3,700 matches
-
mele, cum a adus Ierusalimul. Ce rău îmi pare, Doamne... Dar cel mai vinovat ești Tu, cel care nu mi-ai dat putere. Care mi-ai luat puterile, când artiștii ca mine trebuia să-i naști eterni. Să-i naști nemuritori, Doamne, ca să dea cât mai mult oamenilor, semenilor lor. (se gândește câteva minute) Aș fi sculptat în munții de deasupra Gorjului istoria poporului român. Ce minunăție ar fi ieșit! (după câteva clipe) Sau aș fi sculptat istoria lumii de la începuturile
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
spui tot ce ai de spus. (după câteva momente de gândire) CONSTANTIN BRÂNCUȘI: Asta cred că este drama unui artist. El are din ce în ce mai multe de spus. Astfel că vine o clipă în care, dându-și seama că fizicește nu este nemuritor, ca să poată spune tot ce are de spus... după ce crede el că a spus ceva în viața lui, renunță să mai spună ce avea de spus . Și tace... (se gândește, zâmbește în sine ) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Dureroasă și măreață este această
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
simt Prometeu pe culmea unui deal în vântul vremii, deși trupul îmi este o vechitură... Să tot stai în starea aceasta mii de ani! Cred acum pururi, cu conștiința iluminată, aceasta este menirea omului. (gâtuit) Așa va deveni omul, devenind nemuritor prin creație și luciditate. (rugându-se ) Doamnee, lasă-mi mintea trează în starea aceasta. Înlemnește-mă așa pe vecie ... ( ca și cum Dumnezeu l-ar fi ascultat rămâne împietrit în poziția aceasta, privind în depărtare cu ochii deschiși. Valurile mării se aud
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
inimi ei (pe perioade scurte), căci voința și vigoarea din anii tinereții mai scăzuseră, văd cum ne înfățișează într-un tablou fantastic... figurile sătenilor iubiți, oameni chibziți și harnici, iubitori de cîntec și joc, păstrători de port popular și tradiții nemuritoare. În trupul acestei ființe vii în care, prin puterea și vrajea cuvintelor îmănunchiate în fraze armonioasem, găsim recunoștința autoarei față de prieteni dragi, editori, oameni de înaltă omenie... cu chemare și dăruire întru slujirea slovei românești: George Roca, Dumitru Puiu Popescu
CU GÂNDUL ŞI SUFLETUL SPRE ROMÂNIA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350793_a_352122]
-
prind în joc, Sărutul tău mă arde, tot trupul îmi ia foc. Mă-nvăluie dorința pe care o trăiești, O patimă nebună când spui că mă iubești. Și inima îmi bate în piept atât de tare, Încât am sentimentul că sunt nemuritoare. Se poate să ai parte de dragoste în viață. Dar frenezia clipei o dată te răsfață! O ciută speriată răsare în cărare, Se duce să s-adape, că cerbu-i la izvoare. Acela e momentul în care procreează, Iubirea-i confirmată când
ETERNELE IUBIRI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 113 din 23 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350805_a_352134]
-
de umor alb, cozonaci de trohei însiropați cu tril de privighetoare, mujdei de epitete ornante, cârnați epici și gogonele lirice, toate acestea, din vetrele noastre culturale, din bidoanele noastre literare, păstrate din moși-strămoși și din muici-strămuici, alături de vin divin și nemuritoare țuici. S-aveți poftă șchioapă!, salivă, ioc!,crampe, neam-deloc! Să ne vedem la anu mai ușori și cu capul, plin de fluturi, în nori! Janet Nică Referință Bibliografică: URĂ, URĂRI, URĂTURI ȘI MURĂTURI / Janet Nică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
URĂ, URĂRI, URĂTURI ŞI MURĂTURI de JANET NICĂ în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350846_a_352175]
-
