5,394 matches
-
din Codul de procedură penală, caracterul nelegal al măsurilor preventive privative de libertate trebuie să fie constatat explicit prin actele jurisdicționale prevăzute în cuprinsul acestuia, iar hotărârea judecătorească de achitare, prin ea însăși, nu poate constitui temei al stabilirii caracterului nelegal al măsurii privative de libertate. ... ... ... VII. Jurisprudența Curții Constituționale 23. Prin Decizia nr. 136 din 3 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 12 mai 2021, Curtea Constituțională a constatat că soluția legislativă din
DECIZIA nr. 1 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265193]
-
respective la repararea pagubei. ... 33. Se constată că, prin conținutul său, art. 539 din Codul de procedură penală, citat la paragraful 10 din prezenta decizie, consacră dreptul la repararea pagubei al persoanei față de care s-a dispus, în mod nelegal, o măsură preventivă privativă de libertate sau o altă măsură cu efect similar, neprevăzută de lege. Determinat de reglementarea acesteia în Codul de procedură penală, procedura reparării pagubei materiale sau a daunei morale în caz de privare nelegală de libertate
DECIZIA nr. 1 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265193]
-
în mod nelegal, o măsură preventivă privativă de libertate sau o altă măsură cu efect similar, neprevăzută de lege. Determinat de reglementarea acesteia în Codul de procedură penală, procedura reparării pagubei materiale sau a daunei morale în caz de privare nelegală de libertate constituie o procedură specială în raport cu răspunderea civilă delictuală reglementată în Codul civil. ... 34. În interpretarea, în vederea aplicării unitare, a dispozițiilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, prin Decizia de recurs în interesul
DECIZIA nr. 1 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265193]
-
recursul în interesul legii a stabilit că nelegalitatea măsurii preventive privative de libertate trebuie să fie constatată explicit prin actele jurisdicționale prevăzute în cuprinsul acestuia, iar hotărârea judecătorească de achitare, prin ea însăși, nu poate constitui temei al stabilirii caracterului nelegal al măsurii privative de libertate. ... 35. Textul art. 539 din Codul de procedură penală a fost declarat parțial neconstituțional prin Decizia Curții Constituționale nr. 136/2021, constatându-se neconstituționalitatea soluției legislative care exclude dreptul la repararea pagubei în cazul privării de
DECIZIA nr. 1 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265193]
-
inadmisibil ca o persoană achitată să continue să suporte stigmatul privării de libertate la care a fost supusă, fără a i se face o necesară reparație atât materială, cât și morală. De aceea, condiționarea dreptului la despăgubiri strict de caracterul nelegal al măsurii privative de libertate este de natură să limiteze sfera de aplicare a dispozițiilor art. 52 alin. (3) teza întâi coroborat cu art. 23 alin. (1) și art. 1 alin. (3) din Constituție în condițiile în care, în temeiul
DECIZIA nr. 1 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265193]
-
finalitate reparatorie din moment ce ea dovedește încălcarea aceleiași valori constituționale - inviolabilitatea libertății individuale a persoanei - precum în cazul nerespectării normelor legale privind luarea/prelungirea/menținerea măsurii preventive privative de libertate. Este adevărat că situația analizată nu reprezintă un caz de privare nelegală de libertate, însă, având în vedere că ambele ipoteze sunt menite să apere aceleași valori constituționale (dreptatea, libertatea individuală, legalitatea), înseamnă că persoanei căreia i s-a încălcat inviolabilitatea libertății individuale trebuie să i se recunoască și să beneficieze de
DECIZIA nr. 1 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265193]
-
Decizia Curții Constituționale nr. 136/2021). ... 40. Sesizarea prealabilă de față caută răspunsul la întrebarea în ce condiții textul art. 539 din Codul de procedură penală, sancționat de către Curtea Constituțională, conferă dreptul la despăgubiri nu doar în ipoteza constatării caracterului nelegal al privării de libertate în cursul procesului penal, deci a unei privări nelegale de libertate, ci și în ipoteza unei privări nedrepte de libertate, adică atunci când procesul în care persoana a fost supusă unei măsuri preventive privative de libertate
DECIZIA nr. 1 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265193]
-
întrebarea în ce condiții textul art. 539 din Codul de procedură penală, sancționat de către Curtea Constituțională, conferă dreptul la despăgubiri nu doar în ipoteza constatării caracterului nelegal al privării de libertate în cursul procesului penal, deci a unei privări nelegale de libertate, ci și în ipoteza unei privări nedrepte de libertate, adică atunci când procesul în care persoana a fost supusă unei măsuri preventive privative de libertate legale s-a finalizat definitiv prin clasare sau achitare, în cazurile reglementate de
DECIZIA nr. 1 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265193]
-
achitare sau de clasare date într-un proces penal trebuie să i se confere aceeași finalitate reparatorie precum ipotezei nerespectării normelor legale privind măsura preventivă privativă de libertate. ... 46. Astfel, pe lângă existența dreptului la repararea pagubei în cazul privării nelegale de libertate în cursul procesului penal, decizia constată existența constituțională a dreptului la repararea pagubei în cazul privării legale de libertate în cursul procesului penal soluționat prin clasare sau achitare în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a)-d) din
DECIZIA nr. 1 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265193]
-
nu oferă o viziune diferită asupra relevanței hotărârii de achitare în ce privește dreptul la despăgubiri, întrucât se raportează la situații distincte în care se pretinde un asemenea drept. Decizia de recurs în interesul legii se referă la ipoteza arestării nelegale, caz în care hotărârea de achitare, prin ea însăși, nu are valoare din perspectiva dreptului la despăgubiri, dacă arestarea nelegală nu s-a constatat în condițiile art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, în timp ce decizia Curții
DECIZIA nr. 1 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265193]
-
situații distincte în care se pretinde un asemenea drept. Decizia de recurs în interesul legii se referă la ipoteza arestării nelegale, caz în care hotărârea de achitare, prin ea însăși, nu are valoare din perspectiva dreptului la despăgubiri, dacă arestarea nelegală nu s-a constatat în condițiile art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, în timp ce decizia Curții Constituționale are în vedere ipoteza arestării injuste, demonstrate tocmai prin hotărârea de achitare în cazurile reglementate la art. 16 alin.
