4,631 matches
-
scris (fac aceste afirmații având în minte tribulațiile autorului, suita de gesturi donquijotesc-ridicole prin care înțelegea să-și exprime marea durere a vieții - pierderea preaiubitei Cissy). La o primă vedere - dar și la o privire atentă -, existența lui Marlowe pare neschimbată. Întâlnim același personaj comunicativ-morocănos, același observator hiperatent al realității înconjurătoare, același limbaj contondent și același infinit respect pentru ideea de bine și adevăr. Nici unul din ritualurile existenței de bărbat însingurat nu a suferit vreo metamorfoză spectaculoasă. Locuiește tot singur, în
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Philip Marlowe la familia Sternwood. Nu știm precis câtă vreme a trecut de la anterioara descindere. Aflăm doar că între timp s-au petrecut câteva lucruri importante: moartea generalului Sternwood și internarea într-un ospiciu a mezinei, Carmen. Altele au rămas neschimbate: Vivian Sternwood continua să locuiască în aceeași casă, iar majordomul Norris își consolidase poziția de stâlp al familiei. În ciuda acestui plonjeu direct în narațiune, trebuie semnalată o stângăcie. Dacă Prologul are o motivație convingătoare, citarea in extenso a întâlnirii dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de efect, dar secundară, și ea, în raport cu ținta propusă. Discursul ironic, perfect stăpânit de Chandler, trece și în textul lui Parker. Suntem avertizați de la bun început că lucrurile se repetă, dar nu se repetă identic. Reședința familiei Sternwood e, aparent, neschimbată: Casa părea mai liniștită acum. Probabil că de vină era imaginația mea. Era prea mare și prea impregnată de o tristețe înghețată pentru a fi tulburată de cel mai mic zgomot. De data aceasta, Marlowe nu mai vizitează „o avere
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
arăta direct, manifesta o aversiune față de grupul care propovăduia „reeducarea”. Mai exista în închisoare un ofițer politic, Burada, descris ca un tip negricios, despre care elevii știau că fusese deținut de drept comun pe la Craiova 1. Gardienii erau și ei neschimbați: primul gardian, Vițel, era chiar din localitatea Târgșor și era cumnat cu moș Dumitrache, gardianul în vârstă și bonom, de care elevii erau foarte atașați datorită omeniei sale. Primele mărturii ale unor întâlniri publice în cadrul închisorii sunt menționate la începutul
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
solare ce s-au arătat în mijlocul discului solar. În anii cu multe pete solare pământul a suferit dese și violente cutremure. Oscilațiile latitudinii geografice. După cum se știe, măsurătorile astronomice au arătat că latitudinea geografică a unei localități nu este absolut neschimbată, că în decursul timpului oscilează împrejurul unei amplitudini mijlocii, datorită schimbării de poziție a axei pământului. Astfel, oscilațiile Polului Nord ajung până la maximum 0,6° foarte mic, dar destul pentru a provoca, prin întorsături bruște, fenomene seismice. După seismologul Matei M.
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
lui Van Gogh. Lumea e percepută de la nivelul rădăcinii vegetale, reconstituită prin mănunchiuri de senzații primare, căldură, umezeală, atingeri moi. Panismul blagian, variantă originală a regresiunii geologice expresioniste, convertește nostalgia existenței nediferențiate, molusculare, întâlnită la Gottfried Benn, în apologia vieții neschimbate, „eternizate” a satului ardelean. Dar fiori metafizici vin și aici, ca în Poemele luminii, să tulbure nepăsarea fericită a firii. Pan, bătrân și orb, retras într-o peșteră, e urmărit de umbra lui Christ. Conștiința, spiritul aștern umbră în edenul
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
sută de kilometri de orașul recucerit. Era al treilea an de război, un an alcătuit ca și cei de dinainte din mii de mișcări de trupe, din înaintări anevoioase și retrageri haotice. În mijlocul acelor traiectorii încâlcite, un singur punct fix, neschimbat de la plecare: casa familiei sale, frunzele de pătlagină din jurul scării de lemn de la intrare, scârțâitul familiar al ușii. În pofida tuturor orașelor făcute scrum, în pofida tuturor morților, liniștea acelei case părea intactă, până și zâmbetul părinților, în fotografia din încăperea unde
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
și umilința de a se simți cuprins de teamă. Aici. În acest moment. Dar adevăratul chin era cerul cu stelele ușor aburite din pricina căldurii, care prindeau privirea în capcana geometriei constelațiilor învățate la școală, rămase de atunci în chip obtuz neschimbate. Era, în lumina lor mată, un soi de liniștită impostură, o făgăduială tocită de miliarde și miliarde de rugăciuni niciodată împlinite. Chiar dacă-și strângea pleoapele, nu scăpa de acele traiectorii eterne. Se așeză și se închipui pe sine foarte bătrân
