9,277 matches
-
lectură ca aceasta, ieșim împliniți. Sufletește, intelectual și - nu în ultimul rând - detectivistic. După treizeci de ani de căutări, Șerban Foarță - cel adevărat - a fost dibuit undeva în deșertul arab. Undeva lânga apa Vavilonului. Poate că a ajuns aici după nesfârșite pelerinaje, poate că de aici și-a început drumul. În tot cazul și-n pofida cârtelilor, el există, ființă de carne și de oase, spirit de emoție și de trăire.
Șerban al Arabiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9418_a_10743]
-
de sacru, asculta vocea parcă venind din neant a unui actor recitând versuri. Fiecare cuvânt reverbera în sensibilitatea lui, provocându-i o emoție fără margini. În fiecare zi avea acces la creația altui poet, ca și cum poemele ar fi izvorât la nesfârșit dintr-un corn al abundenței lirice. Acum își dă seama că această luxurianță poetică era nu un dar al hazardului, ci rezultatul muncii anonime și generoase a unor oameni ca Emil Buruiană. Datorită lui Emil Buruiană, versuri asupra cărora nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9438_a_10763]
-
umor practicat, cu rezultate remarcabile, în Simion liftnicul). Dincolo însă de aceste efecte pe care Petru Cimpoeșu nu și le poate refuza, rămâne adevărul încadrat de ele. Orice judecată adevărată este decretată astfel de către o alta, și tot așa, la nesfârșit. Iar dacă "gândirea în sine nu e o formă de adevăr, atunci adevărul nici nu există și nici necesar nu mai e" (p. 475). Ancheta judecătorului se dovedește zadarnică, reconstituirea e imposibilă. Este Sadim un alchimist care a reușit să
Un roman spectral by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9447_a_10772]
-
diversă. nu a lăsat loc rebuturilor sau unui gust îndoielnic, ceea ce înscrie acest festival printre cele cîteva care contează, Anonimul, TIFF și Festivalul de la Sibiu. În secțiunea intitulată Gala Filmului Românesc s-au aflat în concurs filme precum California Dreamin' (nesfîrșit) deja cunoscut publicului român, unul din succesele de acest an de la Festivalul de Film de la Cannes, Îngerul necesar al lui Gheorghe Preda, un film experimental, cum s-a spus, fără ca afirmația să fie asumată și de regizorul său, Cocoșul decapitat
IPIFF 2007 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9456_a_10781]
-
cu ultimul film al lui Scorsese, Cîrtița, filmul lui Usmonov poate foarte bine ieși în față. Premiul criticii a fost acordat ex-aequo filmelor Voi, cei vii (Du Levende, 2006) în regia lui Roy Andresson, producător: Pernilla Sanstrom) și California Dreamin' (nesfîrșit) (2007) în regia lui Cristian Nemescu, producător: Andrei Boncea. François Truffaut spunea că "Un film trebuie să spună ceva despre autorul său și ceva despre cinematograf". În egală măsură, filmul suedezului Roy Andersson, Du Levande (You, the Living, 2006)care
IPIFF 2007 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9456_a_10781]
-
labilitatea privirii. Pentru că imaginea, așa cum o percepem noi, este un permanent joc al relativităților, oscilație perpetuă între parte și întreg. În funcție de distanță și de interes, fondul și obiectul percepției sunt în permanentă mișcare. Limbajul este evaluat implicit ca un șir nesfîrșit de reformulări, de reinvestiri și de reconsiderări. Formele însele, în ansamblu și în detaliu, nu sunt decît capcane optice și semantice pe care Arcimboldo le întinde privitorului spre a-i dezvălui precaritatea certitudinilor și a-i flata stereotipiile experienței. Iar
Gheorghiu și Arcimboldo by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9480_a_10805]
-
cea a lui Ionescu. Cât privește traducerea, am lucrat ani de zile în tandem cu prietenul meu Vlad Russo, răsucind fiecare frază pe-o parte și pe alta, încercând să prindem toate nuanțele și jocurile de cuvinte, rostind replicile la nesfârșit. E un exercițiu teatral formidabil - Vlad chiar a fost actor în prima lui tinerețe. Una peste alta, cred că am făcut o treabă bună împreună, iar în curând vom încheia ediția completă Ionescu. Îmi place scena, îmi place sala - Care