DECIZIA nr. 1 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265193]
-
cuprins: Articolul 24 (1) Forurile prevăzute la art. 23 alin. (2) se pronunță, prin hotărâre motivată, asupra contestației, la prima ședință a respectivului for. ................................................... c) admiterea contestației și anularea hotărârii de sancționare, în situația în care hotărârea de sancționare este nelegală ori procedura cercetării disciplinare a fost grav viciată. ... ... 13. Articolul 28 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 28 În activitatea sa, Comisia este sprijinită de un secretar tehnic, angajat în structura de suport a Colegiului. Acesta asigură suport
HOTĂRÂRE nr. 3 din 8 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270098]
-
Omului prin Hotărârea din 11 decembrie 2008, s-a reclamat faptul că excluderea anumitor experți propuși de parte din echipa de experți desemnați de instanță pentru efectuarea unei expertize tehnice a unor înregistrări audio în vederea identificării vocilor a fost nelegală și arbitrară, cei doi experți în discuție fiind bine-cunoscuți specialiști în domeniul analizei fonetice. Motivul respingerii de către instanța națională a celor doi experți a constat în faptul că unul dintre aceștia își exprimase deja opinia în calitate de
DECIZIA nr. 53 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271478]
-
al unui partid politic și a candidat pe listele acestuia. Se susține că, în cadrul alegerilor, indiferent de felul acestora, contează întotdeauna persoana candidatului. Se mai arată că ordinul prefectului prin care s-a constatat încetarea mandatului de primar este nelegal, întrucât s-a reținut, în mod greșit, ca motiv de încetare de drept a funcției cazul prevăzut de art. 160 alin. (1) lit. h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, deși nu a existat o demisie scrisă. Emitentul
DECIZIA nr. 543 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279407]
-
Curtea precizează că invocarea dispozițiilor art. 2 din Constituție este lipsită de relevanță în cauză, deoarece autorul excepției nu motivează în ce constă pretinsa contrarietate a reglementărilor criticate cu normele de referință menționate. ... 25. Totodată, susținerile autorului referitoare la caracterul nelegal al ordinului prefectului privind constatarea încetării de drept a mandatului de primar se circumscriu unor aspecte ce vizează interpretarea și aplicarea legii, a căror soluționare excedează contenciosului constituțional, fiind de competența instanței judecătorești. ... 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în
DECIZIA nr. 543 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279407]
-
a făcut plângerea. ... (7) În cauzele în care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, judecătorul de cameră preliminară: 1. respinge plângerea ca tardivă sau inadmisibilă; ... 2. verifică legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, exclude probele nelegal administrate ori, după caz, sancționează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii și: a) respinge plângerea ca nefondată; ... b) admite plângerea, desființează soluția atacată și trimite motivat cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală; ... c
DECIZIA nr. 23 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256749]
-
procurorului, dacă prin aceasta nu se creează o situație mai grea pentru persoana care a făcut plângerea [art. 341 alin. (6) lit. c)]. ... 18. În ceea ce privește verificarea legalității administrării probelor și a efectuării urmăririi penale și excluderea probelor nelegal administrate ori, după caz, sancționarea actelor de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, potrivit art. 280-282 din Codul de procedură penală, în cauzele în care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale - prin Decizia nr. 119 din 2
DECIZIA nr. 23 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256749]
-
de proprietate și estetica imobilului) nu pot avea o influență în privința valorii impozitului. Majorarea impozitului nu este o plată datorată de proprietar pentru avere (valoarea imobilului), ci reprezintă o sancțiune contravențională deghizată, prin care se pedepsește un comportament pretins nelegal. Or, în opinia autoarei excepției, este vădit neconstituțională obligarea la plata unei sume de bani care, în realitate, nu are natura juridică a unui impozit. Potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, impozitul este unic și pentru fiecare impozit se
