5,047 matches
-
În acest sens, calitatea intervenției educative este condiția fundamentală a integrării sociofamiliale pentru persoanele cu deficiențe multisenzoriale; dezvoltarea și perfecționarea funcțională a analizatorilor funcționali, antrenarea organelor fonatorii prin exerciții speciale, demutizarea sprijinită de sistemul Braille și de sistemul dactil, cunoașterea nemijlocită a obiectelor din jur, orientarea în spații mici, formarea deprinderilor de autoservire, valorificarea noilor echipamente și a tehnologiilor moderne destinate acestor categorii de persoane sunt doar câteva dintre priorități în fundamentarea programelor individualizate de intervenție și recuperare. Astfel, ei pot
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
valorifice cunoștințele și deprinderile deja achiziționate, spontaneitatea, inventivitatea, inițiativa, răbdarea, să includă elemente de așteptare, de surpriză, de competiție, de comunicare între partenerii de joc, astfel încât să determine apariția unor stări emoționale complexe care intensifică procesele de reflectare directă și nemijlocită a realității. Caracteristica esențială a jocului didactic constă în crearea unor condiții favorabile pentru valorificarea achizițiilor și pentru exersarea priceperilor și deprinderilor sub forma unor activități plăcute și atractive. Fiecare joc didactic cuprinde următoarele elemente constitutive, prin care se deosebește
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
a muncitorilor prin „cântarea muncii, mașinilor, abstracțiilor proletare”, adepții p. comiteau una din marile „devieri” de la realismul imediat, la fel de imputabilă ca „devierile” privind moștenirea culturală: „În numeroase lucrări de reconsiderare scriitori ca Bălcescu, Kogălniceanu, Alecsandri, Negruzzi, sunt legați în mod nemijlocit de burghezie. [...] A socoti că purtătoare a idealurilor progresiste în revoluția de la 1848 este burghezia și nu masele populare înseamnă a nega caracterul democratic al acestei revoluții.” Romanul Un om între oameni, realizat în acea perioadă de Camil Petrescu, răspundea
PROLETCULTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
personaje, mai mult decât de acțiune, fapt observat de critică: „excelează în caracterele de tineri a căror inocență sau puritate sufletească constituie mize pentru victorii sau eșecuri în medii care-și fac din culpabilitatea colectivă o scuză sau o justificare nemijlocită sau simulată” (Marian Popa). Autorul se mulțumește cu analize vag psihologice, de gen comportamentist mai degrabă, colorate de un erotism discret. Critica va remarca și povestirile din Iepurele sub acoperiș (1973), precum și romanul Un loc printre voi (1976), alte două
REBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289161_a_290490]
-
estetic, în tipare moderne. Apariția Iliadei în românește [...], în versiunea macedoneanului G. Murnu [...], constituie un moment fundamental în evoluția limbii literare (corespunzător Iliadei lui Gnedici în literatura rusă). Marele poem clasic era în sfârșit împământenit și putea exercita o înrâurire nemijlocită asupra conștiinței estetice. Iliada și Odiseea în interpretarea Murnu sunt niște capodopere superioare Eneidei în versiunea Annibale Caro, Iliadei lui V. Monti, Iliadei și Odiseei lui I.H. Voss. Puține literaturi se bucură de traduceri mai norocoase. Termenul de „traducere” este
MURNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
în care s-a manifestat literar, N. nu i-a aparținut pe plan literar, cum remarca Gheorghe Grigurcu: „se depărtează [...] de lirica «optzeciștilor», pe care, în calitate de editor, a promovat-o cu o rară osârdie spre lumina tiparului. Nu o aderență nemijlocită, ci o sensibilitate educată și generoasă a dictat, prin urmare, această acțiune, sporindu-i semnificația etică”. Poezia ei este mai degrabă șaptezecistă, în orice caz aparține modernismului, prezentând, între altele, afinități sensibile cu hermetismul lui Ion Barbu și cu alte
NEGREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288406_a_289735]
-
unele detalii de intrigă apropie o nuvelă ca Sărbătorile de familie și de drama Bătrânul, și, în esență, de tot ce e piesă de teatru scrisă de P.-B. Mai mult ca orice, elementul care le unește, făcându-le precursoare nemijlocite ale romanelor, este deschiderea spre o ambianță umană mai largă, zona investigată fiind mediul familial. Personajele ies din cadrul restrâns al introspecției sau al reflecției intime și cu atât mai mult din cel al reveriilor romanțioase spre a se concentra mai
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
Goga. Virtuțile literare ale memorialisticii nu pot fi despărțite de valoarea ei documentară, întrucât e vorba despre istoria culturală și politică a unei jumătăți de secol, până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, căreia autorul i-a fost martor nemijlocit, implicat cel mai adesea în făurirea ei. Nu de aceeași calitate sunt impresiile de călătorie. P. pare să fi avut, cum declară, „mania ambulatorie”, vizibilă în însemnările de drum din volumele Raite prin țară (1926), Impresii din Italia (I-II
PETROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288800_a_290129]