mai inalte tribune. De aceia nici nu-mi mai vine să cumpăr ziare, ori să pornesc radio-ul ori televizorul. Mai bine mă duc la badea Gheorghe să stau de vorbă despre treburile gospodărești. Clasicii literaturii noastre au scris cuvinte nemuritoare despre limba romană; azi cei de sus ne-o vând pe-o mâna de argintii. Coșbuc, în poezia „Graiul Neamului” scrie despre strămoși că: „... au văzut și munți de oase/ și de sânge râuri roșii/ dar din graiul lor nu
LIMPEDE CA APA DE IZVOR de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350849_a_352178]
-
poemul “De la Sărmaș pân' la Sărmaș”, acesta fiind spațiul de grație în care eul liric se poate manifesta plenar, spațiu mioritic, loc încărcat de spiritualitate, de mister, de inefabil și prin poeții care l-au străbătut, însemnându-l cu litere nemuritoare pe hartă: “De la Sărmaș pân' la Sărmaș, / mi-e dimineața primăvară, / timpul se scurge-n limbile de ceas, / lumina redevine ceară. De la Sărmaș pân' la Sărmaș, / Amiaza nu-i decât povară -/ Sub ghilotina ploii am rămas / Să-mi fie umbra
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]
-
nu e cazul, pentru că celulă acestora se divide la infinit) , intrăm într-o stare modificată a conștiinței prin care, avad acces la intelectul-activ, Sursa a intuițiilor intelectuale prime conceput ca fiind Suflet viu, parte din sufletul lui Dumnezeu, putem deveni nemuritori ... Dar, în sfârșit, asta e o altă poveste de iubire și de moarte din dragoste primită că un semn de lumină ce întrece toate luminile, dintr-o altă Civilizație a Iubirii, pe care de mult îmi doresc să o uit
AMINTIRI DIN SATUL PLANETAR CU SCUT ANTIATOMC SI ALTI MORTI ELECTRICI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351497_a_352826]
-
Unui poet din cei mai chinuiți / Puneți-i doar, o pâine, dinainte - // Pe Eminescu, nu îl îmbrăcați / În imnul ascultărilor de sine - / Celui mai necajit dintre cei frați, / Acoperiți-i golul, cu rușine - // Pe Eminescu, singur, lângă mare, / Lasați-l doar nemuritor, să plece - / Și încălziți-l numai, fiecare, / Pe cel mai singur degerat, din zece- // Lui Eminescu, lângă codrul, linul, / Lăsați-i somnul liber, și aproape - / Și dăruiți în orice zi, puținul, / La omul din cuvântul searbăd: “frate” - // Lui Eminescu, cum
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
de început „ volumul de față este un cap de pod peste ultimele cinci decenii ale secolului al XX”. .....” Descoperim aici oameni care prin dăruire, sacrificii, inteligență, profesionalism și talent au lăsat în urma lor, semne palpabile de progres, au lăsat opere nemuritoare precum construcții industriale și agricole, căi ferate, drumuri europene și naționale, cartiere de locuințe, lucrări monumentale,stiluri proprii în pictură, descoperiri științifice, invenții, progrese în medicină, punerea pe baze științifice a agriculturii și zootehniei, multă poezie plină de simțire și
DELIA STĂNILOIU ÎN LUMEA PERSONALITĂŢILOR de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351682_a_353011]
-
fir de aur și argint, și radiai de bucurie când ai văzut admiratorii care ți-au presărat „Regină scumpă” covor de crizanteme multicolore, ca să intri în sanctuarul Casei de Cultură a Sidicatelor și să le dăruiești, cu dragoste nețărmurită, melodii nemuritoare. Și anul acesta, când ai urcat în cel de al patruzeci și cincelea an de tinerețe înfloritoare, fiind tot atât de seducătoare și dorită precum dulce toamnă îmbelșugată, în „CARTEA VIEȚII TALE" ne-ai adus comori neprețuite. Ce aș putea să-ți
CU RAZA OCHILOR ŢI-AM SCRIS PE STELE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351702_a_353031]
-
Orizont > Selectii > SÂNGE ALB DE TIMIȘOARE. Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 717 din 17 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Iarna ta e o trișoare Din al morții cazinou, Sânge alb de Timișoare Transformate în cavou... Iarna ta-i nemuritoare Ca-ntre ghețuri un cargou, Ca o stea strălucitoare Într-un ciob de bibelou... Iarna ta e-o călătoare Singură într-un metrou Spre tărâmuri viitoare Fără stații și depou... Iarna ta un balansoar e, Pas nostalgic de tangou Într-