Vlad Zografi: "Nu mă interesează módele, nu mă conformez lor" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9498_a_10823]
-
mod normal, nici un copil de la grădiniță. În condițiile unei Românii infantilizate, se găsesc însă destui naivi înfricoșați care să se culcușească sub aripa tribunului agitat. Dar eșecul de proporții spre care se îndreaptă partidul arată că nu poți trăi la nesfârșit din demagogie, naționalism steril și atacuri la persoană ce sfidează nu doar bunul simț, ci și rațiunea. Căderea Partidului România Mare vorbește despre șubrezenia originilor sale. Nu poți rezista, la nesfârșit, în viața publică apelând la una și aceeași metodă
Cocoșii de tablă ruginită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9536_a_10861]
-
se îndreaptă partidul arată că nu poți trăi la nesfârșit din demagogie, naționalism steril și atacuri la persoană ce sfidează nu doar bunul simț, ci și rațiunea. Căderea Partidului România Mare vorbește despre șubrezenia originilor sale. Nu poți rezista, la nesfârșit, în viața publică apelând la una și aceeași metodă - a excrementelor proiectate de ventilator în direcția celor care-ți displac. Or, Vadim și-a imaginat că lipsa de idei și de imaginație poate fi compensată de apăsarea demențială pe acceleratorul
Cocoșii de tablă ruginită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9536_a_10861]
-
clarificărilor decisive. Nici vorbă de așa ceva. Boc și ai săi se leagănă cu iluzia că vor reuși să-și păstreze popularitatea fără să dea ceva în schimb. Ceea ce așteaptă românii de la ei e clarificarea ideologică. Nu se poate merge la nesfârșit ținând în mână sfoara bicoloră a dreptei-stângii. Deși, în practică, mulți pediști s-au dovedit a fi mai de dreapta decât liberalii, imaginea de ansamblu a partidului continuă să fie destul de imprecisă. Unde să plasezi discursul lui Berceanu, un capitalist
Politica lui Struțulescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9559_a_10884]
-
cel al lui Blaga - înclinat, mai degrabă, spre soluții de tip centru-stânga? Boc însuși, în măsura în care poți discerne ceva limpede din luările sale de poziție, altminteri confuze, pare a se plasa mai la stânga decât un Cezar Preda. Exemplele pot continua la nesfârșit. Nu am, însă, impresia, că există oameni interesați cu adevărat de viitorul partidului. Ascunși după pulpana lui Băsescu, ei speră să poată păstra măcar până la viitoarele alegeri capitalul de simpatie care este - să nu-și facă iluzii! - exclusiv al acestuia
Politica lui Struțulescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9559_a_10884]
-
Ion Simuț Primul roman al lui Mircea Horia Simionescu, Nesfârșitele primejdii (rămas la o singură ediție, cea din 1978), e și cel mai bun, ca și Matei Iliescu (1970) pentru Radu Petrescu. Scriitorul își făcuse toate exercițiile și toate antrenamentele posibile până atunci. Ingeniosul bine temperat (I. Dicționar onomastic, 1969
Jocul cu ficțiunea by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9586_a_10911]
-
estetice se manifestă din plin în amalgamul de narațiuni, în invenția de personaje, în exploatarea unor teme tradiționale (ca, de pildă, dobândirea unei moșteniri), după cum inteligența care gândește posibilul, în contraponderea realului, nu se poate abține de la demistificarea literaturii. în Nesfârșitele primejdii presupune o satisfacție a instaurării convențiilor narative, afișate la îndemâna cititorului ademenit că are acces la secretul producerii romanului. Construcția și deconstrucția, credibilizarea și decredibilizarea narațiunii, ficționalizarea naratorului și verosimilizarea romancierului ca personaj devin un fel de joc de societate
Jocul cu ficțiunea by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9586_a_10911]
-