-
cele două tipuri de teorii sunt similare; ele diferă doar ca orientare. În cele ce urmează ne vom opri asupra teoriilor cauzale centrate pe fenomenul efect. Variabilele cauzale abstracte sau endogene sunt acele variabile care au o influență cauzală directă, nemijlocită, simplă asupra variabilei de explicat. Ele se referă la cauzele generale ale respectivului fenomen, acționând în orice context particular. Din acest motiv le-am numit variabile cauzale abstracte. Am utilizat, de asemenea, termenul de „endogen” pentru a sugera că aceste
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Working Conditions, Survey Research Center, Ann Arbor. Capitolul 12 DIMENSIUNEA TEMPORALITĂȚII ÎN ȘTIINȚĂtc "Capitolul 12 DIMENSIUNEA TEMPORALITĂȚII ÎN ȘTIINȚĂ" Până în secolul trecut, timpul era considerat în știință doar marginal. Analiza științifică făcea abstracție de temporalitatea fenomenelor. Conceptul de „istorie”, expresie nemijlocită a dimensiunii temporale, nu avea ce căuta în preocupările propriu-zise ale omului de știință. Știința se ocupă cu aspectele generale și repetabile, insensibile la scurgerea timpului. Aproximativ pe la mijlocul secolului al XIX-lea au început să se dezvolte două tipuri de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care, fără să-l privească mai de aproape, îl consideră ca emanat din gândire și nu-i mai caută vreo altă origine mai îndepărtată, independentă de gândire; pentru el, aceasta este de altminteri de la sine înțeles, deoarece orice acțiune, fiind nemijlocită de gândire, îi apare în ultimă instanță și întemeiată pe gândire”. O analiză riguroasă a procesului de cristalizare a acestei idei „în mintea lui Rousseau” ar putea duce la concluzii instructive pentru Rousseau însuși. Ea ar putea, de pildă, să
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fine, marxismul nu operează o ruptură între social și uman. Există o corespondență structurală între cele două. Dezvoltarea societății aredrept consecință și asigurarea unor condiții mai bune pentru satisfacerea necesităților umane. Nu trebuie, desigur, să gândim că există o relațiedirectă, nemijlocită între dezvoltarea socială și satisfacerea nevoilor umane. Această relație poate fi mediată, cu tendințe contradictorii. Dar, în ultimă instanță, se poate considera că dezvoltarea socială duce treptat la ameliorarea condiției umane. Din acest punct de vedere, evoluția societății reprezintă totodată
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
-ne să păstrăm partea adevărată și să dispunem eliminarea a ceea ce este fals, sau criteriile de eliminare sunt la discreția evaluatorului? Văzute astfel, există în tabel două poziții oarecum legate: pozitivism și relativism. În prima, lumea externă propune fapte concrete, nemijlocite simțurilor noastre și ne furnizează probe pentru a decide ce este adevărat și ce este fals. În cea de-a doua, noi suntem aceia care ne dezvoltăm o viziune internă proprie asupra realității științifice, precum și standardele după care evaluăm fiecare
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de semnificații. Mai are însă nevoie de standarde pentru a putea stabili dacă o afirmație propusă este adevărată sau falsă. Are nevoie de metode spre a putea lua decizii în cazul în care interpreții sociali nu cad de acord. Experiența nemijlocită și interpretarea pot constitui un stimulent pentru ipotezele sociale și o sursă utilă de date, dar cunoașterea solidă depinde de observări mai sistematice și de testări mai atente. În al treilea rând, concluzia mea ar fi că existența unei structuri
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
susține o anumită ipoteză încât să neglijeze atitudinea sceptică, proprie mentalității științifice. Cu toate că ele se prezintă în mai multe forme, există, de fapt, trei tipuri de tehnici de colectare a datelor pentru științele sociale: fenomenele se pot observa în mod nemijlocit (fie pe teren, fie în situații organizate în mod special); se pot pune întrebări (fie în sondaje de masă, fie în cele de grupuri de elite); sau se pot consulta datele colectate de alții (din arhive de documente primare, din
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
copiii dintr-o grădiniță și urmări apoi efectul acestuia asupra jocurilor lor din spatele unei oglinzi false. Se poate construi o ipotetică situație de teorie a jocurilor și studia rezultatul în funcție de alegerile strategice ale jucătorilor. Se pot face observații în mod nemijlocit, urmărind subiecții și comportamentul lor în arenele respective, sau se pot face observații în mod indirect, prin examinarea artefactelor produse de aceștia (de exemplu, urme arheologice ale civilizațiilor trecute,dale uzate din pardoseala unui muzeu, cantitatea și tipul de deșeuri
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
politicile negocierilor legislative dacă nu ai vizitat parlamentul și nu l-ai văzut niciodată în acțiune. Este dificil să analizezi strategia militară dacă nu ai văzut niciodată o armată într-o bătălie. Fenomenele devin realitate când le urmărim în mod nemijlocit. Mai mult, avem tendința de a avea încredere mai mare în lucrurile pe care le studiem prin propriile noastre simțuri, decât atunci când ne bazăm pe relatările altora. Acest lucru este adevărat mai ales atunci când datele nu sunt intuitive sau ne
