1,289 matches
-
fie frică să zicem la trebuința noastră localitate și local?” ( Repede aruncătură de ochi asupra limbii și începutului rumânilor, 1832). Motivarea împrumuturilor recente prin legarea lor de un cuvînt nederivat (radical), preexistent în limbă, stă la baza multor adaptări ale neologismelor în română și a fost popularizată de numeroase glosare și dicționare de neologisme din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În M. Seche, Schiță de istorie a lexicografiei române, apar titluri grăitoare: Nou dicționaru portativu de toate zicerile
Radicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14332_a_15657]
-
ochi asupra limbii și începutului rumânilor, 1832). Motivarea împrumuturilor recente prin legarea lor de un cuvînt nederivat (radical), preexistent în limbă, stă la baza multor adaptări ale neologismelor în română și a fost popularizată de numeroase glosare și dicționare de neologisme din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În M. Seche, Schiță de istorie a lexicografiei române, apar titluri grăitoare: Nou dicționaru portativu de toate zicerile radicale și streine reintroduse și introduse în limbă... (1862); Nou dicționaru portativu de
Radicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14332_a_15657]
-
a cererii și ofertei legată de momentul decisiv al modernizării lingvistice. S-a ajuns astfel ca, datorită titlurilor și simplificării legate de circulația comercială, termenul care desemna un instrument al modernizării (radicalul latin, păstrat în cuvinte vechi și regăsibil în neologisme) să fie identificat cu forma ei cea mai pregnantă (neologismul, împrumutul lexical modern). Glisarea semantică a produs un “cuvînt la modă”, pe care lipsa validării academice l-a împiedicat să rămînă definitiv în uz. El ne poate însă evoca un
Radicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14332_a_15657]
-
lingvistice. S-a ajuns astfel ca, datorită titlurilor și simplificării legate de circulația comercială, termenul care desemna un instrument al modernizării (radicalul latin, păstrat în cuvinte vechi și regăsibil în neologisme) să fie identificat cu forma ei cea mai pregnantă (neologismul, împrumutul lexical modern). Glisarea semantică a produs un “cuvînt la modă”, pe care lipsa validării academice l-a împiedicat să rămînă definitiv în uz. El ne poate însă evoca un moment important din evoluția limbii române: din punctul de vedere
Radicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14332_a_15657]
-
la ilegaliștii din PCR.* În același număr (din 11 ianuarie) al ziarului, dl Sorin Dumitrescu afirmă rituos că este greșit și necreștinesc să spui că “se proiectează” o biserică; corect și creștinește este să spui că se plănuiește. Noi socoteam neologismul și cuvîntul ceva mai vechi sinonime. Am greșit. N-am luat în seamă predilecția ierarhilor ortodocși și a apropiaților lor pentru arhaisme. Domnul să ne miluiască! Dumnezeul PRM-ului După eșecul usturător cu alegerile anticipate, premierul Năstase a descoperit o
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14345_a_15670]
-
de unde, mai scurt, ceasul unu și ceasul două; apoi, când ceas a fost înlocuit cu oră, s-a zis prin analogie ora unu și ora două" (p. 150). în dicționarul academic (DLR, VII, 2, Litera O, 1969), primele atestări ale neologismului oră sînt într-adevăr tîrzii (din secolul al XIX-lea); citatele în cauză au particularitatea de a explica în paranteză sensul, prin sinonim: "doaozeci și patru de ore (ceasuri)", "șase ore (ceasuri) într-una au călătorit"; "întru aceaia oră (ceas
Ora unu, ora două by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15569_a_16894]
-
-lea); citatele în cauză au particularitatea de a explica în paranteză sensul, prin sinonim: "doaozeci și patru de ore (ceasuri)", "șase ore (ceasuri) într-una au călătorit"; "întru aceaia oră (ceas)". Lucrul se datorează probabil asemănării fonetice și grafice a neologismului cu dubletul său moștenit, oară; autorii care optau pentru neologism erau conștienți de posibilitățile de confuzie pe care acesta le presupunea. De altfel, la 1874, dicționarul lui Laurian și Massim trata în același articol sensurile modernului oră - "tempu de 1
Ora unu, ora două by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15569_a_16894]
-
paranteză sensul, prin sinonim: "doaozeci și patru de ore (ceasuri)", "șase ore (ceasuri) într-una au călătorit"; "întru aceaia oră (ceas)". Lucrul se datorează probabil asemănării fonetice și grafice a neologismului cu dubletul său moștenit, oară; autorii care optau pentru neologism erau conștienți de posibilitățile de confuzie pe care acesta le presupunea. De altfel, la 1874, dicționarul lui Laurian și Massim trata în același articol sensurile modernului oră - "tempu de 1/24 parte d'in diu'a civile" - și pe cele
Ora unu, ora două by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15569_a_16894]
-
se produce mai ușor; o nomenclatură modernă poate fi adoptată în scurt timp, cel mult cu unele variații de scriere și pronunțare, cu ezitări între formele concurente. Altfel stau lucrurile cu verbele. Chiar dacă și în cazul lor inovația pare promptă, neologisme în -a, -iza, -iona (precum a accesa, a mediatiza, a promoționa) apărînd cu mare frecvență, adesea acestea nu acoperă decît o zonă semantică restrînsă, foarte tehnică, destule sensuri mai generale rămînînd neexprimate. Un exemplu interesant mi se pare cel oferit
A scrie, a bate, a tasta... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15608_a_16933]
-
actelor normative Articolul 33 (1) Actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie. ... (2) Este interzisă folosirea neologismelor, dacă există un sinonim de largă răspândire în limba română. În cazurile în care se impune folosirea unor termeni și expresii străine, se va alătura, după caz, corespondentul lor în limba română. ... (3) Termenii de specialitate pot fi utilizați numai