SÂNGE ALB DE TIMIŞOARE. de ROMEO TARHON în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351730_a_353059]
-
Printre acestea se numără florile, sălbatice sau cultivate. Ele sunt adevărate comori de frumusețe și sănătate, pe cât de trecătoare, pe atât de neprețuite... Ador florile! De câtva timp mă strecor, pe furiș, într-o grădină fermecată...O grădină cu flori nemuritoare. Și, cum nu mă pot bucura de una singură, împărtășesc și prietenilor această sublimă descoperire. Mărturisesc că, la început, am privit, peste gard, paleta de culori și nuanțe ale florilor din această grădină. Încet, încet, m-am împrietenit cu cea
CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ- FLORI... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351725_a_353054]
-
mă pot bucura de una singură, împărtășesc și prietenilor această sublimă descoperire. Mărturisesc că, la început, am privit, peste gard, paleta de culori și nuanțe ale florilor din această grădină. Încet, încet, m-am împrietenit cu cea care dă viață nemuritoarelor flori... Ea se numește CONSTANȚA ABĂLAȘEI-DONOSĂ, și domnia sa mi-a îngăduit să pătrund în universul florilor care vor dăinui peste timpuri. Flori, flori, pretutindeni flori...Precum un copil, privesc fascinată varietatea de flori și culori...pe care le mângâi cu
CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ- FLORI... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351725_a_353054]
-
vedem doar cu cei doi ochi în planul fizic care ne înconjoară sunt lucruri trecătoare, toate trec, în chiar clipa în care le-ați văzut, numai ceea ce veți vedeți cu ochii minții, cu cel de-al treilea ochi, are viață nemuritoare și un nou început în Marele Eon mesianic: Existența, Forma și Beatitudinea! Cu speranța că veți începe procesarea “Stelei”, va mulltumesc pentru interesul acordat sculpturilor și proiectelor mele, și pe care sper să-l pot merita în întregime sau măcar
SCRISOAREA NR.142 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351677_a_353006]
-
cum plâng ori cum râd fluturii? Tandrețea fluturilor care mângâie florile este cunoscută până și de copii. Pentru că fluturii, nu-i așa, ne învață să pregustăm mireasma și polenul florilor, nu numai ale celor ce mor, dar și al florilor nemuritoare. Flori nemuritoare pot fi și poeziile strânse-ntre pagini de carte. Așadar, rătăcind prin pustietățile cetăților contemporane, populate de mușuroaie de oameni care se topesc și se usucă de atâta neiubire, am aflat floarea deșertului, roză tainică, misterioasă, plăcut mirositoare
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
ori cum râd fluturii? Tandrețea fluturilor care mângâie florile este cunoscută până și de copii. Pentru că fluturii, nu-i așa, ne învață să pregustăm mireasma și polenul florilor, nu numai ale celor ce mor, dar și al florilor nemuritoare. Flori nemuritoare pot fi și poeziile strânse-ntre pagini de carte. Așadar, rătăcind prin pustietățile cetăților contemporane, populate de mușuroaie de oameni care se topesc și se usucă de atâta neiubire, am aflat floarea deșertului, roză tainică, misterioasă, plăcut mirositoare și fără de
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
și pentru dușmanii adevărului, și pentru cei care-i fac rău ... se roagă chiar și pentru șerpi, însuflețit de mila nesfârșită care ia naștere în inima celor care se unesc cu Dumnezeu!”. Și tot el: „Ce este cunoașterea? - Simțul vieții nemuritoare. Și ce este viața nemuritoare? - Să simți totul în Dumnezeu. Căci dragostea vine din întâlnire. Cunoașterea legată de Dumnezeu unifică toate dorințele. Iar pentru inima care o dobândește, ea este numai dulceață revărsându-se pe pământ. Căci nimic nu se