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
unor sisteme și procese sociale care sunt constituite dintr-un număr mare de părți care interacționeză.1 Să ne imaginăm, de exemplu, că am încerca să evaluăm impactul a două traiectorii cauzale diferite: În primul caz, X2 are un impact nemijlocit asupra lui Y, în timp ce X1 nu are; în cel de-al doilea, X1 are un impact nemijlocit în timp ce X2 nu are. Ar fi nevoie de o explicație detaliată a variabilelor și a interacțiunii lor pentru a se demonstra diferența dintre
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
al opțiunilor fluctuează chiar de la lună la lună, sociologii pur și simplu Înregistrează această dinamică și identifică aria cauzală a schimbărilor produse deja În orizonturile de așteptare ale segmentelor de opinie studiate; nu sociologii induc sau generează schimbări, În mod nemijlocit. Ei contribuie la redactarea unei diagnoze calificate pe baza căreia factorii de decizie pot lua deciziile pe care ei le consideră a fi optime pentru structurile pe care le administrează. Actorii aflați În sfera managerială pot ignora diagnosticul social cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
explicării, oamenii de știință pozitivă sunt Înțeleși a privi aceste generalizări ca mijloc de a Înțelege faptele individuale. Spre pildă, dl Picard susține că „noi constatăm faptele prin observare și experiență și, legând laolaltă faptele una de alta, prin relații nemijlocite, ajungem la niște noțiuni de un ordin mai obștesc care dau explicarea unui număr nesfârșit de fenomene” (p. 12). Dl Bouasse, la Întrebarea ce-și pune: „Ce este oare a explica?”, răspunde: „Nu este altceva decât a face să intre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Totelecan realizează simultan radiografie și arheologie socială În căutarea relațiilor de vecinătate din satele Munților Apuseni. Prin metodă și rezultate, lucrarea se citește cu plăcere și cu folos. Autorul probează din plin constructivism științific, informare bogată și capacitate de investigare nemijlocită În apropierea de o lume extrem de bogată În simbolistică socială. Este un Început remarcabil al unei noi serii metodologice și stilistice În literatura română de specialitate. Dumitru Sandu Adrian Neculau (coord.) Viața cotidiană În comunism, Iași, Editura Polirom, 2004 (367
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
oricărui referat științific are un caracter provizoriu, daca este stabilit încă de la început. Exigențele elaborării referatului recomandă că titlul exact al referatului științific să fie definitivat doar la sfarsitul referatului, pentru că între titlu și conținut trebuie să existe o legatura nemijlocita, argumentativa și valida. Aceste reguli inițiale sunt urmate de câteva exigente ale întemeierii, planificării și elaborării referatului științific. Reguli ale structurării explicite a construcției unui referat științific a) Alegerea titlului Titlul referatului științific trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, trei
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
deosebirea unei substanțe de altă și capacitatea acestora de a se combină. Încă din timpul studenției Mendeleev a fost atras de ideea de a-și aduce aportul referitor la precizarea noțiunilor despre atom. El nu dispunea de mijloacele de observare nemijlocita a proprietăților atomilor ce se află în interacțiune. Această idee este sugerată de ideile înaintate ale lui Avogadro și Gerhardt pe care le împărtășește și le popularizează neobosit. El a apreciat importantă căutării legăturii dintre proprietățile chimice ale atomilor și
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
devieri ale greutății atomice a elementelor în raport cu multiplii greutății atomice a hidrogenului. Legătură logică dintre dezvoltarea științelor contemporane și concepțiile înaintate ale lui Mendeleev sunt ilustrate de explicarea teoretică a fenomenului periodicității. Marele fizician Niels Bohr a stabilit o legătură nemijlocita între modul cum sunt grupați electronii în învelișul electronic și modul de grupare al elementelor în sistemul periodic al lui Mendeleev. El vedea în acest sistem firul călăuzitor pentru studierea structurii atomului. Toate descoperirile de mai tarziu din sfera atomului
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Forschungen zur Volks - und Landeskunde” ș.a. De la lucrarea Butea junilor (1976) la Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori (1999), M. manifestă un interes constant pentru un obicei de iarnă întâlnit la „junii” din Transilvania. Aportul său constă în observarea nemijlocită a fenomenului și în îmbogățirea bibliografiei cu o sumă apreciabilă de documente. Cutul. Eșantion de cultură și civilizație tradițională românească (text apărut în „Studii și cercetări de etnologie”, 1990) este o monografie temeinică a unei vechi localități din județul Sibiu
MOISE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]