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
între cuvinte și gesturi. Paznicul își făcu apariția, îmbrăcat într-un impermeabil, se uită la mine prin grilaj, dispăru în gheretă. Interfonul șuieră, mi-am silabisit numele, apoi pe acela al persoanei care mă recomanda... Întrebările tărăgănate ale paznicului reveneau neschimbate față de cele din ajun, ca în refrenele ritmate ale unui joc de copii. Vinner ieși pe veranda casei, un șir lung de luminițe străluci, desenând curba aleii ce ducea spre grilaj. Se apropie, clipind sub picăturile de ploaie, mă văzu
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
în afara contextului nu poate exista decât începând cu invenția scriiturii. Această punere a unei idei în afara contextului constituie începutul (nu și sfârșitul!) conceptului și al ideii de universalitate. În cazul universalului clădit pe scriitură, ceea ce se caută să se mențină neschimbat este sensul, indiferent de modificările contextului. Abordările hermeneutice tocmai acest lucru îl fac (uneori, reînviind și contextul originar). Cu ajutorul acestor interpretări, se încearcă să se edifice un adevăr decontextualizat (Levy, 2005). Acesta este un universal totalizant, clădit pe asumpția închiderii
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
sine Însuși, altfel nu și-ar avea rostul. Câteva texte sunt, la origine, conferințe pe care am fost invitat să le țin cu diverse prilejuri. Între materia acelor conferințe și forma lor actuală există diferențe uriașe, dar nucleul a rămas neschimbat. Mulțumesc călduros tuturor celor care mi-au dat ocazia să-mi expun public opiniile, plecând de la Cuvântul lui Dumnezeu și de la glosele Părinților, asupra câtorva teme fierbinți ale actualității teologice, În cadrul următoarelor instituții: Wiessenschaftskolleg din Berlin, Universitatea Paris IV-Sorbona, Teatrul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
au fost Însoțite de aclamațiile tuturor. Apoi au cerut să se rostească un blestem, după obiceiul lor, Împotriva oricăruia s-ar apuca să schimbe textul, fie lungindu-l, fie prescurtându-l. Lucru foarte bun pentru a-l păstra În veci neschimbat. 312 Când află de toate acestea, regele se bucură nespus. Socotea că lucrarea fusese dusă la Îndeplinire cum nu se putea mai bine. I s-a citit și lui Întregul text și a rămas uimit de Înțelepciunea Legiuitorului. I-a
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Philon, cu un secol după Pseudo-Aristeas, redă ceva din această atmosferă, elogiind acuratețea transpunerii și felicitându-i encomiastic pe făptuitori: „Așa cum, cred eu, În geometrie și dialectică, noțiunile nu suportă un vălmășag de interpretări, ci aceea stabilită de la Început rămâne neschimbată, tot astfel, pare-se, și acești traducători au găsit cuvintele care să coincidă cu realitățile exprimate, singurele și cele mai În măsură să le redea cu o claritate desăvârșită. Și iată proba cea mai evidentă: dacă niște chaldeeni (evrei - n.
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
eter, / Azur, lumină, purpur și cete-ntunecate, / Se miră, se răsfrânge c-o dulce voluptate. / Și fața sa cerească răsfrânge-n împrejur / Miriade de tablouri de purpur și d-azur”). Poemul conține, odată cu viziunea infinitei perindări a formelor care lasă neschimbată esența răului în viața lumii, accente care îl anunță pe Eminescu, dar și numeroase anticipări ale orizonturilor clasice din poezia lui Duiliu Zamfirescu sau Ion Pillat. Fără succes, în prolixa epopee Traianida B. s-a străduit să creeze o mitologie
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
în sindroame anatomo-clinice relativ bine individualizate, ducând la apariția de mișcări involuntare și de modificări ale tonusului muscular (Meilă, Milea, 1988). Clinic, contractura extrapiramidală are următoarele caractere: interesează în mod egal toată masa musculară a unui membru; rigiditatea se menține neschimbată, uniformă, de la începutul până la sfârșitul mișcării, pe fondul ei percepându-se mici sacade care constituie fenomenul „roților dințate”; este plastică (ceroasă), segmentele tinzând să păstreze atitudinea imprimată în cursul mișcărilor pasive; se însoțește de o exagerare a reflexelor de postură
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Înapoi. Până la adânci bătrâneți, o să observi mereu lumina roșie din geamul de la etaj sau paharul de șampanie pe ușa care nu se deschide până la miezul nopții. Trecuseră deja ani de zile cu mașina pe lângă farmacia Rubsamen, bunicul meu observase vitrina neschimbată: cu centuri herniare, coliere cervicale și cârje. Văzuse chipurile disperate, cu o speranță nebună În ochi, ale femeilor și bărbaților de culoare care intrau și ieșeau fără să cumpere nimic. Bunicul meu recunoștea acea disperare și știa că acum, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