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
pentru cei care-i fac rău ... se roagă chiar și pentru șerpi, însuflețit de mila nesfârșită care ia naștere în inima celor care se unesc cu Dumnezeu!”. Și tot el: „Ce este cunoașterea? - Simțul vieții nemuritoare. Și ce este viața nemuritoare? - Să simți totul în Dumnezeu. Căci dragostea vine din întâlnire. Cunoașterea legată de Dumnezeu unifică toate dorințele. Iar pentru inima care o dobândește, ea este numai dulceață revărsându-se pe pământ. Căci nimic nu se poate asemui cu dulceața cunoașterii
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
încântat audiența. Doinele, cântate cu patimă și naturalețe în glas, au fost asemenea foșnetului înaripat al cerului, din care mătăsurile fine ale nopții se coboară peste lumea amorțită. Sclipirile angelice din privirile tinerei interprete ne-au reamintit de flăcările rugului nemuritor al sacralității neamului românesc, plin de talente și mare iubitor de poezie. Poeta Eleonora Stamate, redactor-șef al revistei TECUCIUL LITERAR ȘI ARTISTIC, autoarea faimoasei antologii ȘI LA TECUCI NASC OAMENI, a dedicat auditoriului un moment liric, recitând câteva poeme
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346551_a_347880]
-
sferelor înalte, asculta vaietul vântului peste valurile mării (Dintre sute de catarge), simți teama profundă a marinarului de pe barca plutind în derivă în mijlocul mării aflată în plină furtună sau pot desluși creșterea mugurelui firav al ierbii, ca preludiu al unei nemuritoare povești de dragoste ce apropie cerul de pământ. De cel mai multe ori, linia și punctul creează pe „pânză” imaginea vieții, fremătând de durere sau gemând de bucurie, o agonie creativă împletită cu un extaz al ochilor mirați de frumusețe
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346551_a_347880]
-
de simplu. Existența, pentru Eugenia Țarălungă reprezintă aparența sau esența? Aici e aici! Cred că pentru poetă aparența și esența sunt sinonime, cu alte cuvinte, acestea reprezintă aceeași curgere heracliteană, neexistând, în existența noastră efemeră, repere absolute, eleate (Dumnezeu, suflete nemuritoare, iubire absolută, artă eternă etc). Eugenia Țarălungă cercetează analitic (avalanșă de organe, țesuturi și nume proprii - bărbătești, firește - culese din anatomia umană, stau mărturie), mărunțind existența până la mici unități de percepție; dialoghează cu semenii; descrie faptele oamenilor dar nu le
EUGENIA ŢARĂLUNGĂ – ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346591_a_347920]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > I.P.S. BARTOLOMEU ANANIA, GRĂITOARE I-A FOST UMBLAREA Autor: Daniela Gîfu Publicat în: Ediția nr. 400 din 04 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Timpul zboară și, odată cu el, ne zorim și noi la cele bineplăcute și nemuritoare. Ne aflăm la un an de zile de când Înaltul, cum îi spuneau clujenii, sfătuitorul nostru spiritual, I.P.S. Bartolomeu Anania, a primit un bilet de călătorie. Doar dus. Destinația: Împărăția Cerului. Mereu cu slova în față, (re)lecturând-o sau (re
I.P.S. BARTOLOMEU ANANIA, GRĂITOARE I-A FOST UMBLAREA de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346649_a_347978]
-
Vă rog, pe cinstea mea, fiți oameni serioși ! Pe Moș Crăciun îl știți că este-adevărat... E drept, bătrânul “Moș”, care odinioară Venea prin nea în zbor, din nordul depărtat, Cu barbă, nasul roș’, cu reni la sănioară, Chiar de-i nemuritor, a mai evoluat, E tuns, chiar mai mereu, și-i zilnic bărbierit, De sac a și uitat, cu VISA-n portofel, Iar nasu’, v-o spun eu, mă mir cum n-ați ghicit ! E roșu câteodat’, de la un păhărel, Și
BĂTRÂNUL MOŞ CRĂCIUN, VALERIU CERCEL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351025_a_352354]