1,600 matches
-
E grăitor faptul că, pentru a le da umbrelor o clipă de consistență, de conștiință și de memorie, Odiseu le dă să bea din sângele unor animale jertfite, adică le nutrește cu un principiu vital, trezindu-le o clipă din neființa lor cu iz de mucegai. Gloria Și totuși oamenii epopeii cunosc o formă a nemuririi și tânjesc după ea. Nu perpetuarea în urmași, care asigură doar persistența speciei, ci perpetuarea amintirii lor în amintirea celor care vin. Și astfel, ceva
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
nu numai a în-ceput, ci va avea și un sfârșit, ne înfățișează firea ei, ca una ce e dintrecele întâmplătoare. Căci mereu sfârșește în părțile ei (...). De la ei(Sfinții Părinți) se poate afla nu că lumea aceasta întreagă înaintează spre neființă, ci că precum se vor preface trupurile noastre, așase va desface și se va realcătui și ea din puterea Duhului dumnezeiesc într-o formă mai dumnezeiască, spre a fi pe măsura noastră”<footnote Sfântul Grigorie Palama, op. cit., pp. 424-425. footnote
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
veac de caragialism argumentează perenitatea creației lui Caragiale și infirmă, adiacent, opinia negativă, exprimată de E. Lovinescu în eseul Caragiale "considerabil prin lungime și sinteză" cum însuși îl caracteriza -, publicat în "Convorbiri literare", la cinci ani de la trecerea scriitorului în neființă. Creația caragialiană i se părea criticului "săpată într-un material puțin trainic. Timpul a început să-l macine. Lipsită de adâncime, de orice ideologie, de orice idealism, de orice suflare generoasă, plină de un pesimism copleșitor, de o vulgaritate, de
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
sintagmei "Caragiale e cu noi"(Ștefan Cazimir) cu referire la actualitatea social-politică a comediilor și a Momentelor, cartea de față îi restrânge aplicabilitatea la spațiul literaturii, domeniul potrivit nu pentru festivismul cerut de trista comemorare a centenarului de la trecerea în neființă a scriitorului, ci pentru a marca aniversar Un veac de caragialism. Subtitlul Comic și absurd în dramaturgia și proza românească postcaragialiană clarifică scopul și natura demersului critic, și anume: ce se urmărește, unde și cum. Aparența lipsei de dificultate sau
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
-i stârnește "când o pornire de a lua în zeflemea tot ce există, sentimentul comicului, când un sentiment sfâșietor, al extremei efemerități, precarități a lumii, ca și cum toate acestea ar fi și n-ar fi în același timp, între ființă și neființă[...]"60, și căruia pare că i se lasă abandonat atunci când are luciditatea unui erou camusian, "sfâșiat între oroarea de a trăi și oroarea de a muri"61. Faptul că pe tărâmul absurdului literar românesc triada Caragiale-Urmuz-Eugen Ionescu a câștigat drept
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
un opaiț în care s-a topit seul. „Avea dreptate conu‟ Griguță... ce s-ar faci omu‟ fără gânduri“ Bătrânul se analiza urmărindu-se cum, încetul cu încetul, aluneca în nesimțire, cum se sleiește în nemișcare și se destramă în neființă. „ - Oari, ci fac Anton șî Anuca... pe unde-or ci oari?! Măcar Anuca, de-ar ci fost aicea... Am nevoi di dânsa! zise el simțind că se înăbușă. - Doamni, fă-ți milă di mini... Doamni, facă-se voia Ta .. iartă
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
care le rostim, intențiile pe care le gândim, proiectele pe care le dorim îndeplinite, speranțele și mai ales ceea ce asimilăm ca hrană, energie, aspirație sau inspirație, ceea ce ne definește, să nu fie bazat pe a provoca suferință, distrugere, întuneric sau neființă vieții din jurul nostru... pentru că nu suntem izolați de materie ca obstacol, ci suntem esențial ființe spirituale ale fluxului universal absolut liber și circulatoriu care constituie această lume. Este esențial să ținem cont de ceea ce este în jurul nostru și de adevărul
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
iubiri care se trăiesc mai intens Într-o privire decât altele Într-o viață Întreagă. Ele rămân Însă anonime. Aș vrea să le captez pe toate acestea și să le fac să trăiască În pagină, pentru a le scoate din neființă, pentru a mă scoate din neființă pe mine Însumi, pentru că nu am fost eu, viu și Întreg, decât În acele priviri ale femeilor bovarice care mă scormoneau fără scăpare. (azi) N-am avut destul tupeu să mă ridic la seminarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Într-o privire decât altele Într-o viață Întreagă. Ele rămân Însă anonime. Aș vrea să le captez pe toate acestea și să le fac să trăiască În pagină, pentru a le scoate din neființă, pentru a mă scoate din neființă pe mine Însumi, pentru că nu am fost eu, viu și Întreg, decât În acele priviri ale femeilor bovarice care mă scormoneau fără scăpare. (azi) N-am avut destul tupeu să mă ridic la seminarul de filosofie și să-i spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