LEGE nr. 24 din 27 martie 2000 (*actualizată*) privind normele de tehnica legislativă pentru elaborarea actelor normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158492_a_159821]
-
Forma și conținutul. Cuvântul de bază. Sensul cuvintelor în context. Sensul propriu (de bază și secundar) și sensul figurat. ● Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului. Derivarea. Compunerea. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Familia lexicală. ● Mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului, împrumuturile. Neologismele. ● Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Paronimele. ● Regionalismele. Arhaismele. ● Cuvintele polisemantice. Unitățile frazeologice (locuțiuni, expresii). ● Pleonasmul. 2. Noțiuni de fonetică ● Vocalele, Consoanele. Semivocalele. Diftongul. Triftongul. Hiatul. ● Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe. ● Folosirea corectă a accentului în limba română. 3. Morfosintaxa ● Părțile de vorbire
ORDIN nr. 4.787 din 1 septembrie 2003 pentru aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale organizate în vederea accesului absolvenţilor clasei a Viii-a m clasa a IX-a a anului şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
diverse situații de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuație, morfosintactice și folosirea adecvată a unităților lexico-semantice; - aplicarea cunoștințelor de limbă, inclusiv cele dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă și în interpretarea textelor literare. Nivelul fonetic - pronunțarea corectă a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei - hipercorectitudinea Nivelul lexico-semantic - variante lexicale - câmpuri semantice - derivate și compuse, schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor) - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții, frază); unități frazeologice - sensul cuvintelor în
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
exprimarea corectă și în interpretarea textelor literare. Nivelul fonetic - pronunțarea corectă a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei - hipercorectitudinea Nivelul lexico-semantic - variante lexicale - câmpuri semantice - derivate și compuse, schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor) - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții, frază); unități frazeologice - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și sens conotativ - pleonasmul, tautologia, atracția paronimică Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
diverse situații de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuație, morfosintactice și folosirea adecvată a unităților lexico-semantice; - aplicarea cunoștințelor de limbă, inclusiv cele dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă și în interpretarea textelor literare. Nivelul fonetic - pronunțarea corectă a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei; - hipercorectitudinea. Nivelul lexico-semantic - variante lexicale; - câmpuri semantice; - derivate și compuse, schimbarea categoriei gramaticale; - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor); - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții, frază); unități frazeologice; - sensul cuvintelor în
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
exprimarea corectă și în interpretarea textelor literare. Nivelul fonetic - pronunțarea corectă a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei; - hipercorectitudinea. Nivelul lexico-semantic - variante lexicale; - câmpuri semantice; - derivate și compuse, schimbarea categoriei gramaticale; - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor); - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții, frază); unități frazeologice; - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și sens conotativ; - pleonasmul, tautologia, atracția paronimica. Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
actelor normative Articolul 36 (1) Actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie. ... (2) Este interzisă folosirea neologismelor, dacă există un sinonim de largă răspândire în limba română. În cazurile în care se impune folosirea unor termeni și expresii străine, se va alătura, după caz, corespondentul lor în limba română. ... (3) Termenii de specialitate pot fi utilizați numai
LEGE nr. 24 din 27 martie 2000 (**republicată**)(*actualizată*) privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160659_a_161988]
-
diverse situații de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuație, morfosintactice și folosirea adecvată a unităților lexico-semantice; - aplicarea cunoștințelor de limbă, inclusiv cele dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă și în interpretarea textelor literare. Nivelul fonetic - pronunțarea corectă a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei - hipercorectitudinea Nivelul lexico-semantic - variante lexicale - câmpuri semantice - derivate și compuse, schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor) - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții, frază); unități frazeologice - sensul cuvintelor în
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
exprimarea corectă și în interpretarea textelor literare. Nivelul fonetic - pronunțarea corectă a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei - hipercorectitudinea Nivelul lexico-semantic - variante lexicale - câmpuri semantice - derivate și compuse, schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor) - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții, frază); unități frazeologice - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și sens conotativ - pleonasmul, tautologia, atracția paronimică Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