celui mai neînsemnat funcționar al lor. Probabil acesta era felul lor de a atrage simpatizanți, cultivând loialitatea, dând de înțeles cetățenilor că Guvernul sacrifică oricât și orice pentru un om de-al lor. Interesant. Timpul trecea și statu quo-ul rămânea neschimbat, cel puțin din câte știam noi. Câțiva dintre cei mai isteți au reușit să distrugă releul de comunicare al colegiului scufundându-i pe cei dinăuntru și blocurile din jur în tăcere. Astfel, ei nu puteau cere întăriri decât trimițând pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Ades călare pleacă în mândre nopți cu lună, Și când se-ntoarce, ochii lucesc de voie bună, Pîn-ce-un fior de moarte îl prinde dimineața. {EminescuOpI 97} Arald, ce însemnează pe tine negrul port Și fața ta cea albă ca ceara, neschimbată? Ce ai, de când pe sînu-ți tu porți o neagră pată, De-ți plac făclii de moarte, cîntare-ntunecată? Arald! de nu mă-nșală privirea, tu ești mort! Și azi el se avântă pe calul său arab Și drumul, ca săgeții, îi da
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
negoț, doar dacă ești credincios meriți încredere. La care ei zâmbiră mânzește, așa cum fac adesea japonezii când sunt încurcați. Zilele se scurg una la fel de plictisitoare ca și cea de dinainte. Oceanul, norii care plutesc în zare și scârțâitul parâmelor sunt neschimbate. San Juan Baptista își continuă liniștit călătoria. De fiecare dată când țin slujba îmi dau seama că Domnul ne-a dat ca prin minune o asemenea călătorie lină ca să mă ajute pe mine să-mi îndeplinesc menirea. Voința Domnului e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
de când plecaseră din Mexico un imbold de a se împotrivi acelui destin necruțător care-i fusese dat. Japonezii înaintau ca niște furnici ce-și poartă hrana în spinare. Nu înaintau, ci mai bine zis se târau prin podișul larg, mereu neschimbat. Velasco și cei trei soli mergeau călare în jurul celor câțiva măgari împovărați cu desagi, iar în urma lor, agale, veneau tăcuți, supușii. La nord zărea un șir nesfârșit de munți, iar pe cer se roteau vulturi pleșuvi. Și Velasco, și solii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Era sabia. O Îndreptă pe genunchi și gesticulă cu ea către mulțime: — Mulțumesc, spuse, mulțumesc. Ah, jigodiile dracu’! Jigodii Împuțite! Ah, ale dracu’ scârbe și jigodii Împuțite! Alergând, dădu cu piciorul Într-o pernă. Și uite-l și pe taur. Neschimbat. Foarte bine, jigodia dracu’! Îi trecu muleta prin față. Nimic. Deci nu vrei! Foarte bine. Se apropie și mai mult și-i băgă sabia acoperită cu muleta Într-o nară. Taurul Îl atacă În momentul când sări În spate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
săptămână a stat cu mine. Ai găsit pe dracu’. A, ba l-am găsit. Lupul meu drag. De câte ori beau un pahar, iese din cameră. Nu suportă alcoolul. Bietul amic, spuse rotindu-și limba pe cearșaf. E un lup adorabil. E neschimbat. William Campbell Închise ochii și inspiră adânc. — Trebuie să urmezi un tratament, Billy. O să-ți placă la Keeley. E frumos acolo. — Keeley. Asta nu-i departe de Londra. Își Închise ochii și apoi Îi deschise din nou, pipăind cearșaful cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cu umbră, vedeți peșterile templu, urcați pe partea cu soare, ajungeți la autocar“. Desigur, aceste indicații depind În mod esențial de momentul zilei. De fapt, sunt bazate În totalitate pe ipoteza că partea cu umbră și partea cu soare rămân neschimbate chiar și după ce soarele a fost ascuns complet de nori de furtună negri ca pucioasa. Celor care vor ajunge vreodată În regiunea Lijiang, trebuie să le spun că iarna e cel mai indicat anotimp pentru a o vizita. Iarna este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
cu golurile dintre ele acoperite cu Împletituri din palmieri. Acoperișurile erau joase și legate cu o Încrengătură de plante agățătoare și liane. Alte colibe și diverse adăposturi de dimensiuni reduse se puteau vedea și-n afara perimetrului. —E atât de neschimbat, Îi șopti Wendy lui Wyatt. Parcă secolul XX n-ar fi ajuns prin părțile astea. —Place? spuse Pată Neagră plesnind de mândrie. Toți locuitorii se adunară În tabără - am numărat cincizeci și trei -, mulți dintre cei mai În vârstă purtând turbane și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
se plesnea peste picioare vânând țânțari. Se simțea vinovat. Toate problemele pe care le aveau acum erau din vina lui. Ce procentaj de vină avea nu-și putea da seama. Dar el era conducătorul grupului, un fapt groaznic și de neschimbat. Cum urma el să-i scoată din situația asta dezastruoasă? Privea În gol, cu mintea și privirea Împăienjenite din cauza oboselii. Fără aparatul de ventilație, dormise foarte prost. Cel mai grav era Însă că nu-și luase medicamentele, antidepresivele, cele pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]