o lume salină. Un sunet mă înconjoară, o pulsație care unește timpurile, care mă îngînă și mă întoarce cu ea în alte locuri și vîrste. Vorbele lui Descartes: „Omul e etalonul tuturor: a ființei celor celor ce sînt și al neființei non-existentelor“. Gîndind la ele, V. tînăr visez sinuciderea de parcă mi-aș injecta un drog. Îmi aduc propria moarte aproape de suflet și mă îmbăt cu ea seară de seară. Ajung să miros a moarte ca alții a rachiu. Și nu sînt
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
lumina să se prelingă printre trupurile lor; sau, ne-am putea, în vizită, lăsa pălăria pe căpățîna înțepenită a vreunui soț răposat. Poate că Doctorul va născoci ceva aidoma hibernării artificiale ca să putem păstra chiar viața înăuntru! Ne-trecerea în neființă, o scurtcircuitare a timpului. V. din spital devin pentru o vreme o parte a unui astfel de veșnic prezent. E ca o pauză de respirație. Nemîntuirea. O sufocare de milenii, fără durere; înghețată în simțire. Incapabil să mă mișc, să
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
la ziarul "MERIDIANUL" de Vaslui; CRONICĂ DE CARTE 2006-2007 TV-15 Explozia, prof.dr. Dumitru V. Marin în ziarul "Meridianu" de Vaslui; La editura Princeps Edit Iași îi apare în regie proprie în anul 2006, cărțile "DELIRUL DIN IUBIRE" (proză), "AER DE NEFIINȚĂ" (poezie), "CEARCĂNELE UNIVERSULUI" (proză); "VERTEBRELE TIMPULUI" (poezie), apăruta la Editura Pim, Iași, 2007; „FEREASTRA DE DRAGOSTE ALBA” (proză), Editura Pim, Iași, 2007; Are în curs de apariție cartea „ADÂNCURI STELARE” (proză), Editura Pim, Iași, 2009. BRAȚELE CERULUI Domnului ing. GRIG
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
că viața se poate mărgini pe albia trezită de moarte unde somnul dispare odată pentru totdeauna. Amintirile rămân brume de dimineți fără lunecarea gândului prin pletele viitorului. Mereu te contemplu fără să-ți văd ochii de flori ce trec prin neființa stelară unde ai ascuns clipele să numi simtă prezența. Mi-ar place să ne plimbăm prin norii lungiți deavalma spre grotele sensului. Singurătatea ți-a urzit plânsul din templul nopților. Tu ești cel adevărat din măruntaiele lunii unde sunt sigură
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
triumfal ca pe o noapte ce-a lăsat în urma marilor bătălii, boala unei ființe agitate-n clopotele unei speranțe... Târziu își vor aminti de noi cei ce Vor veni să ne sacrifice într-o străveche mâhnire și vom tresări, în neființă într-o iubire înfricoșătoare. O RANĂ DE SUFLET ÎN JOCUL DE DRAGOSTE Domnului Eugen Rășchitor Iubitule, mi-au obosit zilele așteptându-te. Atâtea clipe mi se destramă în răcelile șoaptelor... Dragostea mi se sfarmă în cioburile stelelor și-mi sângerează
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
dorul prin covorul cald ce-ți sărută tălpile suspinând după setea de viață. Numai lacrimile, îmi scaldă-n zile trecerea unei neliniști ce-mi sună-n fiece secundă Ca un van descompus de iluzii... Prin trupul înghețat de trecerea în neființa luminată de patima firescului, țărâna cu moliciunea întunecată apasă ca un răcnet agățat în clopotele destinului. UN VISĂTOR MURIBUND DE IUBIRE d-lui actor Ovidiu Cuncea Ne sfâșia pe amândoi tăcerea în aerul descompus al distanței. Dintr-o dată cutremurul sufletului
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
florea de pământ Când bătrânețea ninsă-n dimineți Aprinde-n taină o CANDELĂ DE VÂNT. DURERE DINTRE VEȘNICIE în memoria mamei, Elena Costea S-au scuturat salcâmii. E toamnă și e trist. Când mă despart de viață și merg spre neființă Să mă-ngropați sub umbra unui nuc bătrân, Să-mi fie locul meu de veci și de credință. Când vor veni sătenii la mormânt Să vadă de sunt spini sau flori uitate, Vă las în taină un sfânt legământ: Cu
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
trăiai Să te bucuri maică și de mine, Eu te-ngrijeam și mai speram Să-ți fie mamă bine pentru tine. Am amintirile cu mine Și-n casă sufletu-ți trăiește, Tu mă veghezi să-mi fie bine Și-n neființă noaptea nu sfârșește. Iar zilele rămân în nemurire, Îngerii te-or sfătui în cer Să ai măicuță grijă și de mine când viețuiești pe aerul din ierni. NORI DE STEA Spun mamei că a mai trecut o zi Și-am
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
știe Că-n ceruri are somn ușor Și-n taine sufletul se mbie. Îi aud cuvintele frumoase Și nu mai știu de-i rătăcire... Va mai veni târziu pe-acasă Și-mi va șopti de nemurire. Cum că-i pământul neființei Și nimica nu-i lipsește; Îngerii au locul pocăinței Iar Dumnezeu îi prețuiește. Prin dimineți o mai rechem Să-i spun cât sufletul mă doare Și iarăși simt parc-un blestem Din neamul vieților amare.