narative, afișate la îndemâna cititorului ademenit că are acces la secretul producerii romanului. Construcția și deconstrucția, credibilizarea și decredibilizarea narațiunii, ficționalizarea naratorului și verosimilizarea romancierului ca personaj devin un fel de joc de societate la care este invitat să participe cititorul. Nesfârșitele primejdii e o carte care cuprinde cu larghețe, enciclopedic și umoristic, întregul repertoriu de convenții ale metaromanului, ale postmodernismului epic, ale prozei corintice (cum a numit-o N. Manolescu). Creatorul demiurgic e printre noi, e un constructor jovial al textului
Jocul cu ficțiunea by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9586_a_10911]
-
parodia, ludicul, artificiul decid într-un roman prin excelență autoreflexiv. Radu Petrescu, Costache Olăreanu și Mircea Horia Simionescu, protagoniștii Școlii de la Târgoviște, împreună cu afinii lor, vor scrie nenumărate astfel de texte (romane, jurnale, proze scurte, călătorii fanteziste, dicționare fictive). Romanul Nesfârșitele primejdii poate fi luat ca un text paradigmatic pentru un întreg gen literar al postmodernismului românesc. Nici Mircea Horia Simionescu însuși, maestru al parodiei și al metaficțiunii, nu va scrie ceva mai bun în acest gen, deși a mai publicat
Jocul cu ficțiunea by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9586_a_10911]
-
situație perturbatoare (întreruperile de autoreflecție și staționările în jurnal) să fie convertită într-o situație realistă, tradițională: relatare despre întâmplările unui romancier - devenit un personaj obișnuit, chiar dacă imprevizibil ca apariție, un personaj care se integrează în narațiune, deci în realitate. Nesfârșitele primejdii arată că se poate face un roman fundamental epic și dacă introduci un romancier real printre personajele fictive sau un romancier fictiv printre personajele reale. Rezultatul e același: romanul funcționează, adică epicul merge înainte, chiar dacă acțiunea se modifică, prin
Jocul cu ficțiunea by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9586_a_10911]
-
motiv pentru care "totul e posibil" în romanul devenit astfel perfect liber, un mod de a trăi compensatoriu, în ficțiune, ceea ce realitatea a cenzurat. Romanul corintic trăiește din referințe culturale, mai mult sau mai puțin transparente. Se poate descifra în Nesfârșitele primejdii o altă versiune, în replică, pe o temă mult exploatată, cunoscută și din romanul lui Radu Petrescu, Matei Iliescu: legăturile primejdioase în afara familiei, adulterul real sau prezumtiv. Dora, căsătorită cu vârstnicul avocat Jean Albu, întreține relații amoroase cu timidul
Jocul cu ficțiunea by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9586_a_10911]
-
în afara familiei, adulterul real sau prezumtiv. Dora, căsătorită cu vârstnicul avocat Jean Albu, întreține relații amoroase cu timidul, însinguratul și progresiv inițiatul Matei Iliescu, relații care sfârșesc într-o idilică poveste de dragoste, nu fără trimitere la Emma Bovary. În Nesfârșitele primejdii, aventurier e soțul, George Pelimon, păstrând bune sentimente pentru consoarta lui, Despina, dar nerezistând ispitei de a alimenta idila cu Helga (care Helga?), o Lelia, vag brebaniană, de înaltă societate, cu mofturi care-i întrețin amantului arderea. Radu Petrescu
Jocul cu ficțiunea by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9586_a_10911]
-
care-i întrețin amantului arderea. Radu Petrescu practica pe acest subiect o artă flaubertiană, trecută prin filtru proustian. Procedarea lui Mircea Horia Simionescu e funciar antilirică. Poetizantă nu era nici modalitatea celuilalt târgoviștean, dar lirismul (adică romantismul) îi pria. Nici Nesfârșitele primejdii nu e străin de el: "jocul se desfășoară în spațiul purei poezii" se spune la un moment dat (p. 433). Vom descoperi însă că "selenara Helga și solara Despina sunt ființe doar aparent diverse"; între ele există rivalitatea dintre
