definitiv, opt indieni din zece sînt hinduși. Chiar dacă sistemul castelor este diviziv
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
mereu direct asociate regimurilor autoritare. CÎTEVA CONSIDERAȚII Deși cele două concluzii au un temei solid, sînt necesare, totuși, cîteva considerații generale. În primul rînd, creșterea economică nu este specifică numai țărilor democratice, cum nici stagnarea economică nu este apanajul națiunilor nedemocratice. Într-adevăr, se pare că nu este nici o corelație între creșterea economică și forma de guvernare sau regimul unei țări1. În plus, deși democrația a existat numai în țări cu economie capitalistă de piață, capitalismul de piață a existat și
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
mijloc educate, prin aceasta au răsădit neintenționat germenii distrugerii acestui sistem. Astfel, chiar dacă economia capitalistă de piață și creșterea economică sînt favorabile democrației, pe termen lung s-ar putea dovedi mai puțin prielnice sau de-a dreptul nefavorabile pentru regimurile nedemocratice. Drept urmare, deznodămîntul unei evoluții de importanță istorică care se va desfășura în secolul al XXI-lea va dezvălui dacă regimul nedemocratic din China poate să facă față forțelor democratice generate de capitalism. O economie de piață capitalistă poate exista nu
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
favorabile democrației, pe termen lung s-ar putea dovedi mai puțin prielnice sau de-a dreptul nefavorabile pentru regimurile nedemocratice. Drept urmare, deznodămîntul unei evoluții de importanță istorică care se va desfășura în secolul al XXI-lea va dezvălui dacă regimul nedemocratic din China poate să facă față forțelor democratice generate de capitalism. O economie de piață capitalistă poate exista nu numai în forma binecunoscută urban-industrială sau post-industrială a secolului al XXI-lea. Ar mai putea fi sau cel puțin așa a
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
exploatarea rolului lor economic dominant în scopuri politice. Dacă lăsăm de-o parte aceste sisteme din timpul războiului, economiile dirijate de la centru au existat doar în țări în care liderii erau fundamental antidemocratici. Astfel nu putem desprinde cu ușurință consecințele nedemocratice ale organizării economice de consecințele nedemocratice rezultate din convingerile liderilor. Lenin și Stalin erau atît de ostili democrației încît, chiar dacă exista sau nu o economie centralizată, ei ar fi împiedicat oricum dezvoltarea instituțiilor democratice. Economia condusă de la centru le-a
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
scopuri politice. Dacă lăsăm de-o parte aceste sisteme din timpul războiului, economiile dirijate de la centru au existat doar în țări în care liderii erau fundamental antidemocratici. Astfel nu putem desprinde cu ușurință consecințele nedemocratice ale organizării economice de consecințele nedemocratice rezultate din convingerile liderilor. Lenin și Stalin erau atît de ostili democrației încît, chiar dacă exista sau nu o economie centralizată, ei ar fi împiedicat oricum dezvoltarea instituțiilor democratice. Economia condusă de la centru le-a făcut sarcina mai ușoară, prin aceea
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
capitalismul de piață poate deveni mult mai favorabil democratizării ulterioare a poliarhiei, este o întrebare deosebit de dificilă, pentru care nu există răspunsuri ușoare, și cu siguranță, nici răspunsuri scurte. Relația dintre sistemul politic democratic al unei țări și sistemul economic nedemocratic a reprezentat o formidabilă și persistentă provocare pentru scopurile și practicile democratice pe parcursul secolului al XX-lea. Provocarea va continua, cu siguranță, și în secolul următor. Capitolul 15 CĂLĂTORIA NETERMINATĂ Ce ne așteaptă în viitor? După cum am văzut, secolul al
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
considerăm că secolul al XXI-lea va fi la fel de blînd cu democrația, asemeni celui anterior, evidența istorică ne arată că democrația a fost o raritate în experiența umană. Este oare încă o dată sortit ca democrația să fie înlocuită de sisteme nedemocratice, poate de o versiune nouă de protectorat, dominată de elite politice și birocratice? Ar putea ea să-și continue expansiunea globală? Sau, într-o altă transformare, ar putea ceea ce poartă numele de "democrație" să devină mai extinsă ca arie, dar
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
singura soluție pentru țările democratice din noul secol. Că o economie de piață cere ca întreprinderile economice să fie deținute și controlate în forme preponderent capitaliste, este prin contrast, mult mai puțin sigur. "Guvernele" interne ale firmelor capitaliste sînt tipic nedemocratice; într-adevăr, uneori, ele sînt despotisme manageriale virtuale. Mai mult decît atît, deținerea de firme, profiturile și alte cîștiguri care rezultă din această posesiune sînt distribuite într-un mod total inegal. Posesiunea inegală și controlul inegal asupra întreprinderilor economice majore
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Deontologia mijloacelor de comunicare, Claude-Jean Bertrand, 176 pag., 65.000 lei * Unii delegați au prevăzut că Statele Unite ar putea avea, pînă la urmă, o sută de milioane de locuitori. Acest nivel a fost atins în 1915. * Și în multe țări nedemocratice, de asemenea. Dar preocuparea noastră, aici, este relația între democrație și capitalismul de piață. * Ed. rom. Democrația în societățile plurale, trad. de Adriana Bargan, postfață de Lucian-Dumitru Dîrdală (Iași: Ed. Polirom, 2002). * Ed. rom. Democrația și criticii ei, trad. de