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
de apendicită anterioară filmărilor, sexul este și el alb ca varul fiindcă-i spălat cu șampon În piscină, Înainte de Împreunări mimate fără urmă de entuziasm și respect față de artă, de cinematograf. În sfîrșit, pentru ca acest celuloid decolorat de trecerea În neființă să aibă și un nimb cultural, ni se spune, citez: „clima locului deschide coapsele femeilor iar Biblia este o carte eminamente pornografică”. Modificați vizibil de asemenea Învățături, spectatorii din sala cinematografului Luceafărul uită În ultimele trei minute să mai scuipe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
destul de repede. Mai ales că prin punerea-n pagină a efectelor morții asupra anemonelor cititorul poate ajunge la concluzia că nu mai există altceva, nici Dumnezeu, nici viață de apoi, nici nimic. Ritmul povestirii este la fel de alert ca trecerea În neființă, apare și fiica celor doi, care-și regăsește prea tîrziu iubirea pentru părinți (e doar o părere, poate nu regăsește nimic), și, prin tot tabloul acesta de aproape o săptămînă și 200 de pagini de deces continuu apar excepționale descrieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
lui Millard, Preston Exley - știri fulminante de la Dream-a-Dreamland. Parker rosti la microfon: — Un prilej trist, prilejul oferit de doliu. Jelim un om bun, un om inimos, un polițist dedicat meseriei. Cu părere de rău, azi asistăm la trecerea lui În neființă. Dispariția căpitanului Russell A. Millard este o pierdere pentru domna Millard, pentru familia Millard și pentru noi, toți cei de aici. Va fi o pierdere greu de Îndurat, dar vom Îndura! În analele literaturii există un pasaj pe care mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
din noi tot vom mai trăi la ceasul Învierii care vrînd-nevrînd va veni. Amîndoi Însă, și dumneata și eu, avem pînă atunci posibilitatea secretă - ei ar numi-o subversivă - de-a Înfrunta, zîmbind, valul acestei subistorii, curentul care izbește spre neființă, iar ei, neștiind de ce zîmbim, vor crede că o facem pentru că sîntem mulțumiți de „noua așezare a vieții” despre care ne tot vorbesc. Spun asta pentru că dumneata ai prilejul, Încă de pe acum, să modelezi viitorul, să-l faci să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
ultima piesă din concert: PinAscensioCristiCho pentru pian, celestă, orgă, două percuții și CD, în p.a.r., de Octavian Nemescu. Pretextele care au condus la zămislirea, în 2010, a acestui opus, au fost bicentenarul nașterii lui Chopin și tragica trecere în neființă a fiului compozitorului, regizorul de film Cristian Nemescu. Pretextele rămân, însă, doar pretexte. Dincolo de semnificația lor afectiv- sentimentală, Octavian Nemescu a reușit să pună în act o viziune personală despre natura duală a instanței divine: mîngâietoare și punitivă. Prima impresie
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
monstruos al unor pericole altfel de duzină, suspiciunea, defensiva, lenea programatică, încremenirea în proiect, nepăsarea față de sine prin înecarea amarului în alcoolurile unor discuții confuze, neprincipiale și interminabile.” Gândim că, dacă vin de la cineva care, între timp, a trecut în neființă, judecata aspră și privirea neîndurătoare sunt mai ușor de suportat de noi, cei în cauză. „Bucureștii ce se duc“ Citim în revista DILEMA VECHE (nr. 518, 16-22 ianuarie), sub semnătura lui Andrei Pippidi: „Am auzit astă seară toaca de la Plumbuita
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2848_a_4173]
-
de orientare turistică din România („Cupa Zarandului“ - care în 2006 va cunoaște cea de-a 60-a ediție) - și a lui Titus Ștefanov. Ștefan I. Czibulak nu a apucat să se bucure deplin de succesul ideii sale, el trecând în neființă la 40 de ani, în 1989. La câțiva ani de la înființare, conducerea asociației și organizarea excursiilor au fost preluate de ing. Ioan Ciuliac (președinte) și Ronald Liptai (secretar), care au asigurat continuitatea activității până în ziua de astăzi. Din conducerea asociației
Agenda2005-49-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284466_a_285795]