Jocul cu ficțiunea by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9586_a_10911]
-
între ele există rivalitatea dintre realitate și imaginație, pentru că "Helga e femeia pasiunii, selenera, febricitara, ființa regimurilor fantastice, a visului". Cu alte cuvinte, "Helga e o idee" (p. 432), ca Dulcineea din Toboso pentru Don Quijote. Adică întruchiparea unui ideal. Deci Nesfârșitele primejdii nu e un roman al adulterului, decât dacă înseamnă adulter să râvnești, prins în plasa căsniciei, independența de pe lângă (și aventura cu) femeia visurilor. E o culpă de imaginație. Nesfârșitele primejdii e "romanul aleatoriu", "cu anecdotă variabilă", visat de George
Jocul cu ficțiunea by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9586_a_10911]
-
Dulcineea din Toboso pentru Don Quijote. Adică întruchiparea unui ideal. Deci Nesfârșitele primejdii nu e un roman al adulterului, decât dacă înseamnă adulter să râvnești, prins în plasa căsniciei, independența de pe lângă (și aventura cu) femeia visurilor. E o culpă de imaginație. Nesfârșitele primejdii e "romanul aleatoriu", "cu anecdotă variabilă", visat de George Pelimon. Cenzurile realității se compensează în imaginar, după o regulă unanim recunoscută: "romanul e o specie terapeutică, utilizând avantajele transbordării clipei prezente în fugara clipă viitoare" (p. 427). Sau: "Specie
Jocul cu ficțiunea by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9586_a_10911]
-
pe care, asimilîndu-l, se străduiește a-l recicla. Iar "revalorizarea eșecului" (Adrian Marino) se bizuie pe efectul de meraviglia, operînd într-un registru compensator. Iluzionarea e succedată de dezamăgire (el desengano), iar aceasta din nou de iluzie, într-o serie nesfîrșită. Un mijloc "pragmatic" de-a combate drama lăuntrică este tendința de-a ieși în lume, de-a avea confirmarea tonifiantă a lumii, aspirație nelipsită de riscuri. "Eminescu fusese un mare însingurat. Solitudinea devine la el temă fundamentală a operei, temă-cadru
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
serial TV produs de HBO), Despre oameni și melci (2012, regia: Tudor Giurgiu), Minte-mă frumos (2012, regia: Iura Luncașu), Bibliotecă Pascal (2011, regia: Szabolcs Hajdu), Periferic (2010, regia: Bogdan George Apetri), Cealaltă Irina (2009, regia: Andrei Gruzsniczki), California Dreamin' (Nesfârșit) (2007, regia: Cristian Nemescu), Hârtia va fi albastră (2006, regia: Radu Muntean). ANDI VASLUIANU, 23 iunie. Alături de realizările sale din lumea filmului, trebuie să le enumeram și pe cele din lumina scenei. Dintre spectacolele sale, amintim: Furtună de William Shakespeare
ANDI VASLUIANU, zi specială pe 23 iunie: Recunosc că îmi place cum sună by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/80459_a_81784]
-
Topografia visurilor mele", la care faceți referire, citând dintr-un eseu al meu, se pliază pe aventurile spiritului, e o hartă a proiectelor mele literare, pe care le nutresc din cele mai diverse surse. Cumulate, acestea ar alcătui un șir nesfârșit de holograme. Luați o hartă veche sau un tablou aparținând unui maestru din trecut, suprapuneți peste el banda unui film și o partitură muzicală, și veți obține un palimpsest psihedelic, transpunerea visurilor ce vă locuiesc - firește, dacă acestea au corespondențe
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
între viață și scris nu există granițe, pentru că lumea sa e deopotrivă realitate, imaginație, vis, trecut, prezent și viitor. E o lume ce se rotește parcă în jurul principiului câtă realitate, atâta ficțiune, câtă ficțiune, atâta realitate. Desfășurarea epică a romanului Nesfârșitele primejdii este întreruptă deseori de enclave discursive care strecoară în povestire explicații de coloratură psihologică, socială ori filozofică ce vin să ateste fibra comună a literaturii și a vieții, dar mai ales natura cu totul și cu totul aparte a
Scriitorul și lumea lui by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7713_a_9038]