Formă și conținutul. Cuvântul de bază. Sensul cuvintelor în context. Sensul propriu (de bază și secundar) și sensul figurat. - Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului. Derivarea. Compunerea. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Familia lexicala. - Mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului. Împrumuturile. Neologismele. - Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Paronimele. - Regionalismele. Arhaismele. - Cuvintele polisemantice. - Unitățile frazeologice (locuțiuni, expresii). - Pleonasmul. 2. Noțiuni de fonetica - Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Diftongul. Triftongul. Hiatul. - Silaba. - Folosirea corectă a accentului în limba română. 3. Morfosintaxă - Părțile de vorbire flexibile. Clasificarea/felul (verb
ORDIN nr. 5.001 din 31 august 2006 privind aprobarea calendarului, a programelor şi a metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, în vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2007-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180462_a_181791]
-
34 Stilul actelor normative (1) Actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie. ... (2) Este interzisă folosirea neologismelor, dacă există un sinonim de largă răspândire în limba română. În cazurile în care se impune folosirea unor termeni și expresii străine, se va alătura, după caz, corespondentul lor în limba română. ... (3) Termenii de specialitate pot fi utilizați numai
LEGE nr. 24 din 27 martie 2000 (**republicată**)(*actualizata*) privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186195_a_187524]
-
limbii ruse. Lexicologie și semantică: cuvântul ca unitate lingvistică de bază. Sensul cuvântului. Polisemie. Tipuri de sensuri lexicale. Metode și procedee moderne de analiză a sensului. Sinonime, antonime, omonime. Lexicul rus ca sistem deschis (fond original și elemente de împrumut; neologisme, arhaisme; vocabularul în plan teritorial și social). Frazeologie: criterii de clasificare. Echivalențe, echivalențe parțiale, nonechivalențe frazeologice ruso-române. Morfosintaxa: criterii de clasificare a părților de vorbire. Categoriile gramaticale și lexico-gramaticale ale substantivului. Criterii de delimitare a claselor de adjective. Particularitățile formelor
ORDIN nr. 2.530 din 31 octombrie 2007 privind aprobarea programelor pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar la Limba şi literatura slovacă - educatoare, învăţători, profesori, Limba şi literatura turcă - institutori, profesori, Limba şi literatura rusă maternă - profesori, Limba şi literatura germană - educatoare, învăţători, profesori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193551_a_194880]
-
34 Stilul actelor normative (1) Actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie. ... (2) Este interzisă folosirea neologismelor, dacă există un sinonim de largă răspândire în limba română. În cazurile în care se impune folosirea unor termeni și expresii străine, se va alătura, după caz, corespondentul lor în limba română. ... (3) Termenii de specialitate pot fi utilizați numai
LEGE nr. 24 din 27 martie 2000 (**republicată**)(*actualizata*) privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188541_a_189870]
-
formă prescriptiva - proprie activității de reglementare juridică a relațiilor sociale -, într-un stil concis, clar și precis, care să excludă orice echivoc. Articolul 100 Textele proiectelor vor fi redactate folosindu-se cuvintele în înțelesul lor curent din limba română modernă. Neologismele se vor folosi numai dacă sînt de largă circulație. Atunci cînd este necesar, se vor întrebuința termeni de specialitate consacrați în ramură sau domeniul de activitate la care se referă reglementarea. Articolul 101 În cuprinsul proiectelor actelor normative se vor
METODOLOGIA GENERALĂ DE TEHNICA LEGISLATIVA din 3 februarie 1976 privind pregătirea şi sistematizarea proiectelor de acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176239_a_177568]
-
Formă și conținutul. Cuvântul de bază. Sensul cuvintelor în context. Sensul propriu (de bază și secundar) și sensul figurat. - Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului. Derivarea. Compunerea. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Familia lexicala. - Mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului. Împrumuturile. Neologismele. - Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Paronimele. - Regionalismele. Arhaismele. - Cuvintele polisemantice. - Unitățile frazeologice (locuțiuni, expresii). - Pleonasmul. 2. Noțiuni de fonetica - Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Diftongul. Triftongul. Hiatul. - Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe. - Folosirea corectă a accentului în limba română. 3. Morfosintaxă - Părțile de vorbire
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1-3 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.001/2006 privind aprobarea calendarului, a programelor şi a metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, în vederea accesului absolventilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului scolar 2007-2008*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181553_a_182882]
-
diverse situații de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuație, morfosintactice și folosirea adecvată a unităților lexico-semantice; - aplicarea cunoștințelor de limbă, inclusiv cele dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă și în interpretarea textelor literare. Nivelul fonetic - pronunțarea corectă a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei - hipercorectitudinea Nivelul lexico-semantic - variante lexicale - câmpuri semantice - derivate și compuse, schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor) - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții, frază); unități frazeologice - sensul cuvintelor în
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]