DECIZIA nr. 660 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256840]
-
sănătate, iresponsabile, dar și de acele persoane care nu doresc altceva decât să-și pregătească terenul pentru reușita infracțiunilor pe care le-au pus la cale. Astfel, se pot face tranzacții bancare on-line cu date false, menite să asigure obținerea nelegală a unor mari sume de bani. Înșelăciuni mari, de valoare, se pot face în comerțul electronic, în oferte și colaborări de tot felul, chiar și în oferte de serviciu. Tot prin intermediul internetului, se poate proceda la coruperea de minori, în
REVISTE – IMPACT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380225_a_381554]
-
și sânge. Substituirea constantă până la anulare de identitate, aderența iluzorie a umanului la sfera anostă a materialității (care nu construiește neapărat civilizație, ci doar confort efemer), transferul vizibil de putere de la nivelul inteligenței și virtuților personale la cel al acumulărilor nelegale de capital, reducționismul retardant, ce încearcă din răsputeri să mențină calitatea vieții unei persoane în intervalul închis al satisfacerii exclusive de nevoi primare (dacă ne raportăm la geometria fixă a piramidei lui A. Maslow), suprimându-i acesteia dreptul firesc la
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
Ungaria până în Austria. Problema interesantă este că, deși de aproape un an se pretinde că ar fi fost declanșate anchete, că ar fi fost transmise dispoziții ferme ori că s-ar fi adoptat măsuri concrete și dure pentru stăvilirea defrișărilor nelegale a numeroșilor munți și dealuri, totuși tăierile abuzive și defrișările nelegale continuă nestingherite, coloanele de TIR-uri își văd liniștite de drum încărcate cu lemnul românesc rezultat de pe urma defrișărilor banditești care trec prin frontiere nederanjați de nimeni, Mai mult, cu
CE-AŢI FĂCUT DIN ŢARA MEA, NEMERNICILOR?! de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369216_a_370545]
-
an se pretinde că ar fi fost declanșate anchete, că ar fi fost transmise dispoziții ferme ori că s-ar fi adoptat măsuri concrete și dure pentru stăvilirea defrișărilor nelegale a numeroșilor munți și dealuri, totuși tăierile abuzive și defrișările nelegale continuă nestingherite, coloanele de TIR-uri își văd liniștite de drum încărcate cu lemnul românesc rezultat de pe urma defrișărilor banditești care trec prin frontiere nederanjați de nimeni, Mai mult, cu aproape un an în urmă o echipă de investigatori din partea FBI
CE-AŢI FĂCUT DIN ŢARA MEA, NEMERNICILOR?! de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369216_a_370545]
-
conducerilor ROMSILVA, a șefilor de ocol, a pădurarilor și implicit, a primarilor și prefecților pe a căror teritorii de competență sunt organizate parchete, precum și a comandanților organelor de poliție ale căror teritorii sunt tranzitate de camioanele încărcate cu lemne defrișate nelegal și nu în ultimul rând, infractorii au beneficiat de ”amabilitatea și înțelegerea” organelor de control ale Ministerului Finanțelor. În acest context apreciat de mine ca suficient de revelator am dreptate ca să mă folosesc de maxima cu ”furtul ca în codru
CE-AŢI FĂCUT DIN ŢARA MEA, NEMERNICILOR?! de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369216_a_370545]
-
sporirea pe această cale a pensiilor bătrânilor neajutorați și câte altele în timp ce peste toate se suprapune cu autoritate condamnarea cu o inadmisibilă îngăduință a soției lui Iohannis pentru săvârșirea infracțiunilor de fals, uz de fals și înșelăciune în scopul acaparării nelegale a unui imobil. Mai mult, pentru a-și ascunde faptele neamțul pretinde public și în mod ilar că și-ar fi cumpărat cele șapte vile din Sibiu cu banii încasați pentru meditațiile copiilor?! Peste circa două luni sper să împlinesc
CE-AŢI FĂCUT DIN ŢARA MEA, NEMERNICILOR?! de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369216_a_370545]
-
dacă reclamanții aveau cel puțin o «speranță legitimă», Curtea a stabilit că restituirea în natură a imobilelor ar fi putut fi obținută numai dacă instanțele judecătorești ar fi decis că naționalizarea sau confiscarea ar fi fost efectuată fără titlu sau nelegal. Aceasta este, însă, o chestiune cu privire la care se puteau pronunța jurisdicțiile naționale, Curtea neputând face speculații asupra rezultatului procedurii dacă instanțele ar fi soluționat chestiunea. În consecință, Curtea a decis în aceste cauze că reclamanții nu au dovedit
DECIZIA nr. 12 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285406]