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
nazismul și comunismul sunt boli de care omenirea se va vindeca. N. Iorga, în conflict cu mișcarea legionara, va fi asasinat la 27 noiembrie 1940. În același prim număr, redacția propune concedierea profesorilor Mihai Ralea și Iorgu Iordan. În pofida opiniilor nedemocratice ale conducerii, se întâlnesc în coloanele publicației, în anii 1942 și 1943, versuri și proza, articole de istorie și teorie literară. Colaborează cu versuri D. Florea-Rariște, Al. Pogonat, G. Ursu, Ion Ojog, N. Tăutu (Ploua în stepa), George Lesnea (Nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286181_a_287510]
-
fi mai adânc decât atât. Prietenii mei scriitori scoțieni (am o droaie) mă consideră vorbăreț, hazliu și deloc enigmatic. Ca și mine, sunt socialiști care au crescut fără încredere în guvernele URSS ori SUA, fiindcă ni se par corupte și nedemocratice dictaturile unui singur partid și capitalismul neținut în frâu. Ca și mine, nici ei nu țin de o biserică anume, dar nu au prejudecăți antireligioase, cu toate că din păcate în Scoția există prejudecăți religioase și rasiale. Noul parlament scoțian pare totuși
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
parlament decât paisprezece ani mai târziu. În consecință, precum Franța celei de-a Patra Republici și În parte din aceleași motive, Italia era condusă În practică de administratori nealeși din structura guvernului sau din numeroasele agenții de pe lângă stat. Efect evident nedemocratic, care i-a făcut pe istorici să trateze sistemul politic italian cu un anumit dispreț. Ocaziile pentru deturnare de fonduri, mită, corupție, favoritism politic și chiar jaf la drumul mare erau Într-adevăr numeroase și de ele au profitat În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de la Universitatea din Uppsala (Suedia), fusese creat În 1921 la apogeul modei cu pricina și a funcționat timp de 55 de ani. Ce ne spune această poveste tristă despre social-democrație nu e clar - alte societăți și guverne clar nesocialiste și nedemocratice au făcut lucruri mult mai rele, pe scară mult mai largă. Legitimitatea de care se bucura statul În Scandinavia postbelică, autoritatea și inițiativa pe care cetățenii i le-au cedat fără probleme Îi permiteau să acționeze nesupravegheat Întru ceea ce tot
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
au sperat inițial să lase Greciei eliberate forțe de ordine moderne și o armată depolitizată, fapt care s-a dovedit imposibil În circumstanțele din acea zonă și perioadă. După opt ani de război, armata greacă era declarat anticomunistă, regalistă și nedemocratică, iar loialitatea sa față de NATO și aliații americani era mai fermă decât orice angajament față de legile sau instituțiile politice ale propriului stat. Mai mult, ofițerii greci aveau convingerea (existentă și În Spania, la tradiționalul corp ofițeresc) că ei Înșiși sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
procent ușor redus, iar Mário Soares a format primul guvern portughez democratic după aproape o jumătate de secol. Perspectivele democrației portugheze rămâneau sumbre: Willy Brandt nu era singurul contemporan care vedea În Soares un nou Kerensky, pion incompetent al forțelor nedemocratice care se vor descotorosi de el cu prima ocazie. Dar Soares a rezistat - și chiar a avut succes. Forțele armate au rămas În cazărmi, iar influența extremiștilor politici din cadrul ei a devenit marginală. Votul comuniștilor a crescut (atingând 14,6
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
croită pe măsura unui autocrat militar charismatic - mai bine spus, protestele au fost provocate tocmai de amestecul tulburător de autoritate paternalistă de tip tradițional și transformări sociale destabilizatoare. Adversarii și criticii lui de Gaulle au făcut mult caz de stilul „nedemocratic” În care generalul a dobândit și apoi exercitat puterea - „lovitura de stat permanentă”, cum spunea François Mitterrand Într-un pamflet politic din 1965 -, dar puterea prezidențială neîngrădită, cu posibilitățile și capcanele ei, le-a surâs În egală măsură și următorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
la granițele Uniunii și ale căror economii relativ modernizate nu puneau probleme bugetului sau cadrului instituțional al UE. Dar curând s-a dovedit că aceasta era o imprudență (lăsate pe dinafară, România și Polonia riscau să alunece Într-o mocirlă nedemocratică) și astfel, Începând cu 1998, Uniunea Europeană a inițiat procesul de aderare pentru toate cele zece candidate estice, alături de Cipru. La scurt timp, pe listă a fost adăugată Malta. Turcia a rămas Însă pe dinafară. Din acest moment, extinderea a căpătat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nociv decât neonazismul, care l-a precedat. Pentru mulți unguri mai vârstnici, această teorie este foarte plauzibilă, fiindcă este conformă cu propria experiență. Iar mesajul a fost Întărit de o lege maghiară postcomunistă care interzice arborarea oricărui Însemn din trecutul nedemocratic al țării: nu numai svastica sau crucea cu săgeți, ci și steaua roșie, secera și ciocanul. În loc să distingă Între regimurile pe aceste simboluri le reprezintă, Ungaria a preferat (cum declara premierul Orban la inaugurarea Casei Terorii pe 24 februarie 2002
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]